Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Cuvântul CRISTALE nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: CRISTAL

  Vezi și:CRISTAL, CRISTALIN, CRISTALOGENEZĂ, CRISTALOID, DRUZĂ, GABLONZ, GRĂUNTE, MACLĂ, ȘLEFUIT, ABIENTIN, ALOCROMATISM ... Mai multe din DEX...

CRISTALE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CRISTÁL, (2) cristale și (1) cristaluri, s.n. 1. Sticlă de o fabricație specială, transparentă și perfect incoloră, cu însușirea de a refracta puternic lumina, întrebuințată pentru fabricarea lentilelor optice și a unor obiecte de lux. ** Obiect fabricat din cristal (1). 2. Substanță minerală solidă, omogenă, cu o structură internă regulată, care se prezintă sub forma unor poliedre. * Cristal de stâncă = varietate transparentă, incoloră, de cuarț, care se prezintă în cristale mari și care este folosită în industria optică, în radiotehnică, ca piatră semiprețioasă etc. 3. (În sintagma) Cristale lichide = substanțe mezomorfe folosite la realizarea unor dispozitive optoelectronice de afișare. - Din fr. cristal, lat. crystallus.

Sursa : DEX '98

 

CRISTAL^2(O)-/CRISTALI- elem. "cristal". (< fr. cristall/o/-, cristalli-, cf. gr. krystallos, gheață, sticlă)

Sursa : neoficial

 

CRISTÁL^1 s. n. 1. corp mineral (dintr-o rocă) sub formă de poliedru, mărginit de fețe netede. 2. ~ de stâncă = formă naturală cristalizată, pură a silicei. 3. (p. anal.) sticlă de fabricație specială, de calitate superioară, transparentă și incoloră. * vas, obiect fabricat dintr-o astfel de sticlă. (< fr. cristal, gr. krystallos)

Sursa : neoficial

 

CRISTÁL s. cleștar. (Un pahar de \~.)

Sursa : sinonime

 

cristál (mineral) s. n., pl. cristále

Sursa : ortografic

 

cristál (obiect de cristal) s. n., pl. cristáluri

Sursa : ortografic

 

CRISTÁL^2 \~uri n. 1) Sticlă de calitate superioară, de fabricație specială, incoloră, folosită în optică și pentru fabricarea unor obiecte. 2) Obiect fabricat din această sticlă. /cristal, lat. crystallus

Sursa : NODEX

 

CRISTÁL^1 \~e n. Corp solid, transparent și incolor, cu fețe plane și cu o formă geometrică de poliedru. * \~-de-stâncă varietate in-coloră, transparentă, de cuarț. /cristal, lat. cristallus

Sursa : NODEX

 

CRISTÁL s.n. 1. Sticlă de fabricație specială, de calitate superioară, transparentă și incoloră. ** Obiect confecționat dintr-o astfel de sticlă. 2. Fragment al unui compus (mai ales dintr-o rocă) care are de la natură o formă geometrică de poliedru. 3. Cristal-de-stâncă = formă naturală cristalizată, pură, a silicei. // (Și în forma cristalo-) Element prim de compunere savantă cu semnificația "(referitor la) cristal", "de cristal". [Pl. -le, -luri. / < gr. krystallos - gheață, cf. it. cristallo, fr. cristal, germ. Kristall].

Sursa : neologisme

 

cristál (-le), s.n. - Sticlă specială, transparentă și perfect incoloră. - Mr. cristal. Ngr. ?????????? (sec. XVII), și mai modern din fr. cristal. - Der. (din fr.) cristalin, s.n.; cristaliza, vb.; cristalizație, s.f.

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru CRISTALE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 88 pentru CRISTALE.

