|
|
||
|
Cuvântul CĂZUȚI nu a fost găsit. Au fost afișate formele bază: CĂDEA,CĂZUT Vezi și:CADĂ, CĂDEA, PESTE, AEROLIT, ALIVANTA, APĂRIE, BOLID, BUNCEAG, CĂZĂTOR, CĂZUT, CENUȘAR ... Mai multe din DEX...CĂZUȚI - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. CĂDEÁ, cad, vb. II. I. Intranz. 1. A se deplasa de sus în jos datorită greutății, a se lăsa în jos; a pica. ** Fig. (Despre iarnă, ger, seară etc.) A se lăsa, a veni, a se apropia. ** (Despre ape de munte) A curge repede. 2. (Despre dinţi, păr, fulgi, frunze etc.) A se desprinde din locul unde era fixat. 3. A se lăsa în jos continuând să fie prins; a atârna, a se pleca. 4. A se răsturna, a se prăvăli; a se dărâma, a se surpa. * Expr. A cădea (bolnav) la pat = a se îmbolnăvi. A cădea în picioare = a ieși cu abilitate dintr-o situație grea. ** (Determinat prin "în genunchi", "cu rugăminte" etc.) A se așeza în genunchi înaintea cuiva spre a-i cere iertare ori ajutor sau pentru a-i arăta supunere; a ruga pe cineva cu umilință sau cu stăruință. II. Intranz. Fig. 1. A pieri, a muri (în luptă). 2. (Despre orașe, poziții strategice etc.) A ajunge în mâna adversarului, a fi cucerit. 3. A avea un insucces, a nu reuși. A căzut la examen. 4. (Despre guverne, legi etc.) A-și înceta existența, a nu mai fi în vigoare. 5. A nimeri din întâmplare, pe neașteptate într-un loc sau într-o situație. * Expr. A-i cădea cuiva (cu) drag (sau la inimă) = a stârni dragostea cuiva, a-i deveni drag. ** A se arunca, a se năpusti asupra cuiva. 6. A intra în... (sau sub...), a fi cuprins de.... A căzut în extaz. * Expr. A cădea pe gânduri = a deveni îngândurat. A-i cădea bine = a-i plăcea, a-i prii. A-i cădea rău = a nu-i conveni, a nu-i plăcea. 7. A se situa, a se afla. Satul cade pe malul Dunării. ** (La ghicitul în cărți) A se arăta, a se vedea, a reieși. 8. (În expr.) A cădea la învoială (sau de acord) = a ajunge la o înțelegere. III. Refl. unipers. A reveni cuiva, a se cuveni. Partea aceasta mi se cade mie. ** A ședea bine; a se potrivi. - Lat. cadere.Sursa : DEX '98 A cădea ≠ a rezista, a (se) ridica, a supraviețui, a țineSursa : antonime CĂDEÁ vb. v. afla, arunca, azvârli, fi, găsi, năpusti, năvăli, precipita, repezi, sări, situa, tăbărî, veni, zvârli.Sursa : sinonime CĂDEÁ vb. 1. a pica. (Statueta a \~ de pe etajeră.) 2. v. prăbuși. 3. a pica, a se prăbuși, a se prăvăli, a se răsturna, (rar) a se poticni. (Calul a \~ la pământ.) 4. a se prăbuși, a se prăvăli. (Apa \~ de la înălțime, formând o cascadă.) 5. a scăpa. (Îi \~ pâinea din mână.) 6. a sări. (I-au \~ patru nasturi de la haină.) 7. v. lăsa. 8. a se așeza, a se așterne, a se depune, a se lăsa, a pica. (A \~ bruma peste câmpii.) 9. a da. (A \~ o ploaie zdravănă.) 10. v. apleca. 11. v. atârna. 12. a eșua, a pica. (A \~ la examen.) 13. a muri, a pieri. (A \~ la datorie.) 14. a se nimeri, a pica, a se potrivi, (pop.) a se brodi. (Sărbătoarea a \~ într-o sâmbătă.) 15. v. veni. 16. v. cuveni. 17. v. trebui. 18. v. putea. (Se \~ ca noi să stăm pasivi?) 19. v. reveni.Sursa : sinonime cădeá vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cad, 1 pl. cădém, 2 pl. cădéți; conj. prez. 3 sg. și pl. cádă, imper. 2 sg. cazi, 2 pl. cădéți; part. căzútSursa : ortografic A SE CĂDEÁ se cáde intranz. 1) (despre sarcini, bunuri materiale etc.) A aparține în mod firesc; a reveni; a se impune; a incumba; a se cuveni. 