|
||
Vezi și:LIMPEDE,
CHIAR,
CLARITATE,
CLARVĂZĂTOR,
LĂMURIT,
LUCID,
TRANSPARENT,
ÎNȚELEGE,
ÎNȚELEPT,
ÎNVEDERA
... Mai multe din DEX...
CLAR - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. CLAR, -Ă, clari, -e, adj. 1. (Despre imagini vizuale) Care se distinge bine, deslușit; vizibil; (despre ape) limpede; (despre surse de lumină) care împrăștie o lumină limpede, strălucitoare. * (Substantivat, n.) Clar de lună = lumină strălucitoare de lună. ** Care este lipsit de impurități. 2. (Despre sunete sau voce) Care răsună distinct, precis. 3. (Despre gânduri, idei, cuvinte etc.) Ușor de înțeles; evident, lămurit. ** (Despre facultăți intelectuale) Care pătrunde ușor, înțelege bine lucrurile; (despre oameni) care se exprimă limpede. - Din lat. clarus, fr. clair.Sursa : DEX '98 Clar ≠ confuz, neclar, nedeslușit, obscur, vag, nelămurit, nebulos, tulbure, încurcat, încâlcit, cețos, obnubilatSursa : antonime CLAR adj., adv. 1. adj. deslușit, distinct, evident, lămurit, limpede, precis, (înv.) apriat, chiar, (fig.) curat. (O imagine \~; o pronunție \~.) 2. adv. v. bine. 3. adj. v. transparent. 4. adj. v. citeț. 5. adj. v. senin. 6. adj. v. limpede. 7. adj. evident, flagrant, incontestabil, indiscutabil, izbitor, învederat, limpede, neîndoielnic, neîndoios, netăgăduit, pregnant, vădit, vizibil, (livr.) manifest, (fig.) marcat. (Semne \~ de boală.) 8. adv. evident, limpede, (înv. și reg.) acurat. (Este \~ că ai dreptate.) 9. adj. v. limpede, nealterat, pur, (fig.) cristalin, (rar fig.) curat. (O voce \~.) 10. adj. deslușit, explicit, expres, inteligibil, lămurit, limpede, net, precis, răspicat, (livr.) comprehensibil, (înv.) apriat, (fig.) neted, transparent. (Un sens \~; o afirmație \~.) 11. adv. deslușit, explicit, expres, lămurit, limpede, răspicat, (rar) aievea, (înv.) apriat, chiar, (fig.) curat. (I-am spus \~.) 12. v. evident.Sursa : sinonime CLAR, -Ă adj. 1. (și adv.) limpede, deslușit, curat. * transparent; (despre aer, cer) senin, luminos. 2. (despre sunete, voci) care răsună distinct. 3. lămurit, evident. (< lat. clarus, fr. clair)Sursa : neoficial clar adj. m., pl. clari; f. sg. cláră, pl. cláreSursa : ortografic CLAR \~ă (\~i, \~e) 1) (despre imagini) Care se vede bine. 2) (despre aer, cer) Prin care se distinge bine. 3) (despre sunete, voce) Care se aude bine; care răsună distinct; deslușit. 4) (despre lichide) Care este limpede; transparent. 5) (despre idei, gânduri etc.) Care este ușor de înțeles; ușor de identificat. Semne \~e de boală. /<lat. clarus, fr. claireSursa : NODEX CLAR, -Ă adj. 1. Limpede, deslușit, curat. ** Transparent. 2. Lămurit, ușor perceptibil, de înțeles. [< lat. clarus].Sursa : neologisme clar (-ră), adj. - Deslușit; limpede. Lat. clarus (sec. XIX), cf. chiar. - Der. neclar, adj. (care nu se vede, nu se distinge, nu se înțelege bine); clarisim, adj. (foarte clar), din lat. clarisimus (sec. XVIII); claritate, s.f., din lat. claritatem; clarifica, vb., din lat. clarificare; clarobscur, s.n.; clarificator, adj.; clarvăzător, adj., format prin traducere din fr. clairvoyant.Sursa : etimologic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru CLARRezultatele 1 - 10 din aproximativ 207 pentru CLAR. Alexandru Macedonski - Pe balta clară Alexandru Macedonski - Pe balta clară Pe balta clară de Alexandru Macedonski Pe balta clară barca molatică plutea... Albeți neprihănite curgeau din cer; — voioase Zâmbeau în fundul apei răsfrângeri argintoase; Oh! alba dimineață, și visul ce șoptea, Și norii albi — și crinii suavi — și balta clară, Și sufletul — curatul argint de-odinioară — Oh! sufletul! — curatul argint de- Ștefan Octavian Iosif - Clar de lună ... Ştefan Octavian Iosif - Clar de lună Clar de lună de Ștefan Octavian Iosif Publicată în Sămănătorul , 23 decembrie 1907 După Li Tai-pe Lîngă patul unde stau Bate luna pe podele, Nu ... Haralamb G. Lecca - Dona Clara Haralamb G. Lecca - Dona Clara Dona Clara de Haralamb G. Lecca Spun poveștile că-n țara, Țara-n care primăvara, Doarme beată