|
|
||
|
Vezi și forma bază: CERT Vezi și:CERT, CERTĂREȚ, CERTARE, ÎNFRUNTA, ÎNFURCI, BĂLĂBĂNI, BĂLĂCĂRI, CÂRCOTI, CERTAT, CICĂLI ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului CERTA: CERTĂ.
CERTA - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. CERTÁ, cert, vb. I. 1. Refl. recipr. A se lua la ceartă cu cineva, a discuta cu glas ridicat, cu aprindere; a se gâlcevi, a se ciorovăi, a se ciondăni. ** A rupe relațiile de prietenie, a se învrăjbi cu cineva, a se supăra. * Expr. A fi certat cu morala = a se abate sistematic de la principiile de etică; a fi imoral. A fi certat cu justiția = a nesocoti legile în mod sistematic. 2. Tranz. A mustra, a dojeni. 3. Tranz. (Înv.) A pedepsi. - Lat. certare.Sursa : DEX '98 A certa ≠ a lăudaSursa : antonime A se certa ≠ a se împăcaSursa : antonime CERTÁ vb. v. bate, condamna, instrui, învăța, osândi, pedepsi.Sursa : sinonime CERTÁ vb. 1. a se învrăjbi, a se supăra, (pop.) a se bălăbăni, a se gâlcevi, a se sfădi, (înv. și reg.) a se pricinui, (reg.) a se cârti, a (se) pricini, (Mold.) a se cârcoti, (prin Olt.) a se rohoti, (înv.) a se pârî, a se prici, a se prigoni, (fam. fig.) a se strica. (S-a \~ cu toți prietenii.) 2. a admonesta, a dăscăli, a dojeni, a moraliza, a mustra, (livr.) a apostrofa, (pop. și fam.) a beșteli, a muștrului, a ocărî, a probozi, (pop.) a sfădi, a sudui, (înv. și reg.) a înfrunta, a oropsi, a stropoli, a toi, (reg.) a cârti, a tolocăni, (prin Mold.) a(-i) bănui, (Olt.) a docăni, (prin Mold.) a mogorogi, (Mold. și Bucov.) a moronci, (Bucov.) a puţui, (Mold.) a șmotri, (Olt. și Ban.) a vrevi, (înv.) a preobrăzi, a prihăni, a probăzui, a prociti, (fam. fig.) a săpuni, a scutura. (L-a \~ cu asprime.)Sursa : sinonime certá vb., ind. prez. 1 sg. cert, 3 sg. și pl. ceártăSursa : ortografic A SE CERTÁ mă cert intranz. 1) A face (concomitent) schimb de vorbe de ocară (unul cu altul); a se sfădi; a se gâlcevi. 2) A rupe relațiile de prietenie; a se sfădi. * A fi certat cu morala a se abate în mod sistematic de la regulile moralei. /<lat. certareSursa : NODEX A CERTÁ cert tranz. 1) A trata cu vorbe de ocară; a batjocori; a ocărî. 2) (persoane) A face să se certe; a sfădi. /<lat. certareSursa : NODEX certá (-t, -át), vb. - 1. (Refl.) A se lua la ceartă, a se ciorovăi. - 2. (Refl.) A se duşmăni, a se învrăjbi. - 3. A dojeni, a mustra. - 4. A critica. - 5. A pedepsi. - 6. (Refl., înv.) A se învăța minte. - Mr. nţertare, megl. (an)țertu, istr. certu. Lat. cert?re "a certa" (Puşcariu 347; Candrea-Dens., 321; REW 1840; Densusianu, GS, II, 18; DAR); cf. alb. kjerto? (Meyer 220), v. it. certare, sard. kertare. - Der. ceartă, s.f. (ceartă, conflict, încăierare; mustrare; pedeapsă), deverbal; certăreț, adj. (gîlcevitor, arțăgos); certător, adj. (care ceartă, mustrător); certaș, s.m. (certăreț, gîlcevitor; impricinat, parte dintr-un proces). Ceartă ar putea fi o formație anterioară rom., deoarece îi corespunde alb. kjartë (Philippide, II, 636).Sursa : etimologic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru CERTARezultatele 1 - 10 din aproximativ 103 pentru CERTA. Ion Heliade Rădulescu - Un muieroi și o femeie Ion Heliade Rădulescu - Un muieroi şi o femeie Un muieroi și o femeie de Ion Heliade Rădulescu Când e vorba să vorbiți De princip și de idee, Ascultați să auziți: Un muieroi ș-o femeie, Cum și când nu prea știm bine, Peste drum erau vecine; Ca albina laborioasă Femeia-și căta de casă: La intrigi pregetătoare Și la vorbe rușinoasă, La lucru cutezătoare Și la certe prea fricoasă, Nu-i lipsea nici foc, nici masă. Muierușca nevăstuică, Ochi de linx, bot de curuică, Nu sta locului nicicum: O lua papuc la drum, Tot orașul colinda, Treiera și vântura, Loc, căsuță nu lăsa, Peste tot s-amesteca. Știa orice s-a făcut Și câte nu s-a-ntâmplat: Care când s-a fost născut, Când cutare s-a-nsurat, Când aia s-a măritat, Când vro puică a ouat; Purta vorba peste tot Ș-o schimba cum îi venea, Soți, amicii dezbina. Azi se săruta în bot Și pieziș își da la coate, Mâine ocăra pe toate. Înțepa ca o lanțetă, Era rea și veninoasă Ca o viespe costelivă, Vai de om!... ca o gazetă De limbută, ... Mihai Eminescu - Umbra lui Istrate Dabija-Voievod Mihai Eminescu - Umbra lui Istrate Dabija-Voievod Umbra lui Istrate Dabija-voievod de Mihai Eminescu Cum trece-n lume toată slava Ca și un vis, ca spuma undei! Sus, în cetate la Suceava, Eu zic: Sic transit gloria mundi! Pe ziduri negre bate lună. Din vechi icoane numai pete, Sub mine-aud un glas ce sună, Un glas adânc zicând: ,,Mi-e sete". Și văd ieșind o umbră albă. Moșneag bătrân, purtând coroană, Pe pieptul lui o sfântă salbă, Pe umeri largi o scumpă blană, Ea mâna-ntinde blând:  N-ai grijă, Ce zic nu trece la izvod. Eu sunt vestitul domn Dabijă, Sunt moș Istrate-voievod.  Măria Voastră va să-ndemne Pe neamul nostru în trecut? Ci el cu mâna face semne Că nu-nțeleg ce el a vrut.  Măria Voastră-nsetoșează De sânge negru și hain? El capu-și clatină, oftează:  De vin, copilul meu, de vin. Când eram vodă la Moldova Hălăduiam pe la Cotnari. Vierii toți îmi știau slova Ș-aveam și grivne-n buzunar. Pe vinul greu ca untdelemnul Am dat mulți galbeni venetici; Aici lipsește tot îndemnul. În lume mult, nimic aici. La voi în lumea ceealaltă, ... Mihai Eminescu - Umbra lui Istrate Dabija-voievod Mihai Eminescu - Umbra lui Istrate Dabija-voievod Umbra lui Istrate Dabija-voievod de Mihai Eminescu Cum trece-n lume toată slava Ca și un vis, ca spuma undei! Sus, în cetate la Suceava, Eu zic: Sic transit gloria mundi! Pe ziduri negre bate lună. Din vechi icoane numai pete, Sub mine-aud un glas ce sună, Un glas adânc zicând: ,,Mi-e sete". Și văd ieșind o umbră albă. Moșneag bătrân, purtând coroană, Pe pieptul lui o sfântă salbă, Pe umeri largi o scumpă blană, Ea mâna-ntinde blând:  N-ai grijă, Ce zic nu trece la izvod. Eu sunt vestitul domn Dabijă, Sunt moș Istrate-voievod.  Măria Voastră va să-ndemne Pe neamul nostru în trecut? Ci el cu mâna face semne Că nu-nțeleg ce el a vrut.  