Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ȘIȚĂ, ESCALOP, MINĂ, ȘIPCĂ, AȘCHIE, BĂȚ, PRĂJINĂ, SPIȚĂ, BASTON, DEBREȚIN, ZDREANȚĂ ... Mai multe din DEX...

BUCATĂ(SUBȚIRE) - cuvântul nu a fost găsit.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru BUCATĂ(SUBȚIRE)

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 73 pentru BUCATĂ(SUBȚIRE).

Emil Gârleanu - Când stăpânul nu-i acasă!

... Când stăpânul nu-i acasă! de Emil Gârleanu În odaie, liniște. Liniște și-un miros! Pe polița din dreapta, pe o farfurie, stă uitată o bucată de cașcaval. Mirosul de brânză proaspătă a străbătut până în cel mai îngust colțișor al casei. Și din gaura lui, din gaura de ... obosit de muncă, își aruncă pălăria pe un scaun, apoi, mirosind, i se face foame; se-ndreaptă spre poliță, ia felia de cașcaval, taie o bucată de pâine și, mușcând când dintr-una când dintr-alta, mănâncă din plin, cu poftă. Și din trei părți, trei perechi de ochi îl urmăresc ...

 

Paul Zarifopol - Poezia românească în epoca lui Asachi și Eliade

... modern; însă versuri se găsesc, desigur, la acei scriitori, versuri pe care le putem numi întâile versuri românești moderne. Dacă ar fi să pomenesc o bucată întreagă care să o putem așeza pe cea dintâi foaie a poeziei românești moderne, aș numi balada Andrei Popa a lui ... inevitabil la Alecsandri și la alții; un adevărat recvizit nenorocit din acele care fac modă și durează în desăvârșită banalizare. Altminteri, Andrei Popa este o bucată ce poate fi pomenită ca prim monument al poeziei române de sine stătătoare. Pentru a reprezenta viu distanța istorică între generațiile de poeți ... calitate, și încercarea lui de a obișnui precum însuși spune a obișnui și întru limba românească aceeași poezie, mai ridicată și subțire cum se află la alte neamuri nu cade niciodată în prostească imitație. Din Budai-Deleanu și din Beldiman se pot cita versuri în care își ... ruginită și ascunsă în mormânt Brațurile să-nfierbânte; iasă iarăși pe pământ Tinerimea s-o-ncunune Cu izbânde foarte bune, Pe ea facă jurământ. Întreaga bucată, ținută în această moleșită formulă de aluat necopt, e o manifestare izbitoare de obtuzitate poetică, și ca înțeles și ca muzicalitate. Aceeași moleșeală, aceeași statornică ...

 

Dimitrie Anghel - De vorbă cu un afiș

... pentru întîia dată și pe Aristița Romanescu jucînd cu veselul Hasnaș, în Angelo Malapieri . Hasnaș ținea pe atunci rolurile de amorez și juca dramă. Era subțire și zvelt, și glasul lui avea un timbru neobișnuit de simpatic. Dar într-o zi, o flacără alergă sub streșini, fumul și scînteile au umplut ... înclinat și atîtea binocluri au cercetat, căutînd o față cunoscută, un profil iubit. Apoi ploile și zăpada au căzut peste ziduri, ruinele au stat o bucată de vreme în fața soarelui și a lunei, și într-o zi, în căsuțele din dosul teatrului, ce rămăseseră neatinse de puterea flacărei ...

 

Vasile Alecsandri - Doncilă

... i, bre Doncilă, cine? Unde, unde-i s-o văd bine!" Iat-o ici în brâu la mine! Ian vezi cât e de frumoasă, De subțire, de lucioasă, Ce glăsuț zângănitor Scoate când o prinde dor, Dar mănâncă om de viu Și taie cap de deliu." [6] ,,Ah! amar, amar Doncilă ...

 

Ion Luca Caragiale - Poveste de contrabandă

... uite tantiema mea de denunțător... Trec mâine să ne socotim pentru toată săptămâna. Infam! Auzi meserie! Auzi mijloc de a-și câștiga o bucată de pâine pentru un bărbat în toată firea! A! Să fi fost doamna aceea grasă sau sângeroasă, poate că din amestecul indignației, rușinii ... de dinți, la o privire plină de cel mai înalt dispreț și la următoarele cuvinte pronunțate cu toată liniștea și dignitatea cerute de o așa subțire situație: — E de prisos să mă caute, domnule revizor; ceea ce a spus acest onest tovarăș de călătorie este exact. Trec eu ...

