|
|
||
|
Cuvântul CEARTA nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: CEARTĂ Vezi și:CÂRCIOGAR, CEARTĂ, CERTĂREȚ, GÂLCEAVĂ ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului CEARTA: CEARTĂ, CEARTĂ.
CEARTA - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. CEÁRTĂ, certuri, s.f. 1. Schimb de cuvinte aspre între două sau mai multe persoane; sfadă, gâlceavă. 2. (Rar) Neînțelegere, dușmănie, ură. - Din certa (derivat regresiv).Sursa : DEX '98 CEÁRTĂ s. v. animozitate, discordie, dușmănie, învrăjbire, ostilitate, pedeapsă, pornire, sancțiune, ură, vrajbă, vrăjmășie, zâzanie.Sursa : sinonime CEÁRTĂ s. 1. v. neînțelegere. 2. discuție, vorbă, zarvă, (pop.) gâlceavă, sfadă. (Multă \~ s-a făcut între ei pentru mine.) 3. admonestare, admonestație, certare, dojană, dojenire, imputare, morală, mustrare, observație, reproș (pop. și fam.) beșteleală, muștruluială, ocară, (înv. și reg.) înfruntare, probozeală, (reg.) probază, probozenie, (prin Mold.) bănat, (Mold.) șmotru, (înv.) dăscălie, împutăciune, învățătură, preobrăzitură, probozire, râpște, remonstrare, zabrac, (fam. fig.) săpuneală, scuturătură. (\~ pe care a primit-o l-a potolit.)Sursa : sinonime ceártă s. f., g.-d. art. cértei; pl. cérturiSursa : ortografic CEÁRTĂ cérturi f. 1) Schimb de vorbe răstite (adesea ofensatoare) între două sau mai multe persoane; sfadă; gâlceavă. * Bun de \~ căruia îi place să se certe; certăreț. 2) Situație care reflectă o dezbinare de interese. [G.-D. certei; Sil. cear-tă] /v. a (se) certaSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru CEARTARezultatele 1 - 10 din aproximativ 45 pentru CEARTA. Mihai Eminescu - Tăceți! Cearta amuțească... ... nențeleasa a istoriei rună A descifrat al ginții puternic viitor. El trece peste timpuri pe valuri cum furtuna, Valuri cari în ceartă se scutură și mor. Os magna sonaturum! Idei c-ale lui Crist În limba inspirată unui evanghelist. Inima lui cea mare menită fu de soartă ... Ștefan Octavian Iosif - Romeo și Julieta ... la o parte, către Samson) Nu. SAMSON Nu, signore. Nu vă dau cu tifla, signore. Dar dau și eu așa, cu tifla, signore. GREGORIO Cauți ceartă, signore? ABRAHAM Ceartă, signore? Nu, signore! SAMSON Altcum, de cauți ceartă, sunt la dispoziția dumitale. Slujesc un stăpân tot așa de bun ca și al dumitale. ABRAHAM Nu mai bun. SAMSON Bine, signore. (Intră Benvolio) GREGORIO ... William Shakespeare - Romeo și Julieta ... la o parte, către Samson) Nu. SAMSON Nu, signore. Nu vă dau cu tifla, signore. Dar dau și eu așa, cu tifla, signore. GREGORIO Cauți ceartă, signore? ABRAHAM Ceartă, signore? Nu, signore! SAMSON Altcum, de cauți ceartă, sunt la dispoziția dumitale. Slujesc un stăpân tot așa de bun ca și al dumitale. ABRAHAM Nu mai bun. SAMSON Bine, signore. (Intră Benvolio) GREGORIO ... Andrei Mureșanu - Glasul unui român Andrei Mureşanu - Glasul unui român Glasul unui român de Andrei Mureșanu Informații despre această ediție La ceriu, părinte bune, de caut cu umilire, În darn 'mi este ruga, deșert al meu suspin! Un vierme, de se mișcă, tu scii de a lui clătire; Dar luptele, ce cercă un nem, de unde vin? Se poate, că străbunii s'au mormîntat în crime; Dar răul străvechimii dor nu-l cerți [1] pân'la noi! Căci altfel era bine, ca fiii de sclăvime Să vie orbi pe lume, născuți pentru nevoi! Eșiți, voi umbre moarte, eroii gintei mele! Și dați dovezi la lume, ce atât v'a înegrit; Strigați în gura mare, că voi de-atâtea rele, Ce cercă strănepoții, nu v'ați vinovățit! Să spuie Retezatul, acel asil de pace, D'a fost Românul