Măria Voastră-nsetoșează De sânge negru și hain? El capu-și clatină, oftează:  De vin, copilul meu, de vin. Când eram vodă la Moldova Hălăduiam pe la Cotnari. Vierii toți îmi știau slova Ș-aveam și grivne-n buzunar. Pe vinul greu ca untdelemnul Am dat mulți galbeni venetici; Aici lipsește tot îndemnul. În lume mult, nimic aici. La voi în lumea ceealaltă, ... Alecu Donici - Frunzele și rădăcina Alecu Donici - Frunzele şi rădăcina Frunzele și rădăcina de Alecu Donici Într-o zi de vară, lină, călduroasă, Răspândind în vale umbră răcoroasă, Frunzele pe arbor vesel dănțuiau Și cu zefirașii astfel se șopteau: — Dulce e viața frunzelor, când ele, De rouă lucinde, mândre, tinerele, Lumea înverzesc Și o răcoresc. Călătorul pacinic, obosit de cale, Oricând se arată în a noastră vale, Sub arbor el stă Repaos de-și dă. Mândre fetișoare locul vin să prindă, Vrând la umbra noastră hora să întindă; Și cel păstoraș Le cântă de jale-n al său fluieraș. Iar de primăvară, chiar privighetoarea, Cântăreața văii, cea fermecătoare, În desimea noastră mult s-a răsfățat Și ne-a tot cântat. Apoi când românul doina hăulește, El pe frunză verde întâi o numește; Înșiși zefirașii, voi ne legănați Și ne dezmierdați. — Dar spre neuitare, Nu se cade oare — Frunzelor le zise un glas din pământ -- Despre rădăcină vreun bun cuvânt? — Cine-i rădăcina? Și cum de cutează Cu noi să se certe, când nici se-nsemnează? Frunzele pe arbor zise vâjâind, De ciudă plesnind. — Rădăcina face arborul să crească Și peste tot anul frunză ... Alexandru Macedonski - Castele-n Spania Alexandru Macedonski - Castele-n Spania Castele-n Spania de Alexandru Macedonski De-ar vrea norocul să-mi zâmbească Și să câștig la loterie, Aș duce-o viață-mpărătească, Ascuns să nu mai mă găsească În timpi de ani, ființă vie. N-aș vrea să am măriri deșerte, N-am nici-o sete de renume, Aș înălța mereu concerte La adăpost de griji și certe, La adăpost de om și lume. În colț tăcut de vreo Sahară, Castel aș pune să-mi zidească, Și scuturat de-orice povară, Aș ridica spre ceruri scară, De-ar vrea norocul să-mi zâmbească. Ca-n basme masa mi s-ar pune Și s-ar deșterne tot ca-n basme, Bucatele cele mai bune Ar apărea ca prin minune Pe tăvi aduse de fantasme. Prin vase de-aur și prin cupe De cornalină și agată, De silfi ușori, gentile trupe, Ar tot turna zburând în grupe O ambrozie delicată. De pe-o terasă înflorită Privirea mea s-ar pierde-n cale Sub frunzătura-nchipuită De soare vesel strălucită Și scânteind de portocale. Fântâni de ape săritoare, Ar răcori-o-n orice clipă Cu picături nălucitoare Ce-n urmă-n limpede izvoare S-ar scurge ... Andrei Mureșanu - Glasul unui român Andrei Mureşanu - Glasul unui român Glasul unui român de Andrei Mureșanu Informații despre această ediție La ceriu, părinte bune, de caut cu umilire, În darn 'mi este ruga, deșert al meu suspin! Un vierme, de se mișcă, tu scii de a lui clătire; Dar luptele, ce cercă un nem, de unde vin? Se poate, că străbunii s'au mormîntat în crime; Dar răul străvechimii dor nu-l cerți [1] pân'la noi! Căci altfel era bine, ca fiii de sclăvime Să vie orbi pe lume, născuți pentru nevoi! Eșiți, voi umbre moarte, eroii gintei mele! Și dați dovezi