|
|
||
Vezi și:BILEȚEL,
BILIAR,
CARAMBOL,
COLEMIE,
POARCĂ,
ABAC,
ACHIU,
BILIARD,
BILIRUBINĂ,
BOMBOANĂ
... Mai multe din DEX...
BILĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. BÍLĂ^1, bile, s.f. (Anat.) Fiere. - Din fr. bile, lat. bilis.Sursa : DEX '98 BÍLĂ^2, bile, s.f. Sferă (de mici dimensiuni) fabricată din diferite materiale și întrebuințată în diverse scopuri (ca rulmenţi, la unele jocuri de copii, la jocul de popice, ca modalitate de vot etc.). * Bilă albă = expresie a votului pozitiv. Bilă neagră = expresie a votului negativ. (La notarea răspunsurilor studenților; în trecut) Bilă albă = calificativ între "foarte bine" și "bine". Bilă roșie = calificativ între "bine" și "suficient". Bilă neagră = calificativul "insuficient". - Din fr. bille.Sursa : DEX '98 BÍLĂ^3, bile, s.f. Trunchi (subțire), mai ales de brad, întrebuințat în construcții, la schele. - Din bg. bilo.Sursa : DEX '98 BÍLĂ s. (ANAT.) fiere, (pop.) venin. (Ficatul secretă \~.)Sursa : sinonime BÍLĂ s. v. cap.Sursa : sinonime bílă (fiere, sferă, trunchi) s. f., g.-d. art. bílei; pl. bíleSursa : ortografic BÍL//Ă^2 \~e f. 1) Obiect sferic (din metal, lemn, os, sticlă, mase plastice etc.) cu diverse întrebuințări (în tehnică, la unele jocuri etc.). 2) (într-un sistem de vot) Semn prin care se aprobă sau se respinge ceea ce a fost pus la vot. \~ albă. \~ neagră. [G.-D. bilei] /Sursa : NODEX BÍLĂ^1 f. anat. 1) Lichid galben-verzui, amar, care este secretat de ficat și contribuie la digestie; fiere. 2) Veziculă în care se depozitează acest lichid; fiere. [G.-D. bilei] /Sursa : NODEX BÍLĂ^2 s. f. 1. sferă de lemn, sticlă, metal etc. pentru popice, biliard, rulmenţi etc. 2. (albă, roșie, neagră etc.) notă care se dădea în trecut la unele facultăți. 3. (fam.) cap. 4. stâlp de lemn, rotund, în construcții. (< fr. bille)Sursa : neoficial BÍLĂ^1 s. f. produs de secreție al ficatului, cu rol fiziologic în digestie; fiere. (< fr. bile)Sursa : neoficial BÍLĂ^1 s.f. Lichid vâscos cu gust amar, secretat de ficat; fiere. [< fr. bile, cf. lat. bilis].Sursa : neologisme BÍLĂ^2 s.f. Sferă de lemn, de sticlă, de metal etc. cu care se joacă popice, biliard, care se foloseşte la rulmenți etc. ** (Cu complinirea: albă, roșie, neagră etc.) Notă care se dădea în trecut la unele facultăți. [< fr. bille].Sursa : neologisme bílă (-le), s.f. - Sferă, pietricică. Fr. bille. Cuvîntul bilă, s.f. (bîrnă, traversă) ne este necunoscut ca termen popular. Cihac și DAR îl derivă din bg. bilo; este însă probabil să fie vorba de același cuvînt fr.Sursa : etimologic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru BILĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 19 pentru BILĂ. Ion Luca Caragiale - Trădarea românismului! Triumful străinismului!! Consumatum est!!! Ion Luca Caragiale - Trădarea românismului! Triumful străinismului!! Consumatum est!!! Trădarea românismului! Triumful străinismului!! Consumatum est!!! de Ion Luca Caragiale Așa de june Moftul și deja mâhnit și trist? iată ce-și va zice desigur publicul văzând foița noastră cernită. Da, trist! da, mâhnit! da, cernit! Durerea