trândav în timpuri de nevoi? De n'a păzit credința, de n'a vrut toate-a face, Să scape numai țara din curse de războiu! La undele de sânge, ce-au curs în Câmpul Pânii, Vărsat prin iatagane și paloș de Osman: Au n'au învins Corvinul p'acel cumplit dușman? Au n'au avut ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Bunicul Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Bunicul Bunicul de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Publicată în 1893 în revista Literatură și știință Se scutură din salcâmi o ploaie de miresme. Bunicul stă pe prispă. Se gândește. La ce se gândește? La nimic. Înnumără florile care cad. Se uită-n fundul grădinii. Se scarpină-n cap. Iar înnumără florile scuturate de adiere. Pletele lui albe și crețe parcă sunt niște ciorchini de flori albe; sprincenele, mustățile, barba... peste toate au nins anii mulți și grei. Numai ochii bunicului au rămas ca odinioară: blânzi și mângâietori. Cine trânti poarta? - Credeam că s-a umflat vântul... o, bată-vă norocul, cocoșeii moșului! Un băietan ș-o fetiță, roșii și bucălai, sărutară mânele lui "tata-moșu". - "Tată-moșule, zise fetița, de ce zboară păsările? - Fincă au aripi, răspunse bătrânul sorbind-o din ochi. - Poi, rațele n-au aripi? de ce nu zboară? - Zboară, zise băiatul, dar pe jos. Bătrânul coprinse într-o mână pe fată și în cealaltă pe băiat. - O, voinicii moșului!... Și zâmbi pe sub mustăți, și-i privi cu atâta dragoste, că ochii lui era numai lumină și binecuvântare. - Tată-moșule, da' cocorii un' se duc când se duc? - În țara cocorilor. - În ... Cincinat Pavelescu - Cazino Cazino de Cincinat Pavelescu Cazino nou e-n luptă cu cel vechi Și lupta lor ne urlă în urechi, C-un lung ecou pierdut sub zarea albastră; Dar cearta lor se dă pe punga Dimitrie Anghel - Statuia lui Cuza-Vodă Dimitrie Anghel - Statuia lui Cuza-Vodă Statuia lui Cuza-Vodă de Dimitrie Anghel Publicată în 1907 , I, 39, 18 oct. 1910, p. 791—792. În munții Apeninilor , în masivele de piatră pe care cataclismele străvechi ori nervozitățile epidermice ale coajei noastre terestre zbuciumate de vulcani le-a ridicat și îngrămădit sub bolta cerului veșnic senin al Italiei, dormea de veacuri și un bloc de marmură albă. Dormea acolo piatra aceea îngrămădită între stînci și în somnul ei milenar nici nu visa că odată va fi obiectul atîtor discordii și dispute. Nu știa biata piatră, și cum ar fi putut să bănuiască, că în sînul ei marmorean doarme o formă predestinată, o formă a cărei contururi precise trebuia să poarte pe occiput o coroană. Nu știa că odată se va rostogoli din munte într-un nour de praf, tîrînd după ea o avalanșă de pietriș și nisip, și că va descătușa un rîu negru de cerneală care va curge nepotolit și tulbur. Dar dălți și ciocane au bătut în ea cu vrednicie ; așchii mari și luminoase au sărit din trupul ei, și cel ce sta de veacuri condamnat în alba-i închisoare a reintrat ... Gelu Vlaşin - Ogoh Ogoh de Gelu Vlașin copane de pui aripioare picante picturi abstracte răstignind somnul venit din alt fus orar poate static poate și mai și asiatic mai vrei sos mai vrei cu os mai vrei ceva de ros cearta asta-i cu gust demi dulce de miercuri pierdută sau doar o clonă ce zice și toarnă ceara-n ureche pahar cu pahar picătură în gură și snoave dansante pe portativ de manele or fi menestrele or fi corcodele sau sunt doar grele cuvintele George Coșbuc - Nuntă în codru George Coşbuc - Nuntă în codru Nuntă în codru de George Coșbuc Publicată inițial în Tribuna poporului , Arad, 1900, nr. 53 (18/31 mart.) Ce mai