|
|
||
Vezi și:BURGHEZI,
ÎMBURGHEZI,
ÎMBURGHEZIT,
BURGHEZIME,
ANTIBURGHEZ,
BURGHEZIE,
BURJUI,
BURTĂVERDE,
PREBURGHEZ,
RAZNOCINȚI
... Mai multe din DEX...
BURGHEZ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. BURGHÉZ, -Ă, burghezi, -e, adj., s.m. și f. 1. Adj. Creat de burghezie, referitor la burghezie, propriu acesteia, purtând caracterul ei; care face parte din burghezie. 2. S.m. și f. Persoană care aparține burgheziei; * Mic-burghez: a) persoană care face parte din mica burghezie; b) fig. persoană cu vederi înguste; filistin. 3. (În orânduirea feudală) Orășean, târgoveț. [Pl. și: burgheji] - Din it. borghese.Sursa : DEX '98 Burghez ≠ proletarSursa : antonime BURGHÉZ s. (pop. și peior.) burjui.Sursa : sinonime burghéz adj. m., s. m., pl. burghézi; f. sg. burghéză, pl. burghézeSursa : ortografic BURGHÉZ^1 \~ă (\~i, \~e) 1) Care ține de burghezie; propriu burgheziei. 2) Care face parte din burghezie. /Sursa : NODEX BURGHÉZ^2 \~i m. Persoană care face parte din burghezie; reprezentant al burgheziei. * Mic-\~ a) persoană care aparține micii burghezii; b) persoană cu viață spirituală redusă; filistin. /Sursa : NODEX BURGHÉZ, -Ă I. adj. care aparține burgheziei. II. s.m. f. 1. (în feudalism) orășean, târgoveț. 2. persoană care face parte din burghezie. o mic-~ = a) persoană din mica burghezie; b) filistin. (< it. borghese, după fr. bourgeois)Sursa : neoficial BURGHÉZ, -Ă adj. Făcut de burghezie, al burgheziei. // s.m. și f. 1. (În orânduirea feudală) Locuitor al unui oraș medieval (burg); orășean, târgoveț. 2. Persoană care face parte din clasa burgheză, din burghezie; capitalist. [Cf. fr. bourgeois, it. borghese].Sursa : neologisme Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru BURGHEZRezultatele 1 - 10 din aproximativ 39 pentru BURGHEZ. Alexandru Macedonski - Rondelul Franței burgheze Alexandru Macedonski - Rondelul Franţei burgheze Rondelul Franței burgheze de Alexandru Macedonski Unde este marea Franță? Ce văd ochii, te sfâșie. Oh! neroada burghezie, Și trufașa ignoranță. Cerul este de leșie. Un lințol pentru speranță, Unde este marea Franță? Ce văd ochii, te sfâșie. Între minte și prostie S-a scurtat orice distanță. -- Vrut-au toți egali să fie, Și sunt toți, cu siguranță. -- Unde este marea Karl Marx - Manifestul Partidului Comunist ... și proletari 2 Proletari și comuniști 3 Literatura socialistă și comunistă 3.1 Socialismul reacționar 3.1.1 Socialismul feudal 3.1.2 Socialismul mic-burghez 3.1.3 Socialismul german sau „adevăratulâ€� socialism 3.2 Socialismul conservator sau burghez 3.3 Socialismul și comunismul critico-utopic 4 Poziția comuniștilor față de diferitele partide de opoziție 5 Prefețe 5.1 Prefață la ediția germană din ... interesul gol, decît neîndurătoarea „plată în bani peșinâ€�. Ea a înecat fiorul sfînt al extazului pios, al entuziasmului cavaleresc, al sentimentalismului micului burghez în apa înghețată a calculului egoist. Ea a făcut din demnitatea personală o valoare de schimb și în locul nenumăratelor libertăți ... Paul Zarifopol - Flaubert și Anatole France ... în ce? În corespondența lui intimă și în conversație cu prieteni! Nu-i asta o strașnică lipsă de măsură, dictată de o oarbă antipatie? Numesc burghez, scrie Flaubert, pe acel care gândește josnic. Iar ideile specifice burgheziei, cu care se lupta artistul romantic, el le rezumă astfel: de la orice actriță ... de ură antiromantică trebuie să fi fost France, ca să uite cu totul că, mult după moartea lui Flaubert, l-a văzut pe burghez triumfând superb în gândirea și în arta lui Georges Ohnet. Hotărât, exasperarea este un păcat care se ține neîndurat de oameni, până și de cei ... Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra mișcării literare și științifice Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra mişcării literare şi ştiinţifice Asupra mișcării literare și științifice de Constantin Dobrogeanu-Gherea Seceta literară și științifică, sărăcia mișcării noastre literare contemporane e în afară de orice îndoială și, desigur, puțini se vor găsi care să nege acest fapt pe cât de trist, pe atât de adevărat. Nu-i vorbă, în privința mișcării științifice propriu-zise se vor găsi unii care nu ne vor da dreptate. Numărul școlilor și al școlarilor crește necontenit, universitățile noastre se îmbunătățesc foarte mult, o mulțime de tineri ne vin din străinătate înarmați cu toată știința europeană; n-ar fi deci nedrept de a vorbi de lipsa unei mișcări științifice la noi? Neîndoielnic că cei ce vor vorbi așa vor avea o mare doză de dreptate. Că instrucția se întinde la noi — cam încet, nu e vorbă, dar totuși se întinde — nu mai încape discuție; că universitățile noastre se îmbunătățesc foarte mult, e poate mai puțin sigur, admitem însă și asta; dar de aci și până la o mișcare științifică în adevăratul înțeles al cuvântului mai e un pas, și un pas foarte important. Pentru că aceea ce deosebește mai ales o mișcare științifică într-o ... Garabet Ibrăileanu - Înrâurirea artei Garabet Ibrăileanu - Înrâurirea artei Înrâurirea artei de Garabet Ibrăileanu Că arta are înrâurire, asta nici nu se poate discuta. Că arta poate avea și o înrâurire rea, ca și una bună, asta iarăși nu mai are nevoie de dovadă. Este însă chestia: care-i înrâurirea artei? Pentru a răspunde la această întrebare, trebuie să avem în vedere ce este un artist. Un artist este un om care, din pricina organizației sale nervoase, simte mai mult decât noi și are și puterea de a întrupa în forme alese și sugestive simțirea sa. Artistul, prin urmare, ne sugerează simțirea sa. Este întrebarea: artistul poate sugera, poate captiva pe oricine? Poate avea înrâurire asupra oricui? Desigur că nu, căci pentru ca să-ți sugereze simțirile sale trebuie ca tu însuți să fii sugestibil de aceste simțiri, adică să ai o stare sufletească asemănătoare cu a artistului. De aicea nu urmează că trebuie să ai o stare sufletească identică, căci atunci un artist n-ar avea înrâurire asupra nimănui, căci nu sunt doi oameni cu o identică stare sufletească, precum nu sunt doi oameni cu o figură identică. A avea aceeași stare sufletească însemnează ... Paul Zarifopol - Recreația criticului Paul Zarifopol - Recreaţia criticului Recreația criticului [1] de Paul Zarifopol Întâi: ce îl obosește mai rău pe critic? Vorba banală. Graiul, firește, încearcă a fi când algebră, când muzică, când evocare de viziuni sau alte diferențieri ale pipăitului originar, ale cărui înfiorări vibrează ascuns în toate simțurile. Dar acestea sunt excese minunate. În curs obișnuit, graiul este imperativ sec. Cei ce n-au talentul graiului, și se fac scriitori adică, nu se pricep decât să agrementeze acel imperativ sec, anonim și uniform, prin construcții de analogii pe care le cred, ei, plastice sau poetice. Prin această aplicare dinadins, neputincioșii graiului devin tații fecunzi ai banalității. Însă acei ce au talentul graiului net pronunțat scriu, de exemplu, așa: Noaptea era rece ca o casă nouă. Cu această împăcare de mine rămâneam dus cu gândul pe uscatul care se dovedea încet ochilor mei de o culoare cenușie. Un fel de leșie secată, pe fața căreia cineva curățase de curând broaște țestoase. Numai că rictusul lucra tot mai adânc în colțul gurii, iar exuberanța animală tot mai stinsă îi lăsa un chip care, mai mult decât cu un faun beat, semăna cu profesorul universitar dl Drăghiescu. Lisandru își citea în ... Cincinat Pavelescu - Lui T. Arghezi Cincinat Pavelescu - Lui T. Arghezi Lui T. Arghezi de Cincinat Pavelescu Ca să se mire toți burghezii, Azi premiați-l pe Arghezi! Necontestat că al lui geniu Ar merita oricare premiu, Însă comisia ezită