de miros cu zefirul somnoros cărui pleoapele se-nchid Cum că la Valladolid Un paez înnebunise numai pentru că privise O brunetă… Dona Clara Sărea zidul singur el, În grădină la castel, Și-atingînd ușor guitara Ca vrăjitul Apolon prins cu lira-ntre naiade, el în ritm de serenade O chema pe Dona Clara „Vino… Vino să fugim din țara Țara-n care primăvara, Doarme beată de miros cu zefirul somnoros cărui pleoapele se-nchid… Vino… Vino din Valladolid unde poate-o vrea norocul să m-asculte, Dona Clara…â€� Spun poveștile că-n țara, Țara-n care primăvara, Doarme beată de miros cu zefirul somnoros cărui pleoapele se-nchid Spun că la Valladolid Amorez un don amarnic a cîntat un an zadarnic… Era surdă Dona Duiliu Zamfirescu - O noapte în pădure Duiliu Zamfirescu - O noapte în pădure O noapte în pădure de Duiliu Zamfirescu Peste codri varsă luna Clarul feței visătoare, Luminînd ca-ntotdeauna Taina apei din izvoare. Unda se oprește-n maluri Și se umflă, se ridică, Crește, geme, bate-n valuri Și deodată se despică. Se desface apa-n două, Iese-o zînă din bolboacă Cărei ramurile plouă Sărutări de promoroacă. Rîd stejarii, fioroșii, Scot din flori mirezme teii, Ies din veacuri Făt-Frumoșii Și din cremene ies zmeii. Mura tremură pe viță, Ard din aripi licuricii, Vin zmeriți către Domniță Uriașii și piticii: Sîsîilă și Gînganul Vin călări pe rîși de munte, Caragață căpitanul Pe-un haram cu corn în frunte; Badea Vulpe din Straoane Vine în olac cu coadă, Bate patru lighioane De gîndești că le deznoadă; Ursu , vameș de prisacă, Ține hîțele lui slabe: Scoate sabia din teacă Și salută-n două labe. Vin cu toții, mic și mare, Și purtînd la coifuri mîna, Stau la front în nemișcare, Așteptînd să treacă Zîna. Zîna trece plutitoare În lumina albăstrie, Legănîndu-și pe izvoare Scurta ei călătorie. Și cum trece și se duce Ca o stea pe valea vremii, Ies voinicii la răscruce Din versetele poemii: ... Ion Luca Caragiale - Ingeniozitate parlamentară ... sunt înlăturate pe viitor din momentul ce orice proiect de lege va fi votat mai din nainte, și pe urmă votat mai întâi, sau, mai clar: să nu se voteze întâi nici un proiect, până ce mai întâi nu va fi fost votat, în fine ca să fim cu desăvârșire clari ... ... pe-un vârf De arbore antic țesut-au ei Un pod din pânza lor diamantoasă, Legându-l dincolo de alți copaci. Prin podul străveziu și clar străbate A lunei rază și-nverzește râul Cu miile lui unde, ca-ntr-o mândră Nemaivăzută feerie.  Iară peste pod Trece albă ... Paul Zarifopol - G. Ibrăileanu: Studii literare ... a prevedea și dezvolta toate punctele unui subiect, fără a-l întuneca și fără a obosi interesul cititorului. Să fii absolut clar, fără a fi prolix, este taina dlui I. Această putere de a cerceta liniștit, de a desface cu răbdare ... Ion Luca Caragiale - Așa să mor! ... de la Hamburg etc. etc. Politică, finanțe, mode, navigație fluvială, maritimă și aeriană, industrie, arte, teatre, muzică, sport, mai cu seamă sport toate, toate erau clar și metodic așezate în această puternică minte de om, și prin urmare, la nevoie, metodic și clar expuse. Și toate astea, cu o siguranță, o dezinvoltură și o volubilitate încântătoare, spre uimirea tuturor ascultătorilor. Ce păcat, m-am gândit eu, că nu ... cu cuvintele cupletelor în nemțește și-n românește; căci asta se poate atribui talentului și memoriei, care adesea nu dovedesc prea mult în privința inteligenței; clar ceea ce m-a amețit a fost cunoașterea amănunțită a împrejurărilor politice de la noi. Astfel, de la dânsul ... Mihai Eminescu - Odin și poetul ... desfăcuți în două, -mi lasă Privirea într-un labirint de neauă: Coloane nalte, bolți arcate splendid, Pe ele lune lin ardeau... și-n umbra Cea clar-oscură-a stâlpilor de neauă Văzut-am o copilă dulce-înaltă, Subțire ca-ntruparea unui crin. Frumosu-i păr de aur desfăcut Cădea ... Alexandru Macedonski - Noaptea de mai (Macedonski) Alexandru Macedonski - Noaptea de mai (Macedonski) Noaptea de mai de Alexandru Macedonski Astfel: fiindcă apogeul la