Gelu Vlașin - Cuvântul înainte de turn

... Gelu Vlaşin - Cuvântul înainte de turn Cuvântul înainte de turn de Gelu Vlașin Într-o zi mi-am construit un turn de cristal. Din vârful lui au început să-și ia zborul cuvintele... unul câte unul, încetul cu încetul, până când aerul a devenit o respirație ... și rece. Avea o rochie de mireasă, albastră și în mâna stângă ținea un trandafir alb. S-a urcat în turnul meu de cristal, mi-a zâmbit într-un fel ciudat și neînțeles apoi și-a întins aripile și s-a înălțat la ...

 

Vasile Alecsandri - Gerul

Vasile Alecsandri - Gerul Gerul de Vasile Alecsandri Gerul aspru și sălbatic strânge-n brațe-i cu jălire Neagra luncă de pe vale care zace-n amorțire; El ca pe-o mireasă moartă o-ncunună despre ziori C-un văl alb de promoroacă și cu țurțuri lucitori. Gerul vine de la munte, la fereastră se oprește Și, privind la focul vesel care-n sobe strălucește, El depune flori de iarnă pe cristalul înghețat, Crini și roze de zăpadă ce cu drag le-a sărutat. Gerul face cu-o suflare pod de gheață între maluri, Pune streșinilor casei o ghirlandă de cristaluri, Iar pe fețe de copile înflorește trandafiri, Să ne-aducă viu aminte de-ale verii înfloriri. Gerul dă aripi de vultur cailor în spumegare Ce se-ntrec pe câmpul luciu, scoțând aburi lungi pe nare. O! tu, gerule năprasnic, vin', îndeamnă calul meu Să mă poarte ca săgeata unde el știe, și

 

Alexandru Macedonski - Cântecul și poetul

... tot șoptește? Liliacul alb și roșu harpa sa o coronează, Al său cântec, ca sideful strălucește, — și vibrează Mai curat decât un sunet de cristal. — Armonios Ca un țipăt de vioară sub arcușul mlădios, Smulge lacrimi. — Blând și dulce se înalță; — câteodată, De se-ncarcă cu mânie ...

 

Alexandru Macedonski - La harpă

... IX Și astăzi mai sunt fluturi cu aripi luminoase Scăldate-n praf de aur și-n pietre prețioase, Ce dau ocol luminii din lampe de cristal; Și astăzi cerul varsă pe frunzele pălite Dulci picături de rouă în soare poleite Când ziua își deșiră colanu-i de opal! X Văzut-ați ...

 

Alexandru Macedonski - Rondelul apei din ograda japonezului

Alexandru Macedonski - Rondelul apei din ograda japonezului Rondelul apei din ograda japonezului de Alexandru Macedonski Apei lui de prin ogradă, Prea domol curgând la vale, Bolovani, dintr-o grămadă, Japonezu-i pune-n cale. Spumegată, vrea să vadă, Împrejurul casei sale, Apa lui, ce prin ogradă Prea domol o ia la vale. Și schimbând-o-ntr-o cascadă De consoane și vocale, Uită-a vieții grea corvadă, Dând răsunet de cristale, Apei lui de prin

 

Alexei Konstantinovici Tolstoi - Păcătoasa

Alexei Konstantinovici Tolstoi - Păcătoasa Păcătoasa de Alexei Konstantinovici Tolstoi‎ Traducere de Alexei Mateevici Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI I Norodul fierbe... Glasuri, tunet, Cântări și din chimvaluri sunet, Verdeață primprejur și flori, Iar printre stâlpi, pe la ușori, Perdele-n țesături frumoase, Țesute din mătăsuri groase, Curți, minunat împodobite... Cristaluri, vase aurite, Ce ca un soare strălucesc. Pe-afară — mare grămădire De cai — trăsuri la hodinire; La masă oaspeți năvălesc, Și vorba lor se varsă slobod Prin zgomot, cântece și tropot. De curge vorba despre toate: De jugul Romei blestemate, Despre domnia lui Pilat, De sfaturi, ce au adunat În taină capii jidovești, De trebuinți negustorești, De biruiri, război și pace... Le merge vorba, în sfârșit, Despre Acel de sus venit, Ce lucruri minunate face. II „Pe oameni, ca pe frați iubind, Smerire El i-a învățat Și, legea lui Moisei curmând, El legea dragostei le-a dat; Nu rabdă nici o răutate, Iertare propovăduiește Și pentru răi cu bunătate El tuturora răsplătește. Puterea Lui, din cer venită, Nu-i pe pământ obicinuită. Le dă El orbilor vedere, Iar celor slăbănogi tărie... Mărturisire ...