 

Alexei Mateevici - Colindele Crăciunului

... mulți ani cu sănătate. Mai este încă obicei ca fiecare colindă să se sfârșească cu următoarele cuvinte: — ,,Bună vremea ș-o colindă, ș-o bucată de plăcintă". Din colindele aduse mai sus se vede că ele sunt un amestec de povestiri luate din cărțile bisericești cu chipurile făcute de mintea ...

 

Nicolae Gane - Ciubucul logofătului Manole Buhuș

Nicolae Gane - Ciubucul logofătului Manole Buhuş Ciubucul logofătului Manole Buhuș de Nicolae Gane În vremile cele bătrânești, vremi de belșug, pe când boierii ședeau la moșiile lor și vara și iarna, fără altă grijă decât grija câmpului și a gospodăriei lor și aveau hambarele, coșarele și cămările totdeauna pline cu cele trebuitoare la o casă boierească, trăia la moșia sa Buhușul logofătul Manole Buhuș, boier de neam mare, bogat și cu dare de mână. El purta antereu lung până la călcâi, brâu la mijlocul trupului și fes roșu cu canaf albastru pe cap. Când ieșea la câmp sau mergea săși viziteze vecinii, îmbrăca peste antereu o giubea blănită sau numai căptușită, după cum era timpul și peste fes punea o pălărie neagră cu margini late. Tot luxul lui de bogătaș nu se învedera decât în scumpetea blănurilor, a mătăsurilor din care își croia antereiele și a șalurilor turcești din care își făcea brâiele. Întinsele lui holde și imașuri erau acoperite cu pâne de tot soiul, cu turme de vite și herghelii de cai din care își umplea grajdul; pivnițele-i gemeau de poloboace cu vinuri vechi de Odobești și Cotnari și în ogradă ...

 

Paul Zarifopol - Din istoria poeziei românești

... aici, din fabula Dervișul și fata, versurile următoare: Se povestește cum că odată, Un derviș pustnic, om cuvios, S-amorezase, văzând o fată Cu trup subțire, cu chip frumos. Dintr-una-ntr-alta vorba aduse Și în stil neted patima-și spuse Zicând: «Ascultă, eu te iubesc, Și pentru tine ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Milogul

Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Milogul Milogul de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Vântul de toamnă, rece și umed, țiuie în rămășițele frunzelor risipite în crăcile copacilor din lunca Vitanului. În albia sa încovoiată, Dâmbovița își mână liniștit apa tulbure, galbenă și pe-alocurea pătată cu șuvițe de sânge închegat, supte din talpa zalhanalei. Duhoare grasă năbușește aerul îngreuiat de-o bură rece și deasă. Stolurile de ciori se răsfiră, se amestecă, se gonesc, croncăie și se-abat păcură pe hârcile albe de bivoli și de boi, împrăștiate pe netezișul ruginiu din fața zalhanalei. De-a stânga apei, cam cât prinde ochiul, dincolo de hanul din răscruci, stă casa lui Căliman potcovarul, mai mult fâșii și petice de pământ galben decât văruială. Pornită pe spate, cu olanele de pe acoperiș zobite și mucede, împănate cu mușchi, și mai sus îi cresc două urechelnițe cu solzi groși și verzi. Pe prispa ferită de streașina lată, plină cu scule, cu troace, șade în colacul picioarelor Căliman potcovarul. Negru, uscat și ars în obraji, cu ochii mari și albi, cu luleaua stinsă și pleoștită într-o parte a gurii, când pifăie aruncă scrumul în sus și-și dezvelește, din buzele mari și ...