care sufletul atinge Când poartă cântece-ntre aripi dă naștere la răzvrătiri, Se poate crede că vreodată ce e foc sacru se va stinge Și muzele că vor rămâne amăgitoare năluciri? Vestalelor, când în picioare altarul vostru s-află încă, Și primăvara când se-ntoarce și astăzi ca și alte dăți, Și preschimbat când nu se află pământul falnic într-o stâncă, De ce v-ați reurca în sfera abstractelor seninătăți? Închisă dacă vă e lumea, recoborâți-vă-ntre roze. Parfumele din mai înalță reînnoite-apoteoze, Și-n noaptea blondă ce se culcă pe câmpenești virginități Este fioru-mpreunării dintre natura renăscută Ș-atotputerea Veciniciei de om abia întrevăzută. Veniți: privighetoarea cântă, și liliacul e-nflorit; Cântați: nimic din ce e nobil, suav și dulce n-a murit. Simțirea, ca și bunătatea, deopotrivă pot să piară Din inima îmbătrânită, din omul reajuns o fiară, Dar dintre flori și dintre stele nimica nu va fi clintit, Veniți: privighetoarea cântă și liliacul e-nflorit. Se poate crede că vreodată ce e foc sacru se va stinge, -- Când frunza ca și mai nainte șoptește ... Alexandru Macedonski - Perihelie ... urmă totdeauna, Eu mă duc cu ochii-n ceruri, voi cu ochii în pământ, -- Nu: de lume nici o vorbă și de glorie nici una. Clar azur și soare de-aur este inima mea toată, Și pe când rămâne corpul sub destinul cunoscut, Peste sufletu-n urcare este greu ca să ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CLARRezultatele 1 - 10 din aproximativ 70 pentru CLAR. ... LÍMPEDE , limpezi , adj . 1. ( Despre lichide ) Curat și străveziu , transparent , clar . 2. ( Despre cer , timp , atmosferă ) Senin , lipsit de nori , de ceață ; luminos . 3. ( Despre ochi , privire ) Pur ; luminos . 4. ( Despre sunete ; p . ext . despre glas ... despre oameni ) Care vede , înțelege și expune lucrurile în mod lămurit , deslușit ; lucid . 6. ( Despre idei sau felul de exprimare al cuiva ) Ușor de înțeles , clar ... 2. Până și , încă și . Chiar prin somn tot simțea . 3. În realitate , cu adevărat , într - adevăr . Iată că chiar vine . 4. ( Înv . ) În mod clar , lămurit . II. Adj . ( Înv . ) Clar CLARITÁTE s . f . 1. Însușirea unor obiecte de a fi clare ( 1 ) ; limpezime , puritate . 2. Calitate a sunetelor sau a vocii de a răsuna distinct , precis . 3. Calitate a gândirii , a exprimării , a stilului de a fi clare , deslușite , ... CLARVĂZĂTÓR , - OÁRE , clarvăzători , - oare , adj . ( Despre oameni ) Care vede desfășurarea în viitor a unei situații mai clar , mai limpede decât alții ; ( despre acțiuni ) care dovedește perspicacitate , clarviziune . - Clar ... LĂMURÍT , - Ă , lămuriți , - te , adj . ( Adesea adverbial ) 1. ( Despre oameni ) Care a înțeles clar ceva ; limpezit ^2 . 2. ( Despre idei , probleme etc . ) Care este ușor de înțeles pentru cineva ; explicit , clar ... LUCÍD , - Ă , lucizi , - de , adj . Care are o minte clară , pătrunzătoare , care este conștient de realitate , care înțelege și exprimă clar ... 1. Care poate fi străbătut de radiații electromagnetice ( mai ales de lumină ) , fără ca acestea să fie absorbite sau difuzate ; prin care se poate vedea clar , care lasă să se vadă limpede conturul și detaliile obiectelor aflate de partea opusă ; străveziu . 2. Fig . Care poate fi ușor înțeles sau ghicit ; limpede ... ÎNȚELÉGE , înțelég , vb . III . 1. Tranz . A - și face , a avea o idee clară și exactă despre un lucru , a pătrunde , a cuprinde cu mintea ; a pricepe . 2. Refl . recipr . A ajunge la învoială , a cădea de acord , a se împăca , a conveni cu cineva . 3. Tranz . ( în expr . ) A nu înțelege nimic din ceva = a nu se alege cu nimic din ceva , a nu profita din ceva . [ Perf . s . înțelesei , part . ÎNȚELÉPT , - EÁPTĂ , înțelepți , - te , adj . 1. ( Adesea substantivat ) Care este înzestrat cu înțelepciune , care are mintea clară ; cuminte , deștept . 2. Prevăzător , chibzuit , ... ÎNVEDERÁ , învederez , vb . I . Tranz . și refl . ( Livr . ) A ( se ) face vizibil , clar Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |