|
|
||
|
Cuvântul CAPRICII nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: CAPRICIU Vezi și:CAPRICIU, BOALĂ, CAPRIȚ, DISCREȚIE, DODII, HACHIȚE, MENDRE, MOFT, NACAFA, NAZURI, PÂRȚAG ... Mai multe din DEX...CAPRICII - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. CAPRÍCIU, capricii, s.n. 1. Dorință trecătoare, adesea extravagantă, manifestată cu încăpățânare; gust schimbător, neașteptat; toană^1, farafastâcuri (2), bâzdâc. 2. Compoziție muzicală instrumentală fără formă precisă, cu caracter de improvizație, cu treceri neașteptate de la o stare emoțională la alta. [Var.: (înv.) capríț s.n.] - Din fr. caprice, capriccio, it. capriccio.Sursa : DEX '98 CAPRÍCIU s. 1. chef, fandoseală, fantezie, fason, fiță, grațiozități (pl.), maimuțăreală, moft, naz, poftă, prosteală, sclifoseală, toană, (pop. și fam.) pârțag, scălâmbăială, scălâmbăiere, scălâmbăitură, (pop.) fasoleală, hachiță, izmeneală, pandalie, (înv. și reg.) marghiolie, nacafa, pală, (reg.) marghioleală, năbădaie, toancă, zâmbâc, (Transilv.) pont, (Mold., prin Bucov. și Transilv.) sucă, (înv.) schimonosire, schimonositură, (grecism înv.) paraxenie, (fam.) bâzdâc, farafastâc, marafet, (fam. fig.) boală, dambla. (N-a fost decât un \~.) 2. (MUZ.) fantezie, (rar) ricercar. (Un \~ spaniol.)Sursa : sinonime capríciu s. n. (sil. -pri-) [-ciu pron. -ciu], art. capríciul; pl. caprícii, art. capríciile (sil. -ci-i-)Sursa : ortografic CAPRÍCI//U \~i n. 1) Dispoziție de moment neașteptată și, adesea, stranie, manifestată cu încăpățânare; naz; toană; moft. * \~ile modei caracter schimbător al modei. 2) Compoziție muzicală instrumentală sau vocală de formă liberă, având caracter de improvizație. [Sil. -pri-ciu] /Sursa : NODEX CAPRÍCIU s.n. 1. Dorință trecătoare, de cele mai multe ori extravagantă; gust neobișnuit, ciudat; toană. 2. Compoziție muzicală instrumentală, ritmică și cu un tempo viu, fără formă fixă. [Var. capriț, caprițiu, s.n. / < fr. caprice, it. capriccio].Sursa : neologisme CAPRÍCIU s. n. 1. dorință trecătoare, extravagantă; gust neobișnuit, ciudat; toană. 2. (muz.) piesă cu caracter capricios, de virtuozitate, de construcție liberă. (< fr. caprice, it. capriccio)Sursa : neoficial capríciu (-ii), s.n. - Dorință trecătoare, toană. - Mr. căpriciu. It. capriccio, de unde și ngr. ???????? ( mr.). - Der. capricios, adj.Sursa : etimologic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru CAPRICIIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 51 pentru CAPRICII. Alexandru Macedonski - Noaptea de aprilie ... moment! Și-n el o viață de un secol am trăit! Pentru tine ce-am fost însă? Tot ce-ai fost și pentru mine. Un capriciu de o clipă pe-ale inimii ruine! Iată tot. Fără-ndoială, noaptea, c-o vei fi uitat Și te miri de întrebare precum însumi sunt ... luă amorul nostru și se mulțumi pe-atât! Este-adevărat, desigur: Nu făcusem jurăminte Ca să ne iubim o viață cum se face-obicinuit! Un capriciu de o noapte are altfel de cuvinte Și, cu toate-aceste, o clipă cât un secol ne-am iubit! Luna nu era în ceruri ca ... ... un fluture de foc cu incandescente aripi, o fantastică ființă făcută dintr-o umbră de aur luminoasă, o ciudată ființă urzită din clare transparențe, un capriciu al naturii zămislit din fosforescențe și iradiări, o diafană imagine scăpată dintr-un creer de zeu într-un minut de fericită inspirație, că poți să ... sărind de ici-colo, scînteie azi și fulger ascuns într-un diamant mîine, fosforescență de putregai ieri și vălvătaie ce urcă spre înălțimi într-un capriciu, slăbiciune într-un minut și energie nețărmurită într-altul, seninătate domoală o clipa și furtună și uragan umflat în trombă mai tîrziu, fluid iradiant ce ... Alecu Donici - Vaporul și calul Alecu Donici - Vaporul şi calul Vaporul și calul de Alecu Donici Locomotivul ca fiara muge, Din sânu-i scoate de tartar fum, Și ca balaur șuierând fuge Pe ferecatul cu șine drum. O coadă lungă în urmă-i poartă: Șir de vagoane cu călători; Astfel vaporul fu de la soartă Menit să poarte pe muritori. — Ce naiba duce oare atâta greutate, Și cu o repegiune cât nu e de crezut? Zicea, în spaimă, calul l-al său de hamuri frate, Când trenul a văzut. — Eu! — i-a