adevărată e sobră de cuvinte, este mută... Să tăcem dar și să plângem: Consumatum est! Ieri s-a dat în Dealul Mitropoliei, cu 95 bile albe, contra 22 negre, lovitura de moarte României! Onoare celor 22 bile negre! ele singure sunt români adevărați! Căci — acele 95 bile albe nu sunt albe decât în batjocură: albul nu e coloarea doliului, nu e coloarea asasinatului și a morții, nu e coloarea trădării! ele nu pot fi prin urmare, nu sunt adevărații reprezentanți ai țării. Nu! acea majoritate care, la amenințările băncii ministeriale, își pleacă botul și dă votul; acea majoritate, care o dată măcar nu e capabilă a trece în minoritate, nu reprezintă România! peste putință! A presupune un moment aceasta ar fi să credem că o națiune se poate sinucide singură pe sine însăși, și ar fi nebunie să bănuim măcar o clipă o națiune ... Dosoftei - Din Molităvnic de-nțăles ... ț trimitem cu toț în toate zâle. [STIHURI PENTRU IONAȘCU BILEVICI, CARE A ADUS DE LA MOSCOVA TIPOGRAFIA DĂRUITĂ DE PATRIARHUL IOACHIM] Ionașco BilĂ©vici, ce-au pus nevoință De-au adus tipare de Mosc cu priință, Dea-i Dumnezău s-aibă într-a vieții carte Să ... Gheorghe Asachi - Momița la bal masche Gheorghe Asachi - Momiţa la bal masche Momița la bal masche de Gheorghe Asachi Un filozof, ce aflasă A științelor secret, De pe lume adunasă, Pentru public cabinet, Dupre sistematic plan: Scoice, pești din ocean, Fiare, paseri cu verzi pene, Bolovani și buruiene, Crocodili de pe la Nil Și tablo de Rafail. Iar apoi cel învățat, De un gust, de o capriță, Pentru sine-au cumpărat Mare, tânără momiță. Care-i zic orangutan Și-i de țărmul african. În cărți ziua îngropat Și-n negrală împlântat, După lucru-ostenitor Iubea șaga uneori, Și, lăsând doparte tomul, Învățatul meu, ca omul, Să se poată răsufla, Cu momița se giuca. Deci, voios vrând să petreacă Sara unui carnaval, Pus-au straie ca să facă Cei momițe pentru bal, Ca s-o ducă acolo Mascuită-n domino. În costium înaurit Contrabandu-au mistuit; A ei ceafă-i învălită Cu o freză încrețită, Pune-n capul cel flocos Un beret cu fiong tufos, Mijlocul cu brâu încinge, Și în scarpe talpa-i strânge, Brânca-ascunde în mănuși; Nasul, roș ca pipăruș, Ș-a ei bot, să nu-l cunoască, Le acopere cu mască. Așa merg, fără ciocoi, La ... Petruț Pârvescu - Câmpia cu numere - Prima zi Petruţ Pârvescu - Câmpia cu numere - Prima zi Câmpia cu numere (Prima zi) de Petruț Pârvescu Debut editorial în anul 1995, volumul a fost publicat de Editura Panteon, cu o prefață de George Vulturescu, carte premiată la cea de-a XIII – a ediție a Festivalului - concurs național de poezie și interpretare critică a operei eminesciene Porni luceafărul... , ed. 1995. II. mărturia păpădiei „Eu sunt singurătatea devenită Omâ€� (Nietzsche) 1. stau și contemplu acest echilibru frenetic bile și cuburi linii și plane gesturi arhitectonice ale celor trei timpuri obiective măsurăm o DIMENSIUNE mereu ACEEAȘI cu-nverșunare până la lacrima duioasă pândim încordați lama albastră a securii în aer călăul plictisit asudând deasupra butucului verde altoim veacul cu