la lume, ce atât v'a înegrit; Strigați în gura mare, că voi de-atâtea rele, Ce cercă strănepoții, nu v'ați vinovățit! Să spuie Retezatul, acel asil de pace, D'a fost Românul trândav în timpuri de nevoi? De n'a păzit credința, de n'a vrut toate-a face, Să scape numai țara din curse de războiu! La undele de sânge, ce-au curs în Câmpul Pânii, Vărsat prin iatagane și paloș de Osman: Au n'au învins Corvinul p'acel cumplit dușman? Au n'au avut ... Anton Pann - Tăcerea e ca mierea Anton Pann - Tăcerea e ca mierea Tăcerea e ca mierea de Anton Pann 0 muiere rea, limbută, Otrăvită, netăcută, Nu înceta cu certatul, Tot își judeca bărbatul. El iar cu firea neghioabă De bătăi o făcea toabă. Așa ea ce să gîndește, Într-o zi nu zăbovește, Merge la o vrăjitoare, Vestită fermecătoare, Să roagă cu bună plată Să-i facă să nu o bată. Baba, fiind pricepută, Cunoscu ca e limbută, Și îi zise : -Fii în pace, Eu cererea-ți o voi face, Numai, draga mamii fată, Du-mi-te în tîrg îndată, Și vreme fără a pierde, Cumpără un ulcior verde. Apoi mîine des de noapte, Fără vorbe, fără șoapte, Mergi la fîntînă tăcută Și ia apa nencepută, Care iar tăcînd în tine, S-o aduci aici la mine, Ca s-o pui seara la stele Cu descîntecele mele. Așa femeia să duse Și toate-n faptă le puse. Luă ulcior, luă apă, Tocma ziua cînd să crapă, Îl duse la vrăjitoare Și ea îl puse la soare. Stătu pînă dimmeață, Cu astupuș de verdeață. Muierea cea îngrijată Veni la ulcior îndată. Baba cum o văzu-l scoase Cu niște vorbe șoptoase, Zicînd : -Dragă, iată- ... Anton Pann - Toporul și văcșoara ... s-a-nfățișat. Ș-amîndoi s-a judecat, Cel cu vaca ieși drept Ș-a zis că-n zădar să cert, Țiganul, dac-a văzut Că judecat-a pierdut, Și socotind c-a uitat De toporul ce l-a ... Cincinat Pavelescu - Răspuns unui amic Cincinat Pavelescu - Răspuns unui amic Răspuns unui amic de Cincinat Pavelescu care mă certa că fac atâtea epigrame lui Nigrim, pe care l-am ucis cu cea dintâi Ai fost nedrept, amice, când ai spus Că pe Nigrim c-un vers l-aș fi distrus. Un rol contrar în viață i-am jucat: Nigrim era nimic și l-am Cincinat Pavelescu - Trandafirul și stejarul Cincinat Pavelescu - Trandafirul şi stejarul Trandafirul și stejarul de Cincinat Pavelescu Cel mai obraznic din stejari Certa modestul trandafir: Zău, de-ndrăzneala ta mă mir, Cu mine tu să te compari? Cu vârful meu eu sparg azurul Și sunt prieten cu vulturul, Și trunchiul meu nu sunt în stare Trei oameni să-l cuprindă; Ar trebui să mă admiri! Așa e, dar tu faci doar ghindă Și eu fac Dimitrie Bolintineanu - La țară Dimitrie Bolintineanu - La ţară La țară de Dimitrie Bolintineanu Pilotul are ochii prin nopți de vijelie Pe al busolei ac, Și regii ce plecară să afle pe mesie, O stea strălucitoare priveau pe cer cu drag. Tu, țara mea frumoasă, în ținta de mărire La care tu pășești, Ce stea împodobită de sfântă strălucire Ți-arată a ta cale cu razele-i cerești? Ești jună, ești frumoasă, ai munți și stânci râpoase, Ai râuri argintii, Ai văi cu plete d-aur, păduri verzi și umbroase Și pulbere de turme, femei cu ochii