Sedusă, dar nedumerită. Ar fi ușor să se convie Ca premiul de poezie Să i se dea ca prozator Acestui mare scriitor, Iar cel de proză să-i revie Tot lui dar pentru Constantin Dobrogeanu-Gherea - Neoiobăgia Constantin Dobrogeanu-Gherea - Neoiobăgia Neoiobăgia (Studiu economico-sociologic al problemei noastre agrare) de Constantin Dobrogeanu-Gherea 1910 Prefață Introducere - Din evoluția societăților moderne Instituțiile liberalo-burgheze în țara noastră Liberarea și împroprietărirea țărani În neoiobăgie Rezultatele economice ale neoiobăgiei Problema ilegalismului și rezultatele morale, culturale, juridice și politice ale neoiobăgiei Revoltele țărănești Curente de idei și opinii în legătură cu neoiobăgia Remediile sociale paliative Băncile populare Casa rurală Obștile sătești Legislația neoiobagă cvasisocialistă de la 1907 Cât ne costă neoiobăgia și legiuirea cvasisocialistă de la 1907 Soluția problemei agrare Probleme Gelu Vlaşin - 22:10 â†�â†� 21:55 22:10 de Gelu Vlașin ( Atac de panică ) 22:23 →→ stai tu în locul meu motan cu principii burgheze ți-ai ascuțit ghearele ca să poți scrie cu mai multe penițe deodată când uitam să mai vin din concediu te-ai bronzat pe urechi ascultând pașii vecinilor oare sunt doar reflexele geamului verzui prin care-ți privești consoarta în plină zi hai scrie tu în locul meu versul ăsta putred care-mi aduce aminte de golgota și de muntele sinai când alungam furnicile din bucătărie cu fluierul de la sovata la sovata ascunde neputința radio-ului de-a-și mișca fundul în ritm de hip----------------------hop (zi tu Honor%C3%A9 de Balzac - Eug%C3%A9nie Grandet Honor%C3%A9 de Balzac - Eug%C3%A9nie Grandet EugĂ©nie Grandet de HonorĂ© de Balzac Sachs, septembrie 1834 Cuprins Capitolul 1: Chipuri burgheze Capitolul 2: Vărul din Paris Capitolul 3: Dragoste de provincie Capitolul 4: Făgăduieli de zgîrcit. Jurăminte de dragoste Capitolul 5: Mâhniri de familie Capitolul 6: Așa merge lumea Paul Zarifopol - Unul care a luptat contra prostiei ... mai terne, mai insipide și molâi, încercarea debutantului de a-și desfășura copilăria în manieră oarecum englezească, îndulcită și dreasă cu sentimentalism parizian, burghez și bulevardier. Aici se află Anatole France mult mai neautentic și mai dizgrațios decât în unele excursii ale lui în politica practică. De veți lua ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru BURGHEZRezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentru BURGHEZ. BURGHEZÍ , burghezesc , vb . IV . Refl . ( Rar ) A se ... ÎMBURGHEZÍ , îmburghezesc , vb . IV . Refl . A deveni burghez ; a căpăta deprinderi , năravuri de burghez ; a se burghezi . - În + burghez ... ÎMBURGHEZÍT , - Ă , îmburgheziți , - te , adj . Devenit burghez ; cu obiceiuri de burghez ... BURGHEZÍME s . f . ( Rar ) Burghezie ; mulțime de burghezi . - Burghez ... ANTIBURGHÉZ , - Ă , antiburghezi , - e , adj . ( Despre atitudini , manifestări ) Care este împotriva burgheziei . - Anti - + burghez BURGHEZÍE , burghezii , s . f . 1. ( În teoria marxistă ) Clasă socială urbană deținătoare de capital , care își desfășoară activitatea în sectorul industrial comercial și bancar . 2. ( În sintagma ) Mica burghezie = parte a burgheziei ( 1 ) formată din micii producători , micii comercianți , funcționari ... BURJÚI , burjui , s . m . ( Rar ) Burghez ... BURTĂVÉRDE s . m . invar . 1. ( Ir . ) Burghez ... PREBURGHÉZ , - Ă , preburghezi , - e , adj . ( Rar ) Care este anterior apariției burgheziei , care datează din epoca premergătoare burgheziei . - Pre ^1 - + burghez RAZNOCÍNȚI s . m . pl . Nume dat în Rusia , începând din sec . XVIII , intelectualității ridicate din rândurile funcționărimii , micii burghezii , negustorimii și țărănimii , care a avut un rol important în mișcarea revoluționară și în dezvoltarea științei și |
||