priceperi mărunte capul într-o parte ( o căpățână de varză murată) burta într-o parte (cu toate măruntaiele grămadă) degetele numărându-se cu-nfrigurare pe la spate sunt TOATE unu doi trei cinci șapte ZECE cu toate zece fericitul doar ochiul un mugure zemos voluptuos trage fermoarul pustiește totul între brazde de carne aburind veselii amorțite sclipesc în soare dogoritor 2. merită toate acestea osteneala prietene te ridici în genunchi ... Dimitrie Anghel - Agora modernă Dimitrie Anghel - Agora modernă Agora modernă de Dimitrie Anghel Publicată în Flacăra , I, 18, 18 feb, 1912, p. 142—143 Închipuiți-vă un vast local cu geamuri veșnic aburite, umpleți-l după metodul indicat de Carrière, faimosul pictor, cît veți putea cu mai mult fum ; după perdeaua aceasta albăstrie de vis, faceți să se miște cîteva zeci de capete, ale căror contururi abia se văd în jurul meselor ; alungați pe un cîmp verde cîteva bile de fildeș care se urmăresc la infinit, se caută, se ciocnesc și se despart, ca iarăși să se adune ; dați drumul unei grindeni de zaruri ; zugrăviți îndărătul unei estrade pline de sticle, de bucăți de zahăr, de torturi, o femeie plictisită, ale cărei picioare nu se văd niciodată și peste capul căreia negrul zbor de puncte mișcătoare ce-l fac muștele îi zugrăvesc o imprecisă aureolă ; aprindeți ici-colo flăcări albăstrii de rom ce se înalță, se despletesc și joacă pe marginea paharelor ca fantasticile focuri deasupra comorilor ; descleștați nenumărate guri care să caște făcînd găuri de umbră, să rîdă aprinzînd fulgere, să vocifereze aruncînd invective și apostrofe ; deschideți și fîlfăiți în aer aripi mari de jurnale ; alungați din urmă, în goană, o ... Nicolae Gane - Agatocle Leuștean ... ca dânsul nu era în stare să spuie care este chemarea unui bărbat; cum adică un bărbat trebuie să știe juca o carte, bate o bilă, suge un pahar și ademeni o femeie. Despre celelalte, nu-i vorbă, era el meșter să învețe și pe alții, dar încât privește femeile trebuie ... Vasile Alecsandri - Vasile Porojan (Alecsandri) Vasile Alecsandri - Vasile Porojan (Alecsandri) Vasile Porojan de Vasile Alecsandri Povestirea a fost tipărită pentru prima oară în revista Convorbiri literare , la 1 august, 1880. Mircești, 1880 Amice, Am pierdut în zilele trecute un tovarăș de copilărie care purta un nume mai mult de șatră decât de salon, căci se numea Porojan! El a fost unul din robii noștri, țigan lingurar de soiul lui, însă pitar de meserie. Mărturisesc că m-am simțit cuprins de-o adâncă mâhnire când am aflat că el s-a mutat cu șatra pe ceea lume, ca mulți din contemporanii mei, boieri, țărani și țigani, cu care m-am încălzit la soarele Moldovei timp de jumătate de secol și mai bine! Am pierdut în Vasile Porojan pe cel de pe urmă martor al începutului vieții mele, rivalul meu în jocul de arșice și în azvârlitura de pietre pe deasupra bisericii Sfântului Ilie din Iași, vecină cu casa părintească. Valurile lumii și treptele sociale ne-au despărțit de mult unul de altul; eu înălțându-mă pe scară mai până în vârful ei și el rămânând jos fără a putea pune piciorul