răspuns vaporul, c-un șuier de mândrie. — Tu, tu? întreabă calul; dar spune-ne ce ești? Și-a noastră datorie, Cum poți să ți-o însușești? Noi, caii, de când lumea, pe om l-am tot purtat. Primblări de gust, vânaturi, călătorii, răzbeluri, Amoruri, fapte grele și alte multe feluri De ale lui capricii, noi i-am îngemănat... — Domnule cal, ascultă, — Vaporul întrerupse, — să-ți spun cât stau pe loc, Căci, fără vorbă multă, Tu ești în toată vremea un vrednic dobitoc, Și eu sunt o putere ce când mă găsesc strânsă Atunci mă întăresc; Împrăștiată însă Îndat'mă ... Alecu Donici - Veveriţa Veverița de Alecu Donici Veverița cu crenguța De mulți ani slujea la leu; Slujba cere stăruință Și este lucru cam greu A fi deștept, cu simțire, Ș-a întâmpina ades Capricii care din fire Au acei mari mai ales. Nu știu dar, cu ce purtare, Cu ce chip prea nimerit Veverița cinste mare De la leu au dobândit Ș-au luat făgăduință Că din dările ce vin Îi va da spre cunoștință Un car de alune plin. Făgăduința îi bună, Numai nu aduce saț; Și la auz ea răsună Cuvânt aspru: mai răbdați! Veverița-n ascultare Rânjea dinții lăcrimând Și din ochi clipea cu jale, Pururea la slujbă stând; Când neamurile ei toate Ici-cole pe crengi sălta Și întru alune coapte Gustul său își desfăta. Vremea trece, vremea zboară; Veverița au slăbit Și de a slujbei povară Lepădare au pornit. Leul fără prelungire Demision ei au dat, Însoțit de mulțumire Și de carul încărcat Cu preafrumoase alune; Dar puteți să socotiți, Acum ele ce sunt bune Veveriței fără Cincinat Pavelescu - Răspuns dlui general Petala ... care se mira că, la un concert în Cluj, pianistul cânta într-o sala cu totul obscură A cânta în întuneric Nu-i capriciu Dimitrie Anghel - Cîntecul greierului Dimitrie Anghel - Cîntecul greierului Cîntecul greierului de Dimitrie Anghel Publicată în Flacăra , 13 aprilie 1913. Sînt poate milioane de ani de-atunci — o, Soare ! De cînd tu cel ce astăzi urci bolțile de-azur. Erai de-abia o pată prin neguri călătoare, O forță-n mers ce-și cată o formă și-un contur. Așa erai, dar timpul ți-a modelat conturul Și incendiul ce-n tine mocnea de veșnicii, Înflăcărat deodată a luminat azurul Și ale mele negre și mari melancolii. Așa erai pe vremea întîiei aurore, Pe cînd eu, negrul greier, rapsodul fără glas Ce te cînta-nstrunîndu-și elitrele-i sonore, Așa am fost de-a pururi și-același am rămas. Eu sînt întîiul sunet care-a trezit ecouri Făr-a trezi pe lume fiorul unei uri, Rapsodul ce-a rupt pacea înaltelor platouri Și-a deșteptat visarea funebrelor păduri. Ca într-o seră caldă trăiam punctînd tăcerea, Privind plin de uimire cum vremile în mers Înalță continente ori pregătesc căderea A cine știe cărui fragment de univers. Părea cum că natura arareori sătulă De vechile tipare căta izvoade ... Dimitrie Anghel - Darul valurilor ... s-au scurs și iat-o iară Purtând pe brațul tânăr o algă ce scânteie, O algă-nmlădiată frumos ca o brățară, Asemeni unui ultim capriciu Dimitrie Anghel - O amintire despre Verdi Dimitrie Anghel - O amintire despre Verdi O amintire despre Verdi de Dimitrie Anghel Publicată în Flacăra , II, 52, 12 oct. 1913, p. 411. Sunt puțini fericiți, cărora soarta le îngăduie să intre, fiind vii încă, în Panteonul nemurirei. Gloria are capriciile ei și cheamă, făgăduitoare ca o femeie, surîde vicleană, momește și pierde pe cei mai mulți, pe cei ce n-au fost destul de stăruitori și n-au știut să prindă ceasul potrivit ca să și-o însușească. Ea aprinde însă licăriri de luceafăr în ochii celor aleși și transfigurează pe cei ce s-au lăsat sărutați de ea. Între fericiții aceștia a fost și Giuseppe Verdi, și fiind dat că acum se serbează centenarul lui, voi adăoga și eu o amintire personală. Eram la Roma, prin 1892, mi se pare, și mă reîntorceam spre casa mea din Lațiul vechi, într-o seară tîrziu. Pe străzi, afișe mari colorate, anunțau reprezentația lui Falstaff , ultima operă a bătrînului maestru. Cum o lume neobișnuită forfotea pretutindeni la acea oră și glasuri vesele urcau, m-am apropiat de un grup și am întrebat cărei întîmplări se datorește mișcarea aceasta spontană și am aflat că lumea aștepta venirea ... Dimitrie Anghel - Sonata lunii