chiu și chef prin ramuri Se-ncinsese-atunci ! Numai frați, și veri, și neamuri De-ar fi fost umpleau o țară! Dar așa, că s-adunară Și străini din lunci ! De mă-ntrebi, eu nu știu bine, Alții poate știu — Ce să-ntrebi calici ca mine ! Știu că lumea dintr-o dată, S-a trezit că-i adunată Și c-o duce-n chiu. Că-ntr-o zi, purtând în mână Un colac ș-un băț, Prepelița cea bătrână S-a pornit și-n deal și-n vale, Și chema-ntâlnind pe cale Lumea la ospăț. — "Ce-i tu, soro?" — "Ce să fie? Nuntă mare-n crâng ! N-ai văzut tu veselie De când ești și porți un nume. Și-am plecat trimeasă-n lume, Oaspeții să-i strâng." — "Dar pe mire cum îl cheamă, Cine-i el și-al cui?" — "N-auziși de sturz , bag samă ! Până și-mpăratul știe." — "Și-i bogat?" — "Ce-i pe câmpie, Tot ce vezi, i-al ... George Ranetti - 0 şi 1 0 și 1 de George Ranetti Țifra Zero, obosită, Gâfâind, cum e ea grasă, Vru-ntr-o zi să stea la masă, Căci era și flămânzită (Pântecu-i e vecinic gol, Lângă Unu. Deci domol, Zero roagă să-l primească Un minut să s-odihnească Și foamea să-și potolească. Însă Unu, Ca nebunu, Insultă pe bietul Zero: - „Cum îndrăznești, hahalero, Lângă mine să te-așezi? Nu te vezi În ce hal ești, măi fârtate? Un nimic!... O nulitate! Eu, cu capul sus, semeț, Și drept ca un făcăleț, Stau în fruntea tuturor, Stau în fruntea țifrelor. Să stai tu la prânz cu mine?! Tu, pe care te-am văzut Încă cu-n altul ca tine, Tot așa necunoscut, Stând pe uși de la latrine? Marș d-aici!â€� - „Nu fi mândru cu cei mici, Unule, Nebunule! Îi răspunse Zero-ndată: Darnic n-ai fost niciodată, Nici bărbat, Probă că nici nu-mpărțești, Nici nu-nmulțești: Acest fapt e demonstrat.â€� Pe când cearta era-n toi Și era să fie lată, Țifra Două, înarmată, Porni dârză la război Împotriva țifrei Unu, Și l-ar fi distrus, cu tunu, Ori mai știu ... Ion Luca Caragiale - Moşii Moșii de Ion Luca Caragiale 1901 Turtă dulce - panorame - tricoloruri - bragă - baloane - soldați - mahalagioaice - lampioane - limonadă - fracuri - decorațiuni - decorați - donițe - menajerii - provinciali - fluiere - cerșetori - ciubere - cimpoaie - copii - miniștri - pungași de buzunare - hărdaie - bone - doici - trăsuri -muzici - artifiții - fotografii la minut - comĂ©dii - tombole - Moftul român nr. 8 - oale - steaguri - flașnete - înghețată de vanilie - fleici - stambă - căni - pelin - călușei - scrânciob : cele din urmă invenție care era și la expoziția americană - pinteni - biciclete - cai - vite - jandarmi - basmale - telegrafiști - nepoate - mătuși - țațe - neni - unchi - veri - văduve - orfani - portretul țarului - "Moartea vânătorului" - icoane - bricege - săpun - lumânări - panglici - prescuri - măcelari - grâu - cofeturi pentru colivă - bețivi - căciuli - cojoace - căpestre - boi - hârâitori - Prima societate de bazalt și teracotă - Stella - sticle - fân - cercuri - doage - buți - plăpumi - saltele - perne - flori - scaune - paturi - mese - beteală - oglinzi - cercei - inele - ibrice - turci - lighene - doftorii de bătături - săpun de pete - madipolon - ace englezești -mere - portocale - năut - floricele - șerbet - răcoreală - Marsilieza - lulele - luleaua neamțului - Deșteaptă-te, române! - sacâz - sifoane - ciucalată - acadele - plesnitori - tunuri - călușari - smochine - păpuși - poame - capul vorbitor - Leul de mare - "Vasilache" - copilul cu trei picioare - încercarea puterii - distracția americană - belciuge - fonografe - războiul român pentru țesut - mingi - urcioare - bere - cruci - Dumnezei - fluiere - alune prăjite - Bragadir - fisticuri - Luther - beigălă - ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru CEARTARezultatele 1 - 10 din aproximativ 29 pentru CEARTA. Proverbele Capitol 6 Proverbele 5 Proverbele Capitol 6 1 Fiule, dacă te-ai pus chezaș pentru aproapele tău, dacă te-ai prins pentru altul, 2 dacă ești legat prin făgăduința gurii tale, dacă ești prins de cuvintele gurii tale, 3 fă totuș lucrul acesta, fiule: desleagă-te, căci ai căzut în mîna aproapelui tău! De aceea du-te, aruncă-te cu fața la pămînt, și stăruiește de el. 4 Nu da somn ochilor tăi, nici ațipire pleoapelor tale! 5 Scapă din mîna lui cum scapă căprioara din mîna vînătorului, și ca pasărea din mîna păsărarului... 6 Du-te la furnică, leneșule; uită-te cu băgare de seamă la căile ei, și înțelepțește-te! 7 Ea n`are nici căpetenie, nici priveghetor, nici stăpîn; 8 totuș își pregătește hrana vara, și strînge de ale mîncării în timpul secerișului. 9 Pînă cînd vei sta culcat, leneșule? Cînd te vei scula din somnul tău? 10 Să mai dormi puțin, să mai ațipești puțin, să mai încrucișezi puțin mînile ca să dormi!... 11 Și sărăcia vine peste tine, ca un hoț, și lipsa, ca un om înarmat. 12 Omul de nimic, omul nelegiuit, umblă cu neadevărul în gură, 13 clipește din ochi, dă ... ... Proverbele Capitol 17 Proverbele 16 Proverbele Capitol 17 1 Mai bine o bucată de pîne uscată, cu pace, decît o casă plină de cărnuri, cu ceartă! - 2 Un argat cu minte stăpînește peste fiul care face rușine, și va împărți moștenirea cu frații lui. 3 Tigaia lămurește argintul, și cuptorul lămurește ... ... ducă iarăș la gură. - 16 Leneșul se crede mai înțelept decît șapte oameni cari răspund cu judecată. 17 Un trecător care se amestecă într`o ceartă care nu -l privește, este ca unul care apucă un cîne de urechi. 18 Ca nebunul care aruncă săgeți aprise și ucigătoare, 19 așa este ... Galateni Capitol 5 Galateni 4 Galateni Capitol 5 1 Rămîneți dar tari, și nu vă plecați iarăș supt jugul robiei. 2 Iată, eu, Pavel, vă spun că, dacă vă veți tăia împrejur, Hristos nu vă va folosi la nimic. 3 Și mărturisesc iarăș încă odată oricărui om care primește tăierea împrejur, că este dator să împlinească toată Legea. 4 Voi, cari voiți să fiți socotiți neprihăniți prin Lege, v`ați despărțit de Hristos; ați căzut din har. 5 Căci noi, prin Duhul, așteptăm prin credință nădejdea neprihănirii. 6 Căci în Isus Hristos, nici tăierea împrejur, nici netăierea împrejur n`au vreun preț, ci credința care lucrează prin dragoste. 7 Voi alergați bine: cine v`a tăiat calea ca să n`ascultați de adevăr? 8 Înduplecarea aceasta nu vine dela Cel ce v`a chemat. 9 Puțin aluat face să se dospească toată plămădeala. 10 Eu, cu privire la voi, am, în Domnul, încrederea că nu gîndiți altfel. Dar cel ce vă tulbură, va purta osînda, oricine ar fi el. 11 Cît despre mine, fraților, dacă mai propovăduiesc tăierea împrejur, de ce mai sînt prigonit? Atunci pricina de poticnire a crucii s` ... 1 Timotei Capitol 6 1 Timotei 5 1 Timotei Capitol 6 1 Toți cei ce sînt supt jugul robiei, să socotească pe stăpînii lor vrednici de toată cinstea, ca Numele lui Dumnezeu și învățătura să nu fie vorbite de rău. 2 Iar cei ce au stăpîni credincioși, să nu -i disprețuiască, supt cuvînt că sînt ,,frați``, ci să le slujească și mai bine, tocmai fiindcă cei ce se bucură de binefacerile slujbei lor, sînt credincioși și prea iubiți. Învață pe oameni aceste lucruri, și spune-le apăsat. 