nici măcar pe întâia treaptă; însă ... Vasile Alecsandri - Balta-albă Vasile Alecsandri - Balta-albă Balta-albă de Vasile Alecsandri (1847) Dlui I. Bălăceanu Într-o seară din luna trecută eram adunați mai mulți prieteni, toți lungiți pe divanuri, după obiceiul oriental, și înarmați de ciubuce mari, care produceau o atmosferă de fum vrednică de sala selamlicului a unui pașă. Afară cerul era învelit de nori vineți, care se spărgeau deasupra Iașului, cu gând de a-l spăla de glod și de păcate; dar în zadar ei își vărsau sudorile!... Eforia nu încuviințase proiectul lor! Printre noi se găsea un tânăr zugrav francez, care pentru întâia dată ieșise din țara lui spre a face un voiaj în Orient. -- Domnilor, ne zise el, vă mărturisesc cu rușine că, pân-a nu veni în țările d-voastră, nici nu prepuneam că se află în Europa o Moldavie și o Valahie. Dar nu mă plâng nicidecum, de vreme ce, ca un Columb, am avut plăcere a descoperi eu însumi aceste frumoase părți ale lumii și a mă încredința că, departe de a fi locuite de antropofagi, ele cuprind în sânul lor o societate foarte plăcută. -- Domnule, răspunse unul din ... Miron Costin - Letopisețul Țărîi Moldovei de la Aaron Vodă încoace Miron Costin - Letopiseţul Ţărîi Moldovei de la Aaron Vodă încoace Letopisețul Țărîi Moldovei de la Aaron Vodă încoace de Miron Costin LETOPISEȚULŬ ȚĂRÎI MOLDOVEI DE LA AARON-VODĂ ÎNCOACE, DE UNDE ESTE PĂRĂSITŬ DE URÉCHE VORNICUL DE ȚARA DE GIOSŬ, SCOSŬ DE MIRON COSTINŬ VORNICUL DE ȚARA DE GIOSŬ ÎN ORAȘŬ ÎN IAȘI, ÎN ANUL DE LA ZIDIREA LUMIEI 7183, IARĂ DE LA NAȘTEREA MÎNTUITORULUI LUMII, LUI IISUS HRISTOS, 1675 MESEȚA... DNI Istoricii, adecă scriitorii de cursul anilor acestor părți, carii pomenescÅ de descălecatul cel dentâiu a țărîi noastre și Țărîi Muntenești: Bonfin, mare istoric, de Dachia, sau Dația — latin. DionÅ, la viața lui Traian-împăratul — latin. Topeltin, ungur; iară pre acești doi au urmat. Aceste au scris de Dachia, cum au descălecatu-oă TraianÅ, împăratul Rîmului, în anii de la Hristos 1202, pre socoteala vrĂ©milor, cu rîmlĂ©nii. Istoricii leșești carii au scris și lucrurile domniilorÅ Moldovei: Crorner au scris latinește, Dlugoș latinește, Stricovschîi litfan, leșește, Piasețschîi, vlădicul de Premislia, latinește. Istoricii leșești pre carii au urmat răpăosatul Ureche vornicul: Bîlschîi, Martin Pașkovschîi. Acești doi au scris leșește. Și aceste încă dzicÅ că moldovenii sint den rîmlĂ©ni. Iară de descălecatul celÅ ... Nicolae Paulescu - Spitalul, Coranul, Talmudul, Kahalul și Francmasoneria Nicolae Paulescu - Spitalul, Coranul, Talmudul, Kahalul şi Francmasoneria Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul și Francmasoneria de Nicolae Paulescu publicată în 1913 Cuprins 1 SPITALUL [1] 1.1 I. Ce este un medic? 1.2 II Dar, ce este un bolnav? 1.3 III Ce este un spital? 1.4 Dar ce este Caritatea? 