Dimitrie Anghel - Sonata lunii Sonata lunii de Dimitrie Anghel Publicată în Țara nouă , I, 3, 25 dec. 1911, p. 188—190. Dulce și liniștitoare, noaptea se statornicește. Umbre încărcate de somn, sfioase, moi și încete, lunecă deasupra pămîntului ca o apă. Sfioase, moi și încete, se desfășură, cresc, ca aburii purtați de vînt deasupra unei prăpăstii, se strecoară printre arbori, se tîrăsc spre înălțimi. Luminile biruite, decolorate, palide, albe ofilesc, descresc și dispar. Un ritm ascuns prezidă și rînduiește năvala aceasta mută a tonalităților încărcate de vis ce se așază. Un farmec mistic trece prin aer, și acum o ultimă umbră, ca un steag de doliu și de fatalitate, purtat de o mînă nevăzută, flutură ca și cum ar vrea să dea un semnal. De la fereastra lui, Beethoven, cu un zîmbet amar pe buze, lăsîndu-și capul pe mînă, privește. Părul, mai negru ca umbrele de afară, îi face o cunună de noapte pe frunte. Departe orașul își tremură fosforescențele și amestecă la orizont lucirile cu întîiele stele, întinde lanțuri luminoase prin negură, scrie arabescuri de aur în întunecimi, joacă imaginare constelații, desemnează capricii de foc. Un murmur neîntrerupt, ca o apă care bate într-un ... Dimitrie Bolintineanu - O noapte la morminte ... Virtutea-mi lipsea Și sceptrul se sparse în mâinile mele! Toți îmi spunea mie că lumea e-a mea, Că pot p-un capriciu s-o calc în picioare; Că orice dorință, de răuvoitoare, Un semn, și-mplinită să-mi fie putea. Dar ochii satanei în noapte lumină, Ca ... George Topîrceanu - Demostene Botez: Cobe ... fără drept de-apel. Și dacă, liber ca într-un ospiciu, Te lasă încă-un pic să mai respiri, O face doar așa, dintr-un capriciu: Tu nu poți evada pe nicăiri. Zadarnic l-ai ruga, că nu te-aude, Zadarnic te-ai piti, te-ai face mic. La EL nu ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CAPRICIIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 18 pentru CAPRICII. CAPRÍCIU , capricii , s . n . 1. Dorință trecătoare , adesea extravagantă , manifestată cu încăpățânare ; gust schimbător , neașteptat ; toană ^1 , farafastâcuri ( 2 ) , bâzdâc . 2. Compoziție muzicală instrumentală fără formă precisă , cu caracter de improvizație , cu treceri neașteptate de la o stare emoțională la alta . [ Var . : ( înv . ) capríț s . ... a echilibrului normal al organismului ; proces patologic care afectează organismul ; maladie , afecțiune , beteșug . 2. Epitet dat vitelor ( sau altor animale ) slabe , leneșe , nărăvașe . 3 , ( Fam . ) Capriciu ... CAPRÍȚ s . n . v . capriciu DISCRÉȚIE s . f . 1. Calitatea de a păstra o taină încredințată . 2. Fig . Calitatea de a nu atrage atenția , de a nu șoca ( prin aspect ) . 3. ( Fam . ; în loc . adv . și expr . ) La discreție = cât poftești , cât vrei , fără nici o restricție , din belșug . A fi ( sau a ajunge , a rămâne , a pune , a lăsa ) la discreția cuiva = a fi ( sau a ajunge etc . ) la bunul plac , la dispoziția cuiva , supus puterii abuzive , capriciilor cuiva . [ Var . : ( înv . ) discrețiúne s . DÓDII s . f . pl . ( Pop . și fam . ; în expr . ) A vorbi sau a grăi ( cam ) în dodii = a vorbi fără șir ; a aiura . A lăsa ( pe cineva ) în dodiile lui = a lăsa ( pe cineva ) să - și facă nestingherit toanele , capriciile . A umbla sau a merge ( ca ) în dodii = a umbla sau a merge în neștire , năuc . - Et . HÁCHIȚE ( HACHÍȚE ) s . f . pl . ( În expr . ) A avea hachițe sau a - l apuca ( pe cineva ) , a - i veni ( cuiva ) hachițele = a avea toane , capricii , istericale . - Et . MÉNDRE s . f . pl . ( Fam . ; în expr . ) A - și face mendrele ( cu cineva ) = a ) a - și face toate gusturile , a - și satisface capriciile ; a - și face de cap ; b ) a - și bate joc de cineva ; a necinsti , a batjocori o femeie . - Et . MOFT , mofturi , s . n . ( Fam . ) 1. Lucru , problemă fără valoare , fără însemnătate ; fleac , nimic , bagatelă . 2. ( La pl . ) Capricii , fandoseli , nazuri , ... NACAFÁ , nacafale , s . f . ( Înv . și reg . ) 1. Pretenție ; capriciu NÁZURI s . n . pl . ( Pop . și fam . ) Capricii , mofturi , ... PÂRȚÁG s . n . ( Pop . și fam . ) Acces de furie , gust de ceartă ; capriciu Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||