3 Dacă învață cineva pe oameni învățătură deosebită, și nu se ține de cuvintele sănătoase ale Domnului nostru Isus Hristos și de învățătura care duce la evlavie, 4 este plin de mîndrie, și nu știe nimic: ba încă are boala cercetărilor fără rost și a certurilor de cuvinte, din cari se naște pizma, certurile, clevetirile, bănuielile rele, 5 zădarnicile ciocniri de vorbe ale oamenilor stricați la minte, lipsiți de adevăr și cari cred că evlavia este un izvor de cîștig. Ferește-te de astfel de oameni. 6 Negreșit, evlavia însoțită de mulțămire este un mare cîștig. 7 Căci noi n`am adus nimic în lume, și nici nu putem să ... 2 Timotei Capitol 2 2 Timotei 1 2 Timotei Capitol 2 1 Tu dar, copilul meu, întărește-te în harul care este în Hristos Isus. 2 Și ce-ai auzit dela mine, în fața multor marturi, încredințează la oameni de încredere, cari să fie în stare să învețe și pe alții. 3 Sufere împreună cu mine, ca un bun ostaș al lui Hristos. 4 Niciun ostaș nu se încurcă cu treburile vieții, dacă vrea să placă celui ce l -a scris la oaste. 5 Și cine luptă la jocuri, nu este încununat, dacă nu s`a luptat după rînduieli. 6 Plugarul trebue să muncească înainte ca să strîngă rodurile. 7 Înțelege ce-ți spun; Domnul îți va da pricepere în toate lucrurile. 8 Adu-ți aminte de Domnul Isus Hristos, din sămînța lui David, înviat din morți, după Evanghelia mea, 9 pentru care sufăr pînă acolo că sînt legat ca un făcător de rele. Dar Cuvîntul lui Dumnezeu nu este legat. 10 De aceea rabd totul pentru cei aleși, pentruca și ei să capete mîntuirea care este în Hristos Isus, împreună cu slava vecinică. 11 Adevărat este cuvîntul acesta: dacă am murit împreună cu El, ... ... ați împotrivit poruncii Mele, în pustia Țin, cînd cu cearta adunării, și nu M`ați sfințit înaintea lor cu prilejul apelor.`` (Acestea sînt apele de ceartă, la Cades, în pustia Țin.) 15 Moise a vorbit Domnului, și a zis: 16 ,,Domnul, Dumnezeul duhurilor oricărui trup, să rînduiască ... Judecatorii Capitol 12 Judecatorii 11 Judecatorii Capitol 12 1 Bărbații lui Efraim s`au strîns, au pornit spre miază noapte, și au zis lui Iefta: ,,Pentruce te-ai dus să bați pe fiii lui Amon, fără să ne fi chemat și pe noi să mergem cu tine? Vrem să-ți dăm foc casei și să te ardem împreună cu ea.`` 2 Iefta le -a răspuns: ,,Eu și poporul meu am avut mari certuri cu fiii lui Amon; și cînd v`am chemat, nu m`ați scăpat din mînile lor. 3 Văzînd că nu-mi vii în ajutor, mi-am pus viața în joc, și am pornit împotriva fiilor lui Amon. Domnul i -a dat în mînile mele. Pentruce vă suiți dar azi împotriva mea ca să-mi faceți război?`` 4 Iefta a strîns pe toți bărbații Galaadului, și a început lupta cu Efraim. Bărbații Galaadului au bătut pe Efraim, pentrucă Efraimiții ziceau: ,,Sînteți niște fugari ai lui Efraim! Galaadul este în mijlocul lui Efraim, în mijlocul lui Manase!`` 5 Galaadiții au pus mîna pe vadurile Iordanului dinspre Efraim. Și cînd unul din fugarii lui Efraim, zicea: ,,Lasă-mă să trec!`` bărbații ... Psalmii Capitol 55 Psalmii 54 Psalmii Capitol 55 1 (Către mai marele cîntăreților. De cîntat pe instrumente cu coarde. O cîntare a lui David.) Ia aminte, Dumnezeule, la rugăciunea mea, și nu Te ascunde de cererile mele! 2 Ascultă-mă, și răspunde-mi! Rătăcesc încoace și încolo, și mă frămînt, 3 din pricina zarvei vrăjmașului și din pricina apăsării celui rău. Căci ei aruncă nenorocirea peste mine, și mă urmăresc cu mînie. 4 Îmi tremură inima în mine, și mă cuprinde spaima morții, 5 mă apucă frica și groaza, și mă iau fiorii. 6 Eu zic: ,,O, dacă aș avea aripile porumbelului, aș sbura, și aș găsi undeva odihnă!`` 7 Da, aș fugi departe de tot, și m`aș duce să locuiesc în pustie. -(Oprire). 