2) A fi dator (din obligație morală); a se cuveni. * Cum se cade cum se cere; cum trebuie. /<lat. cadereSursa : NODEX A CĂDEÁ cad intranz. I. 1) A se mișca de sus în jos sub acțiunea forței de gravitație; a pica. 2) A-și pierde poziția verticală (răsturnându-se jos); a înceta de a mai sta drept; a pica; a se răsturna; a se prăvăli. * \~ la pat a se îmbolnăvi grav. \~ din picioare a fi extrem de obosit. \~ în genunchi a) a se așeza în genunchi în față cuiva, pentru a cere ceva; b) a manifesta umilință. 3) A se lăsa în jos, fără a se desprinde; a atârna. Părul cade pe spate. 4) (despre fenomene ale naturii) A veni în curând; a fi aproape; a se apropia. 5) pop. (despre sărbători, date) A avea loc. 6) (despre ostași) A muri în luptă. 7) (despre orașe, fortificații etc.) A ajunge în mâna adversarului; a fi cucerit. 8) fig. A avea insucces; a nu reuși. \~ la examen. 9) (despre guverne) A înceta de a fi la putere. 10) A ajunge pe neașteptate (într-un loc sau într-o situație); a nimeri; a se pomeni; a se trezi; a pica. * \~ pe mâna (sau în mâinile) cuiva a ajunge la discreția cuiva. A-i \~ cuiva drag (sau la inimă) a-i deveni drag cuiva. 11) A fi cuprins în întregime. \~ în delir. 12) A se situa pe un anumit loc. Accentul cade pe prima silabă. II. (împreună cu unele substantive formează locuțiuni verbale având sensul substantivului cu care se îmbină): \~ pe gânduri a se îngândura. \~ la învoială (sau de acord) a se învoi; a ajunge la o înțelegere. /<lat. cadereSursa : NODEX cădeá (-ád, -ăzút), vb. - 1. A se lăsa în jos, a pica. - 2. (Despre timp, precipitații) A se lăsa, a veni, a se apropia. - 4. A se arunca, a se precipita. - 5. A deceda, a sucomba. - 6. A nu reuși, a da greș. - 7. A se preda, a se da bătut. - 8. A fi înlocuit, a-și pierde funcția. - 9. A decădea, a ajunge la o situație de inferioritate. - 10. A nu rezista ispitei, a ceda. - 11. (Înv.) A deveni, a ajunge într-o situație (care nu este în mod obligatoriu de inferioritate). - 12. A nimeri întîmplător, a da de cineva sau ceva. - 13. A pica pe neașteptate, a deranja. - 14. A ajunge în același punct, a coincide. - 15. A recădea, a reveni la. - 16. A suna armonios (se spune despre ritmul final al unei perioade retorice). - 17. (Refl., impers.) A ședea bine; a se potrivi. - Mr. cad, cădeare; megl. cad, cădeari; istr. c?du. Lat. cad?re (Pușcariu 249; REW 1451; Candrea-Dens., 207; DAR); cf. it. cadere, prov. cazer, fr. choir, cat. causer, sp. caer, port. cair. Din fr. cheoir der. v. fr. cheance, fr. change rom. șansă. Sensul 17 coincide cu it. accadersi, abruz. accadé. La conjunctiv prezent, forma normală de pers. 2, să cazi, a dat naștere unei oscilări între formele corecte să cad, să cadă, și formele analogice să caz, să cază, ca la alte vb. al căror radical se termină cu -d. Cf. scădea. Der. cădenie, s.f. (conveniență, uz stabilit); cădere, s.f. (acțiunea de a cădea; conveniență; cascadă); cădință, s.f. (conveniență); căzătură, s.f. (cădere; bătrîn ramolit; femeie pierdută, prostituată; tăietură de ziar, rest); căzător, adj. (care cade); căzut, adj. (înfundat în cap; potrivit; pofticios, pasionat); decădea, vb., formație neol.; precădere, s.f. (prioritate, preferință).Sursa : etimologic CĂZÚT, căzuți, adj. (Despre ochi) Înfundat în cap. - V. cădea.Sursa : DEX '98 CĂZÚT adj. 1. năruit, prăbușit, prăvălit, răsturnat. (Un gard \~.) 