vii. Prosperitate, pace, amorul și plăcerea În sânu-ți locuiesc. Și călătorii care nu îți cunosc durerea, Răpiți de-atătea daruri, stau și te fericesc. Dar astă soartă dulce ce oare-ți folosește, O, țară de amor! A spiritului pâine, lumina îți lipsește, Și toate-aceste bunuri pierd farmecele lor! Dă toate-aceste daruri p-o zi de luminare, O, dulce țara mea! Tu ai născut în lume și liberă și tare, Și astăzi ignorința înclină fruntea ta, Străinul ce te știe, plângând l-a ta durere, La numele tău bun, Își zice: această țară în întuneric piere! Cu-oțetul te ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru CERTARezultatele 1 - 10 din aproximativ 15 pentru CERTA. Ieremia Capitol 2 Ieremia 1 Ieremia Capitol 2 1 ,,Cuvîntul Domnului mi -a vorbit astfel: 2 ,Du-te, și strigă la urechile cetății Ierusalimului: ,Așa vorbește Domnul: ,Mi-aduc aminte încă de dragostea pe care o aveai cînd erai tînără, de iubirea ta, cînd erai logodită, cînd Mă urmai în pustie, într`un pămînt nesămănat. 3 Atunci Israel era închinat Domnului, era cele dintîi roade ale lui; toți cei ce mîncau din ele se făceau vinovați și venea nenorocirea peste ei, zice Domnul.`` 4 ,,Ascultați Cuvîntul Domnului, casa lui Iacov, și voi, toate familiile casei lui Israel! 5 Așa vorbește Domnul: ,Ce nelegiuire au găsit părinții voștri în Mine, de s`au depărtat de Mine, și au mers după nimicuri și au ajuns ei înșiși de nimic? 6 Ei n`au întrebat: ,Unde este Domnul, care ne -a scos din țara Egiptului, care ne -a povățuit prin pustie, printr`un pămînt uscat și plin de gropi, printr`un pămînt unde domnește seceta și umbra morții, printr`un pămînt pe unde nimeni nu trece și unde nu locuiește nici un om?` 7 ,V`am adus într`o țară ca o livadă de pomi, ca ... Exodul Capitol 21 Exodul 20 Exodul Capitol 21 1 ,,Iată legile, pe cari le vei pune înaintea lor. 2 Dacă vei cumpăra un rob evreu, să slujească șase ani ca rob; dar în al șaptelea, să iasă slobod, fără să plătească nimic ca despăgubire. 3 Dacă a intrat singur, să iasă singur; dacă era însurat, să iasă și nevastă-sa împreună cu el. 4 Dacă stăpînul lui i -a dat o nevastă, și a avut fii și fiice cu ea, nevasta și copiii să fie ai stăpînului lui, iar el să iasă singur. 5 Dacă robul va zice: ,Eu iubesc pe stăpînul meu, pe nevastă-mea și copiii mei, și nu vreau să ies slobod,` 6 atunci stăpînul lui să -l ducă înaintea lui Dumnezeu, să -l apropie de ușă sau de stîlpul ușii, și stăpînul lui să -i găurească urechea cu o sulă, și robul să rămînă pentru totdeauna în slujba lui. 7 Dacă un om își va vinde fata ca roabă, ea să nu iasă cum ies robii. 8 Dacă nu va plăcea stăpînului ei, care o luase de nevastă, el să -i înlesnească răscumpărarea; dar nu va avea dreptul s` ... Deuteronomul Capitol 25 Deuteronomul 24 Deuteronomul Capitol 25 1 Cînd doi oameni vor avea o ceartă între ei, și se vor înfățișa înaintea judecății ca să fie judecați, celui nevinovat să -i dea drumul, iar pe cel vinovat să -l osîndească. 