Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ÎMBOBOCI, ÎMBOBOCIT, BOBOCEL, BALIC, CAPERĂ, DESFOIA, DEZVELI, ELEVEZĂ, LOTIFORM, RĂȚUȘCĂ ... Mai multe din DEX...

BOBOC - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

BOBÓC, boboci, s.m. 1. Caliciul nedeschis al unei flori; floare care începe se deschidă. 2. Pui de gâscă sau de rață. * Expr. A paște (sau a păzi) bobocii = a-și pierde vremea degeaba. A da (mâncare) la boboci = a vomita. ** Fig. Începător într-un domeniu; om lipsit de experiență; ageamiu; p. restr. recrut; student în primul an. - Din ngr. bubúki.

Sursa : DEX '98

 

BOBÓC s. v. debutant, începător, recrut.

Sursa : sinonime

 

BOBÓC s. I. (BOT.) (reg.) bulbuc, (Transilv. și Ban.) pup. (\~ de floare.) II. (ORNIT.) rățișoară, rățușcă, (reg.) rățucă, rățuică, rățușoară, rățuță.

Sursa : sinonime

 

bobóc s. m., pl. bobóci

Sursa : ortografic

 

BOBÓ//C \~ci m. 1) Pui de gâscă sau de rață. * Toamna se numără \~cii rezultatul unei munci se apreciază la sfârșit. A paște (sau a păzi) \~cii a pierde timpul în zadar. 2) fig. Floare care abia începe se deschidă. 3) fig. Persoană care abia face primii paşi într-un domeniu de activitate; novice; începător; debutant. /bubúki

Sursa : NODEX

 

bobóc (-ci), s.m. - 1. Floare care începe se deschidă. - 2. Frumusețe, minunăție. - 3. Pui de rață sau de gîscă. - Mr. bubuche, megl. babuchie. Ngr. ?????????? (Cihac, II, 639; DAR), cf. alb. bubukje. - Der. îmboboci, vb. (a se deschide, a se desface), cf. mr. mbubuk isescu.

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru BOBOC

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 34 pentru BOBOC.

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Cântecul de leagăn

... a dragul privind rumenele fragi pe gurița ta. Iat-o s-a deschis, iat-o iar s-a strâns plăpându-l boboc Un trandafiraș vesel zâmbitor l-al soarelui foc! Spicele de grâu parcă moțăiesc din cap lenevos; Colo-n stejăriș fâlfăie-n văzduh fragedul miros, Noaptea ...

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - La România (Hasdeu)

Bogdan Petriceicu Hasdeu - La România (Hasdeu) La România de Bogdan Petriceicu Hasdeu Columna lui Traian , an. II, nr. 21/83, 31 mai 1871. Allons, enfants de la patrie! Purtând pe trup înfipta gheară Și-n suflet drojdii de venin, De zece ori sărmana țară, Rămasă-n voie la străin, D-abia putând să mai respire, Mereu lovită de călăi— De ce te plângi c-a-ta peire Îți vine de la fii tăi? O nu și nu, iubito mamă! Acei ce roabă te-au trădat Prin furtișag români se cheamă, Mânjind un nume uzurpat! Trecut-au vagabunde gloate Prin ospătosul tău ogor, Și ți-au lăsat în urmă toate Gogoși de vierme rozător! Un venetic îți dă cu peatră, Îți dă un altul cu ciomag, Primiți la masă și la vatră În loc să zacă lângă prag! O nu și nu, iubito mamă! Acei ce roabă te-au trădat Prin furtișag români se cheamă, Mânjind un nume uzurpat! Ei nu-ți sunt fii. Privește-i bine: Cunoaște-ți laptele din sân Și din năpârcele străine Alege puiul de român! Nu blăstăma victima frunză, Ci scutur-o de negrii gâzi: În foi să nu se mai ascunză Cumplita ...

 

George Topîrceanu - Lumină

... De-a dreptul, ca un tanc de gelatină, Amenințând albine și furnici Cu patru tunuri mici. Tăcerea își adună trupul sferic Într-un boboc de nalbă. O muscă trece prin lumina albă, Ca o scânteie de-ntuneric, Un fluture, cu aripi de umbră și mătasă Stropite-n două locuri ...