1.5 LEGISLAȚII RELIGIOASE 2 CORANUL 2.1 I. - Patima de proprietate 2.2 II. - Patima de dominație 2.3 III. - Legea iubirii 3 TALMUDUL 3.1 I. - Patima de proprietate 3.1.1 1. - Cămătăria 3.1.2 2. - Frauda 3.1.3 3. - Jurământul fals 3.2 II - Patima de dominație 3.3 III - Legea iubirii 3.4 Omorurile rituale 4 CAHALUL 4.1 ORGANIZAȚIA STATULUI JIDOVESC 4.1.1 A) CAHALUL ELEMENTAR 4.1.1.1 I. - Școlile talmudice 4.1.1.2 II. – Proprietate 4.1.1.3 III. – Dominație 4.1.2 B) CAHALELE SUPERIOARE 4.1.3 EFECTELE CAHALELOR TALMUDICE 4.1.3.1 AUSTRO-UNGARIA 4.1.3.2 BUCOVINA 4.1.3.3 GALIȚIA 4.1.3.4 UNGARIA 4.1.3.5 AUSTRIA 4.1.3.6 FRANȚA 4.1.3.7 ALGERIA 4. ... Vasile Alecsandri - Constantin Negruzzi (Alecsandri) Vasile Alecsandri - Constantin Negruzzi (Alecsandri) Constantin Negruzzi. Introducere la scrierile lui de Vasile Alecsandri Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 Note I Pentru a judeca și a prețui meritul unui autor, trebuie a cunoaște bine timpul în care el a scris, gradul de cultură a limbii în care el a fost îndemnat a scrie și dificultățile de tot soiul, prin care geniul său și-a făcut drum pentru ca să iasă la lumină. Să vedem dar în ce epocă C. Negruzzi a creat pe Aprodul Purice și pe Alexandru Lăpușneanu, acest cap d-operă de stil energic și de pictură dramatică, în ce epocă el a tradus cu atâta măiestrie Baladele lui V. Hugo și a compus acea colecție de Păcate ale tinereților, ce sunt de natură a pune pe C. Negruzzi în pleiada de frunte a literaților români. A sosi pe lume într-o țară liberă și civilizată este o mare favoare a soartei; a găsi în acea țară o ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru BILĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 22 pentru BILĂ. BILEȚÉL , bilețele , s . n . Diminutiv al lui bilet . - Bilet + suf . - ... BILIÁR , - Ă , biliari , - e , adj . Care se referă la bilă ^1 , care formează bilă CARAMBÓL , caramboluri , s . n . ( La jocul de biliard ) Atingere cu bila proprie a celorlalte două bile ( prin care se marchează un punct pentru jucător ) ; punct înscris în acest COLEMÍE s . f . Creștere a cantității de bilirubină sau a altor compuși ai bilei în sânge ; trecere a bilei în ... f . 1. ( Pop . ) Scroafă . 2. Joc de copii , la care unul dintre jucători , numit porcar , împinge cu un băț spre o groapă o minge , o bilă etc . , în timp ce ceilalți jucători încearcă să - i oprească trecerea ; p . ext . minge , bilă ABÁC , abace , s . n . 1. Instrument alcătuit dintr - un cadru cu vergele pe care se pot deplasa bile ( colorate ) și care este folosit la efectuarea unor calcule aritmetice . 2. Tabel sau diagramă care permite rezolvarea imediată a unor ... ACHÍU^2 , achiuri , s . n . 1. Bilă de încercare la jocul de biliard , care urmează să stabilească persoana care începe partida . 2. Tac ^2 . ACHÍU^1 , achii , s . m . ( Bot . : înv . ) Țelină ... BILIÁRD , biliarde , s . n . Joc în care o serie de bile ^2 sunt deplasate pe o masă specială prin lovirea uneia dintre ele cu ... BILIRUBÍNĂ s . f . Pigment biliar , derivat al hemoglobinei , prezent în sânge , în bilă BOMBOÁNĂ , bomboane , s . f . Produs de cofetărie , fabricat din sirop de zahăr aromatizat , ciocolată etc . , având culori , gust și forme diferite ( mici bile , mici bastonașe Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||