 

Ion Luca Caragiale - O vizită la castelul %E2%80%9EIulia Hasdeu%E2%80%9D

... Hasdeu părinții proprietarei. Această minunată clădire a fost ridicată în trei ani, fără nici un studiu sau plan prealabil, ci numai și numai, bucată cu bucată, după comunicările spiritiste ale Iuliei Hasdeu, D. Hasdeu nu este arhitect și n-ar fi fost în stare, cum singur mărturisește să conceapă un plan ... de intrare. O muche de piatră, lată cam de o palmă, desparte vertical drept în două intrarea deschisă. Această muche e muchea ușii principale: o bucată de granit masiv, grea de cîteva mii de kg, care se deschide cu mare ușurință, învârtindu-se alunecos pe o osie de fier ce-i ... Dar ilustrul meu amfitrion mă apucă cu bunătate de braț, zicîn-du-mi cu tonul unui îndemn inspirat: — Mai sus! mai sus! Suim scara subțire care se încolăcește pe zidul donjonului și ne aflăm pe terasa superioară. O panoramă sublimă se desfășură jur împrejur, și deasupra, bolta nemărginită, albastră, cu ...

 

Mihai Eminescu - Odin și poetul

... daci, daci sau romani, nimic N-aduce aminte de-a voastră mărire. Orice popor, oricât de prăpădit O piatră va găsi, sau o bucată De fier ori de aramă, ca să sape Cu ea urmele-adânci ce le-ați lăsat ­ Voi oameni mari, ce stați acum cu zeii ... arcate splendid, Pe ele lune lin ardeau... și-n umbra Cea clar-oscură-a stâlpilor de neauă Văzut-am o copilă dulce-înaltă, Subțire ca-ntruparea unui crin. Frumosu-i păr de aur desfăcut Cădea pân-la călcâie, haina-i albă Udă părea de moale ­ strălucită Cuprindea membrii ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru BUCATĂ(SUBȚIRE)

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 14 pentru BUCATĂ(SUBȚIRE).

ȘIȚĂ

... ȘÍȚĂ , șițe , s . f . Bucată subțire de lemn asemănătoare cu șindrila , dar mai scurtă decât aceasta , folosită pentru căptușirea și acoperirea caselor țărănești , a cabanelor etc . ; p . ext . șindrilă ...

 

ESCALOP

ESCALÓP , escalopuri , s . n . Preparat culinar făcut din bucăți subțiri de mușchi de vițel sau din

 

MINĂ

... baie ^2 . 2. Armă explozivă care se așază pe pământ sau în pământ , în apă etc . și care explodează la atingere sau la comandă . 3. Bucată subțire

 

ȘIPCĂ

ȘÍPCĂ , șipci , s . f . Fiecare dintre bucățile de lemn subțiri și lungi ( de formă paralelipipedică ) folosite în lucrări de tâmplărie sau de

 

AȘCHIE

... ÁȘCHIE , așchii , s . f . Bucată mică , subțire

 

BĂȚ

... BĂȚ , bețe , s . n . 1. Bucată de lemn lungă și subțire

 

PRĂJINĂ

... PRĂJÍNĂ , prăjini , s . f . 1. Bucată de lemn lungă și subțire , de obicei folosită pentru a fixa sau a susține ceva . 2. Tijă lungă ( de metal ) cu diverse întrebuințări ( tehnice ) . 3. Bară ...

 

SPIȚĂ

SPÍȚĂ , spițe , s . f . 1. Fiecare dintre bucățile de lemn sau dintre barele subțiri de metal care leagă cercul sau obezile unei roți de butucul sau de centrul ei . 2. Fiecare dintre treptele unei scări ; fuscel . 3. Fig . Grad de rudenie ; neam ; totalitatea persoanelor care descind din aceeași persoană ; p . ext . origine . 4. Unitate biologică formată din lanțuri de specii care au derivat una din alta în decursul istoriei

 

BASTON

... BASTÓN , bastoane , s . n . Bucată de lemn lungă ( cam de un metru ) și subțire

 

DEBREȚIN

DEBREȚÍN , debrețini , s . m . Cârnat preparat dintr - un amesec de carne tocată de vită și de porc , introdus în intestine subțiri de porc și segmentat prin răsucirea unor bucăți de circa 10

 

ZDREANȚĂ

... ZDREÁNȚĂ , zdrențe , s . f . 1. Bucată ruptă , sfâșiată dintr - o pânză sau dintr - un obiect de pânză ; haină , rută sau pânză veche , ruptă . 2. ( La pl . ) Un fel de aluat subțire ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...