 

Iulia Hasdeu - Cântecul de leagăn

... a dragul privind rumenele fragi pe gurița ta. Iat-o s-a deschis, iat-o iar s-a strâns plăpându-l boboc Un trandafiraș vesel zâmbitor l-al soarelui foc! Spicele de grâu parcă moțăiesc din cap lenevos; Colo-n stejăriș fâlfăie-n văzduh fragedul miros, Noaptea ...

 

Mihai Eminescu - Mitologicale

... coadă îi cade pe spate... Ca Margareta din Faust ea ia o floare în mână Și șoptea: mă iubește... nu mă iube... mă iubește! Ah! boboc... amabilă ești... frumoasă și ­ proastă, Când aștepți pe amant, scriitor la subprefectură, Tânăr plin de speranțe, venind cu luleaua în gură... Soarele-a ...

 

Mihai Eminescu - Surori

... gingaș copil de rege când în haina-ți înfoiată Treci în faetonu-ți mândru... se mlădie nalta-ți poză Cum din frunzele-nfoiate râde un boboc de roză Ce frumoasă treci prin lume de-arătarea-ți luminată. Ochii tăi cei mari și negri strălucesc de-o jună viață Fața-ți marmură ...

 

Mihai Eminescu - Călin

Mihai Eminescu - Călin Călin (File din poveste) de Mihai Eminescu Cuprins 1 Motto: Gazel 2 I 3 II 4 III 5 IV 6 V 7 VI 8 VII 9 VIII Motto: Gazel Toamna frunzele-mi colindă, Sun-un grier sub o grindă, Vântul jalnic bate-n geamuri Cu o mână tremurândă, Iară tu la gura sobei Stai ca somnul să te prindă. Ce tresari din vis deodată? Tu auzi pășind în tindă - E iubitul care vine De mijloc să te cuprindă Și în fața ta frumoasă O să ție o oglindă, Să te vezi pe tine însăți Visătoare, surâzândă. I Pe un deal răsare luna, ca o vatră de jăratic, Rumenind străvechii codri și castelul singuratic Ș-ale râurilor ape, ce sclipesc fugind în ropot - De departe-n văi coboară tânguiosul glas de clopot; Pe deasupra de prăpăstii sunt zidiri de cetățuie, Acățat de pietre sure un voinic cu greu le suie; Așezând genunchiu și mână când pe-un colț, când pe alt colț, Au ajuns să rupă gratii ruginite-a unei bolți Și pe-a degetelor vârfuri în ietacul tăinuit Intră - unde zidul negru într-un arc a-ncremenit. Ci prin flori ...

 

Mihai Eminescu - Călin (file din poveste)

Mihai Eminescu - Călin (file din poveste) Călin (File din poveste) de Mihai Eminescu Cuprins 1 Motto: Gazel 2 I 3 II 4 III 5 IV 6 V 7 VI 8 VII 9 VIII Motto: Gazel Toamna frunzele-mi colindă, Sun-un grier sub o grindă, Vântul jalnic bate-n geamuri Cu o mână tremurândă, Iară tu la gura sobei Stai ca somnul să te prindă. Ce tresari din vis deodată? Tu auzi pășind în tindă - E iubitul care vine De mijloc să te cuprindă Și în fața ta frumoasă O să ție o oglindă, Să te vezi pe tine însăți Visătoare, surâzândă. I Pe un deal răsare luna, ca o vatră de jăratic, Rumenind străvechii codri și castelul singuratic Ș-ale râurilor ape, ce sclipesc fugind în ropot - De departe-n văi coboară tânguiosul glas de clopot; Pe deasupra de prăpăstii sunt zidiri de cetățuie, Acățat de pietre sure un voinic cu greu le suie; Așezând genunchiu și mână când pe-un colț, când pe alt colț, Au ajuns să rupă gratii ruginite-a unei bolți Și pe-a degetelor vârfuri în ietacul tăinuit Intră - unde zidul negru într-un arc a-ncremenit. ...

 

Ion Luca Caragiale - Temă și variațiuni

... tânăra doamnă Bigoudiano, un vis strălucitor de-al lui Watteau, răpitoare cu păru-i blond-auriu care se buclează natural, fără nici un artificiu, un boboc de trandafir gata să se desfacă la razele lui Phoebus, armonizându-se plăcut cu tonul roșiatic al flăcărilor ușor estompate de vălul de fum. Trec ...