2. v. dus.Sursa : sinonime CĂZÚ//T \~ți adj. : Ochi \~ți ochi înfundați în cap. /v. a cădeaSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru CĂZUȚIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 1127 pentru CĂZUȚI. Mihai Eminescu - Doină, doină greu îmi cazi Mihai Eminescu - Doină, doină greu îmi cazi Doină, doină greu îmi cazi de Mihai Eminescu Doină, doină, greu îmi cazi Din pădurea cea de brazi, Și cu jale îmi răsuni Din huceagul de aluni, Și m-adormi, m-adormi cu drag Pin frunzișul cel de fag. Cine sună-n cetine, Doinițe, prietene, Diu, diu, diu, de-a codrului, Că doina-i care-o cântai  Tragănă-ne, tragănă, Frunza-n codru Marius Marian Șolea - Mă înalț printre stele care cad Marius Marian Şolea - Mă înalţ printre stele care cad Mă înalț printre stele care cad de Marius Marian Șolea Glasul meu mai are în el tînguirea după urechea cea moartă a lumii. mă înalț printre stele care cad. neatins, mi se îndoaie trupul către focul aprins. și cel mai trist cuvînt pentru rostire este cenușa sufletului meu, rămasă din trăiri în care n-a fost Dumnezeu. cu inima ascunsă în timp, adorm într-o piatră uscată de durere, rostogolită din vatră. cîndva, mai toți veți merge-n urma mea cum merge privirea în urma unei stele care își refuză Ștefan Petică - IX (Se stinse alba lampă, căzând pe piatra tare) Ştefan Petică - IX (Se stinse alba lampă, căzând pe piatra tare) Se stinse alba lampă, căzând pe piatra tare de Ștefan Petică Se stinse alba lampă, căzând pe piatra tare Cu geamăt lung și jalnic de suflet chinuit, Și umbra fu ca plumbul în turnul urgisit, Iar corbii s-adunară, strigând în depărtare. Ha, corbii s-adunară strigând în depărtare, Căci pradă lor gătirăm din trupul prihănit Ce sta întins și rece în turnul părăsit: Și mortul era visul suprem de așteptare. Și noi omorâtorii stam palizi și tăcuți, Privind cu ochii turburi în noapte, aiuriți. Ah, nopțile din suflet ce triste și amare-s! Simțirăm plini de groază o mână nevăzută Stând gata ca să scrie în noaptea grea și mută, Cu slove arzătoare sinistrul: Teckel, George Coșbuc - Coloana de atac George Coşbuc - Coloana de atac Coloana de atac de George Coșbuc Publicată în Tribuna poporului , Arad, 1900, nr. 62 (1/14 apr.) Porniserăm din văi adânci Și ne târam acum pe brânci Să nu ne prind-Osman de veste, Că năzuim la deal spre creste, Căci veste de-ar fi prins ai săi, Noi n-am mai fi ieșit din văi. Și-așa cu-ncredere vegheată Noi răsărim pe deal deodată. Ne văd păgânii, sar pe zid, Potop de foc spre noi deschid. Dar noi prin foc o rupem iute, Crezându-ne pe sub redute. Și nu eram! Vedeam de sus Că altfel e de cum ne-au spus, Că pân-acolo-i lungă cale, O râpă-n drum și-adânca vale. O clipă ca-mpietriți am stat; Maiorul însă-a și plecat Și ne-am făcut cu toții cruce: Ei, ducă-ne-n ce foc ne-o duce! La vale,-acum, pe râpi curând Un rând e mort, mai moare-un rând. Cad bombele-n pământ și scurmă Și altele mai vin pe urmă; Ca grindina și plumbii cad, Se-ntunecă și-i vai ca-n iad! Și-un plumb veni cumplit cu zborul Și fără ... Antim Ivireanul - Începătură și învățătură pentru ispovedanie ... cu bărbat? Pentru că cela ce cade în păcat cu muiarea cĂ©ia ce are bărbat, acela să chiamă preacurvariu. Așijderea și muiarea carea va cădea în păcat cu altul, având ia bărbat să chiiamă preacurvare. Și