2 Dacă cel vinovat este osîndit să fie bătut, judecătorul să pună să -l întindă la pămînt și să -i dea în fața lui un număr de lovituri potrivit cu greutatea vinei lui. 3 Să nu pună să -i dea mai mult de patruzeci de lovituri, ca nu cumva, dîndu -i mai multe lovituri decît atît, fratele tău să fie înjosit înaintea ta. 4 Să nu legi gura boului, cînd treieră grîul. 5 Cînd frații vor locui împreună, și unul din ei va muri fără să lase copii, nevasta mortului să nu se mărite afară cu un străin, ci cumnatul ei să se ducă la ea, s`o ia de nevastă, și să se însoare cu ea ca cumnat. 6 Întîiul născut, pe care -l va naște, să moștenească pe fratele cel mort și să -i poarte numele, pentruca numele acesta să nu fie șters din Israel. 7 Dacă omul acesta nu vrea să ia pe cumnată-sa, ... Iov Capitol 9 Iov 8 Iov Capitol 9 1 Iov a luat cuvîntul și a zis: 2 ,,Știu bine că este așa. Și cum ar putea omul să-și scoată dreptate înaintea lui Dumnezeu? 3 Dacă ar voi să se certe cu El, din o mie de lucruri n`ar putea să răspundă la unul singur. 4 A Lui este înțelepciunea, și atotputernicia: cine I s`ar putea împotrivi fără să fie pedepsit? 5 El mută deodată munții, și -i răstoarnă în mînia Sa. 6 Zguduie pămîntul din temelia lui, de i se clatină stîlpii. 7 Poruncește soarelui, și soarele nu mai răsare; și ține stelele supt pecetea Lui. 8 Numai El întinde cerurile, și umblă pe înălțimile mării. 9 El a făcut Ursul mare, luceafărul de seară și Ralițele, și stelele din ținuturile de miazăzi. 10 El face lucruri mari și nepătrunse, minuni fără număr. 11 Iată, El trece pe lîngă mine, și nu -L văd, se duce și nu -L zăresc. 12 Dacă apucă El, cine -L va opri? Cine -I va zice: ,,Ce faci?`` 13 Dumnezeu nu-Și întoarce mînia; supt El se pleacă toți sprijinitorii mîndriei. 14 ... Iov Capitol 10 Iov 9 Iov Capitol 10 1 M`am desgustat de viață! Voi da drum slobod plîngerii mele, voi vorbi în amărăciunea sufletului meu. 2 Eu zic lui Dumnezeu: ,Nu mă osîndi! Arată-mi pentru ce Te cerți cu mine! 3 Îți place să chinuiești, să disprețuiești făptura mînilor Tale, în timp ce faci să-Ți strălucească bunăvoința peste sfatul celor răi? 4 Oare ai ochi de carne, sau vezi cum vede un om? 5 Zilele Tale sînt ca zilele omului, și anii Tăi ca anii lui, 6 ca să cercetezi fărădelegea mea și să cauți păcatul meu, 7 cînd știi bine că nu sînt vinovat, și că nimeni nu mă poate scăpa din mîna Ta? 8 Mînile Tale m`au făcut și m`au zidit, ele m`au întocmit în întregime... Și Tu să mă nimicești! 9 Adu-Ți aminte că Tu m`ai lucrat ca lutul; și vrei din nou să mă prefaci în țărînă? 10 Nu m`ai muls ca laptele? 11 M`ai îmbrăcat cu piele și carne, m`ai țesut cu oase și vine; 12 mi-ai dat bunăvoința Ta și viața, m`ai păstrat cu suflarea prin îngrijirile și paza Ta. ... Iov Capitol 33 Iov 32 Iov Capitol 33 1 Acum dar, Iov, ascultă cuvîntările mele, ia aminte la toate cuvintele mele! 2 Iată, deschid gura, și mi se mișcă limba în cerul gurii. 3 Cu curăție de inimă voi vorbi, buzele mele vor spune adevărul curat: 4 Duhul lui Dumnezeu m`a făcut, și suflarea Celui Atotputernic îmi dă viață. 5 Dacă poți, răspunde-mi, apără-ți pricina, fii gata! 6 Înaintea lui Dumnezeu eu sînt semenul tău, și eu ca și tine am fost făcut din noroi. 