 

Nicolae Gane - Astronomul și doftorul

Nicolae Gane - Astronomul şi doftorul Astronomul și doftorul de Nicolae Gane Vestea despre țara Moldovei mersese odinioară departe pănă în țările cele mai depărtate de la apus. Se zicea cum că grâiele rodesc în pământul ei atât de mult, încât oamenii nu dovedesc să le strângă în girezi; că vinul din podgorii curge în pârăie, încât oamenii, nemaiavând ce face cu el, îl uită cu anii în pivnițe pănă ce putrezesc doagele și cercurile poloboacelor și rămâne vinul în cămeșa lui; că oamenii sunt blajini și primitori, neștiind ce-i cumpăna și măsura în ale traiului, și că la masa fiecăruia este totdeauna loc pentru zece. — Acolo e de noi! zise un astronom cătră un doftor dintr-un oarecare târg depărtat de la apus. Astronomul, deși om învățat, se uita de mult timp la ceri, însă ceriul îndărătnic nu-i trimetea mană ca în vremea lui Moisi; iar doftorul, om nu mai puțin învățat, aștepta bolnavii care nu veneau, nu doar că bolnavi n-ar fi fost, dar pentru că alții mai norocoși în meseria lui îl luase pe dinainte. Ei se sfătuiră să vie în țara cea multlăudată a Moldovei, sperând că acolo se vor ...

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Dumnezeu (Hasdeu)

... sublimul Paradis. Da, tu-mi plăceai și mie în vremile trecute. Când te-acățam la versuri, cum fetele din sat Acață la cosițe câte-un boboc de floare, Măcar că fără benghiuri frumosu-i mai frumos. Drăguță-i garofița cu frageda-i catrință Din roșu și din galben, bucăți de catifea ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru BOBOC

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 12 pentru BOBOC.

ÎMBOBOCI

... ÎMBOBOCÍ , pers . 3 îmbobocește , vb . IV. Intranz . ( Despre plante ) A face boboci ; ( despre muguri ) a începe să se desfacă . - În + boboc

 

ÎMBOBOCIT

... ÎMBOBOCÍT , - Ă , îmbobociți , - te , adj . ( Despre plante ) Care are boboci ; ( despre flori ) care este în stadiul de boboc

 

BOBOCEL

... BOBOCÉL , bobocei , s . m . Diminutiv al lui boboc . - Boboc

 

BALIC

... BALÍC , - Ă , balici , - ce , s . m . și f . ( Arg . ) Student în primul an ; boboc

 

CAPERĂ

... CÁPERĂ , capere , s . f . Boboc

 

DESFOIA

DESFOIÁ , desfói , vb . I . 1. Tranz . A desprinde , a smulge petalele unei flori . 2. Refl . ( Despre flori sau boboci ) A înflori , a se deschide . - Des ^1 - + [ în ]

 

DEZVELI

DEZVELÍ , dezvelesc , vb . IV . L Tranz . și refl . A da la o parte , a îndepărta din jurul cuiva , de pe cineva sau ceva , sau de pe sine o învelitoare ; a ( se ) descoperi . 2. Tranz . Fig . A face să apară , a lasa să se vadă ; a arăta . 3. Tranz . și refl . Fig . A ( se ) da în vileag ; a ( se ) trăda . 4. Refl . ( Despre mugurii și bobocii plantelor ; p . ext . despre plante ; adesea fig . ) A se deschide . - Dez - + [ în ]

 

ELEVEZĂ

ELEVÉZĂ , eleveze , s . f . Aparat metalic folosit pentru creșterea artificială a puilor și a

 

LOTIFORM

... LOTIFÓRM , - Ă , lotiformi , - e , adj . Care are forma unui boboc

 

RĂȚUȘCĂ

... RĂȚÚȘCĂ , rățuște , s . f . 1. Diminutiv al lui rață ; rățișoară , rățucă ; pui de rață , boboc . 2. Joc de copii constând din aruncarea unei pietricele în apă în așa fel încât aceasta să facă mai multe sărituri la suprafața apei înainte ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...