iar îl întreabă pre acela, pentru amestecarea de sânge: spune-mi, fiiule, au doară ... nici nu să socotește canonul lui. Iar de va ținea câtăva vrĂ©me să nu să priceștuiască și apoi iar să va tâmpla de va cădea în păcat, iar să pue începătură canonul dentru-întâi. Iar după ce să va părăsi el de păcat și să va fi oprit den voia ... Dimitrie Anghel - Rochia bunicei Dimitrie Anghel - Rochia bunicei Rochia bunicei de Dimitrie Anghel Publicată în Minerva , IV, 1267, 27 iunie 1912, p. 2. Alb ca un caier era capul bunicei, o spumă ridicată pe creste îi era părul, o zăpadă ce nu putea s-o mai topească nici o primăvară îi împodobea statornic fruntea. Noaptea de odinioară în zi albă se prefăcuse, întunerecul în lumină, în argint curat, abanosul. O mireasă timpurie fusese, măruntă la trup încă, aproape de copilă, pășise în fața altarului. De subt cununa de lămîiță spumegat ca un torent și albă ca o coadă de cometă, sub șuvoiul de aur al betelei, vălul de borangic îi cobora pînă la călcîie, iar de la călcîie, poala lungă a rochiei ei de mireasă scria pe pămînt valuri obosite, înflorite de spumă, pe unde trecea. Tînăr, gîtul gol și nevrîstnicii umeri, nerotunziți încă, se vedeau din tăietura dibace a foarfecei ce despicase cu meșteșug faiul alb. Curba sînului abia ridica pieptărașul, șoldurile ascuțite se străvedeau prin rochie, și faldurile, dinainte pînă în josul piciorușelor mici, cădeau rigide, triste, funerare aproape, cum trebuie să cadă de-a lungul trupului unei vestale. O cingătoare largă, făcută dintr-o ... Alphonse de Lamartine - Războiul Alphonse de Lamartine - Războiul Războiul de Alphonse de Lamartine Traducere de Ion Heliade Rădulescu - 1829 De ce sunete viteje urechea-mi e speriată? Glasul trâmbiței răsună, cai ninchează sforăind; Coarda-n sânge înmuiată, Ca sabia-ncrucișată, Sună pavăza lovind. Semnul de război se dete, aerul e-nzgomotat Armele! și eho iară armele! mai depărtat. Pe câmpie răspândite scadroanele tropăiesc, Decât crivățul mai iute din tot locul năvălesc; Și ca două aripi negre deodată se întind Din coastele cele dese de legiuni șiruind. Ne-nduplecat armăsarul, strâns în frâu, locul lovind, Pe-ndoitele-i genunche se oprește sforăind. Trăsnetul încă tot doarme, și-n câmpul cel mărmurit O prea jalnică tăcere cu groaza s-a răspândit. Nu s-aude decât marșul atâtor mii de soldați Alergând naintea morții căreia sunt închinați, A carelor uruire, armăsarii ninchezând, Poruncile-adăugite și aerul răsunând, Sau vântul care izbește în steaguri ce fâlfâiesc Și-n taberele vrăjmașe înotând se îndoiesc; Și când seamănă, umflate de biruință, c-ar sta Gata înaintea slavei singure de a zbura. Când ostenite-ncetează, se lasă pe lemn în jos Ca s-acopere vitejii cu-al lor văl întristăcios. În fruntea-amânduror taberi ... Dimitrie Anghel - Două glasuri Dimitrie Anghel - Două glasuri Două glasuri de Dimitrie Anghel Publicată în Minerva , IV, 1273, 3 iulie 1912, p 5. Subt cerul tragic, o singură dungă de lumină însîngerată a mai rămas luminînd naltele zări. Ca o ultimă ghiulea strălucitoare și aprins de licăriri, soarele a căzut după deal, trîmbe mari de neguri, amestecate cu fum, tîrîndu-se de pretutindeni, s-au ajuns împînzind funebrul peisaj unde s-a dat lupta... Petele mari și capricioase ale sîngelui căzut ici pe o prispă de casă, colo pe o foaie ce visa la o