7 Astfel frica de mine nu te va turbura, și greutatea mea nu te va copleși. 8 Dar tu ai spus în auzul meu, și am auzit sunetul cuvintelor tale: 9 ,Sînt curat, sînt fără păcat, sînt fără prihană, nu este fărădelege în mine. 10 Și Dumnezeu caută pricină de ură împotriva mea, mă socotește vrăjmaș al Lui; 11 îmi pune picioarele în butuci, îmi pîndește toate mișcările.` 12 Îți voi răspunde că aici n`ai dreptate, căci Dumnezeu este mai mare decît omul. 13 Vrei dar să te cerți cu El, pentrucă nu dă socoteală fiecăruia de faptele Lui? 14 Dumnezeu vorbește însă, cînd într`un fel, cînd ... Proverbele Capitol 3 Proverbele 2 Proverbele Capitol 3 1 Fiule, nu uita învățăturile mele, și păstrează în inima ta sfaturile mele! 2 Căci ele îți vor lungi zilele și anii vieții tale, și-ți vor aduce multă pace. 3 Să nu te părăsească bunătatea și credincioșia: leagă-ți-le la gît, scrie-le pe tăblița inimii tale. 4 Și astfel vei căpăta trecere și minte sănătoasă, înaintea lui Dumnezeu și înaintea oamenilor. 5 Încrede-te în Domnul din toată inima ta, și nu te bizui pe înțelepciunea ta! 6 Recunoaște -L în toate căile tale, și El îți va netezi cărările. 7 Nu te socoti singur înțelept; teme-te de Domnul, și abate-te de la rău! 8 Aceasta va aduce sănătate trupului tău, și răcorire oaselor tale. 9 Cinstește pe Domnul cu averile tale, și cu cele dintîi roade din tot venitul tău: 10 căci atunci grînarele îți vor fi pline de belșug, și teascurile tale vor geme de must. 11 Fiule, nu disprețui mustrarea Domnului, și nu te mîhni de pedepsele Lui. 12 Căci Domnul mustră pe cine iubește, ca un părinte pe copilul pe care -l iubește! 13 Ferice de omul care găsește înțelepciunea, și de ... Proverbele Capitol 17 Proverbele 16 Proverbele Capitol 17 1 Mai bine o bucată de pîne uscată, cu pace, decît o casă plină de cărnuri, cu ceartă! - 2 Un argat cu minte stăpînește peste fiul care face rușine, și va împărți moștenirea cu frații lui. 3 Tigaia lămurește argintul, și cuptorul lămurește aurul; dar Cel ce încearcă inimile, este Domnul. - 4 Cel rău ascultă cu luare aminte la buza nelegiuită, și mincinosul pleacă urechea la limba nimicitoare. - 5 Cine își bate joc de sărac, își bate joc de Cel ce l -a făcut; cine se bucură de o nenorocire, nu va rămînea nepedepsit. - 6 Copiii copiilor sînt cununa bătrînilor, și părinții sînt slava copiilor lor. - 7 Cuvintele alese nu se potrivesc în gura unui nebun; cu cît mai puțin cuvintele mincinoase în gura unui om de viță aleasă! - 8 Darurile par o piatră scumpă în ochii celor ce le primesc: ori încotro se întorc, izbîndesc. - 9 Cine acopere o greșală, caută dragostea, dar cine o pomenește mereu în vorbirile lui, desbină pe prieteni. - 10 O mustrare pătrunde mai mult pe omul priceput, decît o sută de lovituri pe cel nebun. - 11 Cel rău nu caută decît răscoală, dar ... ... înalte și în sfințenie; dar sînt cu omul zdrobit și smerit, ca să înviorez duhurile smerite, și să îmbărbătez inimile zdrobite. 16 Nu vreau să cert în veci, nici să țin o mînie necurmată, cînd înaintea Mea cad în leșin duhurile, și sufletele pe cari le-am făcut. 17 Din pricina ... ... Ieremia Capitol 12 Ieremia 11 Ieremia Capitol 12 1 ,,Tu ești prea drept, Doamne, ca să mă cert cu Tine; vreau totuș să Te întreb asupra orînduirilor Tale. Pentruce propășește calea celor răi, și toți mișeii trăiesc în pace? 2 I-ai sădit ... Osea Capitol 4 Osea 3 Osea Capitol 4 1 Ascultați Cuvîntul Domnului, copiii lui Israel! Căci Domnul are o judecată cu locuitorii țării, pentru că nu este adevăr, nu este îndurare, nu este cunoștință de Dumnezeu în țară. 2 Fiecare jură strîmb și minte, ucide, fură, și prea curvește; năpăstuiește și face omoruri după omoruri. 3 De aceea, țara se va jăli, toți ceice o locuiesc vor tînji, împreună cu fiarele cîmpului și păsările cerului; chiar și peștii mării vor pieri. 4 Dar nimeni să nu certe pe altul, nimeni să nu mustre pe altul, căci poporul tău este ca ceice se ceartă cu preoții. 5 Te vei poticni ziua, proorocul se va poticni și el împreună cu tine noaptea, și pe mama ta o voi nimici. 6 Poporul Meu piere din lipsă de cunoștință. Fiindcă ai lepădat cunoștința, și Eu te voi lepăda, și nu-Mi vei mai fi preot. Fiindcă ai uitat Legea Dumnezeului tău, voi uita și Eu pe copiii tăi! 7 Cu cît s`au înmulțit, cu atît au păcătuit împotriva Mea. De aceea, le voi preface slava în ocară. 8 Ei se hrănesc din jertfele pentru păcatele poporului Meu, și sînt lacomi de nelegiuirile ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CERTARezultatele 1 - 10 din aproximativ 42 pentru CERTA. CERT CERTĂRÉȚ , - EÁȚĂ , certăreți , - e , adj . ( Adesea substantivat ) Căruia îi place cearta , care caută ceartă ; gâlcevitor , arțăgos . - Ceartă + suf . - CERTÁRE , certări , s . f . ( Înv . ) Acțiunea de a ( se ) certa ; mustrare ; sfadă . - V. ÎNFRUNTÁ , înfrúnt , vb . I . Tranz . 1. A mustra , a dojeni cu vorbe aspre de față cu alții ; a certa , a ocărî . 2. A ține piept , a da piept , a rezista cu curaj ( în fața unei ÎNFURCÍ , înfúrc , vb . IV . ( Rar ) 1. Refl . A se bifurca . 2. Refl . recipr . A se certa , a se încăiera . [ Var . : înfurcá vb . I ] - În + BĂLĂBĂNÍ , bălăbănesc , vb . IV . 1. Tranz . și refl . A ( se ) deplasa într - o parte și într - alta , adesea cu mișcări legănate , șovăitoare ; a ( se ) bălăngăni , a ( se ) bălăngăi , a bălălăi , a se bănănăi . 2. Refl . Fig . ( Fam . ) A se trudi , a se lupta cu cineva sau cu ceva ; a se certa , a se ciorovăi . - Et . nec . sau formație BĂLĂCĂRÍ , bălăcăresc , vb . IV . 1. Refl . și intranz . ( Rar ) A ( se ) bălăci . 2. Refl . recipr . și tranz . Fig . ( Fam . ) A ( se ) certa , a ( se ) batjocori , spunând ( sau spunându - și ) cuvinte CÂRCOTÍ , cârcotesc , vb . IV . Intranz . și refl . recipr . ( Pop . ) A se certa , a se sfădi CERTÁT , - Ă , certați , - te , adj . Care a rupt relațiile ( de prietenie ) cu cineva ; supărat , învrăjbit . - V. CICĂLÍ , cicălesc , vb . IV . Tranz . A certa mereu , a face cuiva reproșuri repetate pentru fapte mărunte . - Et . Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||