8 Aș fugi în grabă la un adăpost de vîntul acesta năpraznic și de furtuna aceasta. 9 Nimicește -i, Doamne, împarte-le limbile, căci în cetate văd silă și certuri; 10 zi și noapte ei îi dau ocol pe ziduri: nelegiuirea și răutatea sînt în sînul ei; 11 răutatea este în mijlocul ei, și vicleșugul și înșelătoria nu lipsesc din piețele ei. 12 Nu un vrăjmaș mă batjocorește, căci aș suferi: nu ... Proverbele Capitol 10 Proverbele 9 Proverbele Capitol 10 1 Pildele lui Solomon. Un fiu înțelept este bucuria tatălui, dar un fiu nebun este mîhnirea mamei sale. 2 Comorile cîștigate pe nedrept nu folosesc, dar neprihănirea izbăvește dela moarte. 3 Domnul nu lasă pe cel neprihănit să sufere de foame, dar îndepărtează pofta celor răi. 4 Cine lucrează cu o mînă leneșă sărăcește, dar mîna celor harnici îmbogățește. 5 Cine strînge vara, este un om chibzuit, cine doarme în timpul seceratului este un om care face rușine. 6 Pe capul celui neprihănit sînt binecuvîntări, dar gura celor răi ascunde sîlnicie. 7 Pomenirea celui neprihănit este binecuvîntată, dar numele celor răi putrezește. - 8 Cine are o inimă înțeleaptă primește învățăturile, dar cine are o gură nesocotită se prăpădește singur. - 9 Cine umblă fără prihană, umblă fără teamă, dar cine apucă pe căi strîmbe se dă singur de gol. - 10 Cine clipește din ochi este o pricină de întristare, și cine are o gură nesocotită se prăpădește singur. - 11 Gura celui neprihănit este un izvor de viață, dar gura celor răi ascunde sîlnicie. - 12 Ura stîrnește certuri, dar dragostea acopere toate greșelile. - 13 Pe buzele omului priceput se află înțelepciunea, dar nuiaua ... Proverbele Capitol 13 Proverbele 12 Proverbele Capitol 13 1 Un fiu înțelept ascultă învățătura tatălui său, dar batjocoritorul n`ascultă mustrarea. - 2 Prin rodul gurii ai parte de bine, dar cei stricați au parte de sîlnicie. - 3 Cine-și păzește gura, își păzește sufletul; cine-și deschide buzele mari aleargă spre pieirea lui. - 4 Leneșul dorește mult, și totuș, n`are nimic, dar cei harnici se satură. - 5 Cel neprihănit urăște cuvintele mincinoase, dar cel rău se face urît și se acoperă de rușine. - 6 Neprihănirea păzește pe cel nevinovat, dar răutatea aduce pierzarea păcătosului. - 7 Unul face pe bogatul, și n`are nimic, altul face pe săracul, și are totuș mari avuții, - 8 Omul cu bogăția lui își răscumpără viața, dar săracul n`ascultă mustrarea. - 9 Lumina celor neprihăniți arde voioasă, dar candela celor răi se stinge. - 10 Prin mîndrie se ațîță numai certuri, dar înțelepciunea este cu cel ce ascultă sfaturile. - 11 Bogăția cîștigată fără trudă scade, dar ce se strînge încetul cu încetul, crește. - 12 O nădejde amînată îmbolnăvește inima, dar o dorință împlinită este un pom de viață. - 13 Cine nesocotește Cuvîntul Domnului se pierde, dar cine se teme de poruncă este răsplătit. - 14 Învățătura ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CEARTARezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru CEARTA. CÂRCIOGÁR , cârciogari , s . m . ( Reg . ) Om căruia îi plac cearta , procesele , care găsește obiecție la orice ; om cârcotaș . [ Var . : cârciocár , cârciobár , corciogár s . m . ] Cârciog + suf . - CEÁRTĂ , certuri , s . f . 1. Schimb de cuvinte aspre între două sau mai multe persoane ; sfadă , gâlceavă . 2. ( Rar ) Neînțelegere , dușmănie , ... CERTĂRÉȚ , - EÁȚĂ , certăreți , - e , adj . ( Adesea substantivat ) Căruia îi place cearta , care caută ceartă ; gâlcevitor , arțăgos . - Ceartă ... GÂLCEÁVĂ , gâlcevi , s . f . ( Pop . ) Ceartă |
||