margine de drum s-au întunecat și ele, au mînjit marginea unei ciuturi peste care se pleacă să bea o gură însetată, a pătat o albă aripă de pasăre ce venea să caute și ea o lacrimă de apă vie, și-a pus stigmatul doveditor al sălbăticiei pretutindeni pe unde a trecut biruința sau înfrîngerea și a odrăslit în floare roșie pe mohorîtul cîmp stăpînit de moarte. De un tropot surd de copite îmi mai aduceam aminte, și apoi urechea mea lipită la pămînt, ca atunci cînd eram copil și cercam să prind îndepărtatele ... Dimitrie Bolintineanu - Călugărenii Dimitrie Bolintineanu - Călugărenii Călugărenii de Dimitrie Bolintineanu I În umbrosul spațiu se revarsă zori. Turcii dorm p-o coastă însmălțată-n flori. Dar oștenii noștri și cu domnul june Către cer înălță sfântă rugăciune. Domnul cheamă capii și-astfel le-a vorbit — ,,Voi, cu care-n viață crud am suferit, V-aduceți aminte vechea vitejie! Umbrele străbune, astăzi cu mândrie Vă privesc sub arme p-ăst fălos pământ. Azi mărirea veche iese din mormânt. Nu vă fie teamă despre-a lor mulțime, Ce de vitejie fuge cu rușine! Astfel cum un arbor crește mai frumos Când abați din ramuri cele de prisos, Astfel și poporul pentru-a fi ferice Trebuie să facă dalbe sacrifice. Astăzi toată lumea către cer se-nchină Să triumfe mândru cauza creștină. Dacă vom învinge pe apăsători, Dorurile țării s-or preface-n flori, Soarele măriei va luci d-aice Peste venitorul patriei ferice. Dacă ne vor bate, d-astăzi pe pământ N-om avea scăpare nici chiar în mormânt. Limbile străine, cu disprețuire Pe români numi-vor în nefericire. Următorii noștri, abătuți de dor, Vor roși de viața părinților lor. Însă vom învinge... Cu săbiile-n mână ... Ion Heliade Rădulescu - Războiul Ion Heliade Rădulescu - Războiul Războiul de Alphonse de Lamartine Traducere de Ion Heliade Rădulescu - 1829 De ce sunete viteje urechea-mi e speriată? Glasul trâmbiței răsună, cai ninchează sforăind; Coarda-n sânge înmuiată, Ca sabia-ncrucișată, Sună pavăza lovind. Semnul de război se dete, aerul e-nzgomotat Armele! și eho iară armele! mai depărtat. Pe câmpie răspândite scadroanele tropăiesc, Decât crivățul mai iute din tot locul năvălesc; Și ca două aripi negre deodată se întind Din coastele cele dese de legiuni șiruind. Ne-nduplecat armăsarul, strâns în frâu, locul lovind, Pe-ndoitele-i genunche se oprește sforăind. Trăsnetul încă tot doarme, și-n câmpul cel mărmurit O prea jalnică tăcere cu groaza s-a răspândit. Nu s-aude decât marșul atâtor mii de soldați Alergând naintea morții căreia sunt închinați, A carelor uruire, armăsarii ninchezând, Poruncile-adăugite și aerul răsunând, Sau vântul care izbește în steaguri ce fâlfâiesc Și-n taberele vrăjmașe înotând se îndoiesc; Și când seamănă, umflate de biruință, c-ar sta Gata înaintea slavei singure de a zbura. Când ostenite-ncetează, se lasă pe lemn în jos Ca s-acopere vitejii cu-al lor văl întristăcios. În fruntea-amânduror taberi ... Dimitrie Anghel - Culegătorul de stele căzătoare ... august însă, vagabondele lumini ce brăzdează cerul păreau că se înmulțesc și plînsul acela de foc, al cine știe cărei dureri uriașe, amestecîndu-și lacrimile, cădea parcă tot mai aproape de pămînt. Dar inima lui Enric își avea și ea lacrimile ei și în timp ce universul își plîngea preaplinul de ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CĂZUȚIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 82 pentru CĂZUȚI. CÁDĂ , căzi , s . f . 1. Vas mare pentru îmbăiat ; baie ^1 , vană ( 1 ) . 2. Recipient mare , deschis , din lemn , din metal , din beton etc . ; în care se introduc lichidele folosite în diverse operații tehnologice . 3. Vas mare din doage , întrebuințat la prepararea vinului , a rachiului etc . ; ... căzut în extaz . 7. A se situa , a se afla . Satul cade pe malul Dunării . 8. ( În expr . ) A cădea la învoială ( sau de acord ) = a ajunge la o înțelegere . III. Refl . unipers . A reveni cuiva , a se cuveni ... PÉSTE prep . ( Semnifică ideea de suprapunere , de aplicare etc . , directă sau mediată , prin extensiune ) I. ( Introduce complemente circumstanțiale de loc ) 1. ( In legătură cu verbe de mișcare , arată că un obiect se așază , se aplică sau cade deasupra altuia ) Ploaia cade peste noi . 2. ( În legătură cu substantive care arată suprafața , întinderea ) Pe tot cuprinsul ; de - a lungul . Alerga peste câmpuri . 3. Deasupra . Se apleacă peste el . 4. Pe deasupra ; dincolo de . . . Sare peste gard . II. ( Introduce complemente circumstanțiale de timp ) 1. ( În legătură cu substantive însoțite de numerale , adverbe sau pronume și adjective nehotărâte ) După . . . Peste un ceas . 2. ( În legătură cu substantive care exprimă noțiuni de timp durative ) În timpul , în cursul . Peste zi lucrează . 3. Mai mult decât . . . A întârziat peste două ceasuri . III. ( Introduce complemente circumstațiale de mod ) 1. ( Așezat între două cuvinte identice , exprimă ideea de superlativ ) Pune întrebări peste întrebări . 2. ( În legătură cu numerale , arată depășirea unei cantități ) Mai mult decât . Peste o mie de oameni . IV. ( Introduce complemente indirecte ) Asupra . S - a făcut stăpână peste toate . - Pre ( = pe ) + AEROLÍT , aeroliți , s . m . Meteorit format în cea mai mare parte din silicați , cu aspect de piatră , care cade pe pământ . [ Pr . : a - ALIVÁNTA interj . ( Astăzi rar ) 1. Exclamație ( glumeață ) rostită când cade cineva . 2. Pleacă ! șterge - o ! [ Var . : alivánti interj . ] - Probabil ngr . alla vanda ( " într - o parte , la o APĂRÍE s . f . Apă multă ( de obicei vărsată sau căzută pe jos ) ; apăraie . - Apă + suf . - BOLÍD , bolizi , s . m . Meteorit de dimensiuni relativ mari , care cade pe Pământ cu viteză mare ; stea căzătoare foarte BUNCEÁG , bunceaguri , s . n . ( Reg . ) 1. Îngrămădire de trunchiuri căzute , crengi uscate și ierbărie . 2. Covor de ... CĂZĂTÓR , - OÁRE , căzători , - oare , adj . Care cade . - Cădea ... CĂZÚT , căzuți , adj . ( Despre ochi ) Înfundat în cap . - V. cădea CENUȘÁR , cenușare , ( 1 ) s . n . , cenușari , ( II , III ) s . m . I. S . n . 1. Cutie de metal așezată sub grătarul locomotivei sau al unei sobe de încălzit , al unui cuptor etc . în care cade cenușa rezultată din ardere . 2. Atelier sau secție dintr - o fabrică de tăbăcărie în care se execută operațiile premergătoare tăbăcirii . 3. Urnă în care se păstrează cenușa unei persoane incinerate ; urnă cinerară . II. S . m . ( Înv . și ir . ) Scriitor de cancelarie , copist ( prost ) . III. S . m . Arbore ornamental originar din China , înalt , cu coroană ovală , cu frunze compuse și cu flori mici verzi - gălbui ( Ailanthus altissima ) . - Cenușă + suf . - Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||