 

Alexei Mateevici - Dumnezeu

Alexei Mateevici - Dumnezeu Dumnezeu de Gavril Romanovici Derjavin Traducere de Alexei Mateevici - Noiembrie 1911 O Tu, ce ești Nemărginire În viețuirea vie a firii, În veacuri fără despărțire Treime a dumnezeirii! Duh unu-n toate aflător, Duh nezidit, dar ziditor, Ce nu-L pătrunde duhul meu, Ce toate-n Sine împlinește, Zidește, cuprinzând păzește, Al Cărui nume-i Dumnezeu! A măsura adânca mare, A număra a Ta făptură, Chiar de-ar putea o minte tare, Tu n-ai nici număr, nici măsură. Nici duhurile luminate De Tine-n ceruri așezate, Nu cercetează a Ta fire. Gândirea doar spre Tine zboară, Ca în măria Ta să piară, Cum piere-n veacuri o clipire. ,,Naintea vremilor chemat-ai Din bezne-a lumii plămădeală, Iar vecinicia-ntemeiat-ai În Sine, spre a noastră fală. În Sine toate împlinind, Din Sine vecinic strălucind, Tu toate-ntreci, ce ai zidit; Căci le-ai zidit cu un cuvânt Și tot zidind și mai zidind, Ai fost și-i fi în veci mărit. Un rând de firi în mâine ții Și cu puterea Ta le-nvii, Unești începere, sfârșit, Dai ...

 

Alexei Mateevici - Păcătoasa

Alexei Mateevici - Păcătoasa Păcătoasa de Alexei Konstantinovici Tolstoi‎ Traducere de Alexei Mateevici Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI I Norodul fierbe... Glasuri, tunet, Cântări și din chimvaluri sunet, Verdeață primprejur și flori, Iar printre stâlpi, pe la ușori, Perdele-n țesături frumoase, Țesute din mătăsuri groase, Curți, minunat împodobite... Cristaluri, vase aurite, Ce ca un soare strălucesc. Pe-afară — mare grămădire De cai — trăsuri la hodinire; La masă oaspeți năvălesc, Și vorba lor se varsă slobod Prin zgomot, cântece și tropot. De curge vorba despre toate: De jugul Romei blestemate, Despre domnia lui Pilat, De sfaturi, ce au adunat În taină capii jidovești, De trebuinți negustorești, De biruiri, război și pace... Le merge vorba, în sfârșit, Despre Acel de sus venit, Ce lucruri minunate face. II „Pe oameni, ca pe frați iubind, Smerire El i-a învățat Și, legea lui Moisei curmând, El legea dragostei le-a dat; Nu rabdă nici o răutate, Iertare propovăduiește Și pentru răi cu bunătate El tuturora răsplătește. Puterea Lui, din cer venită, Nu-i pe pământ obicinuită. Le dă El orbilor vedere, Iar celor slăbănogi tărie... Mărturisire El ...

 

Alfred de Vigny - Scăldătoarea unei cucoane românce

... Scăldătoarea unei cucoane românce de Alfred de Vigny Traducere de Constantin Stamati - 1834 Și o țigancă fecioară, eghiptenească prăsilă, Îngenuncheată îi ține o oglindă de cristal; Și altă fecioară greacă pe cap părul îi anină, Țesut în subțiri cosițe ca de horbote voal; Și o fecioară franceză învelește cu sfială Trupul ...

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Dorul (Hadeu)

... și spin, Menite să-l sugrume, Rămâne tot senin; Nu simte și n-aude Sarcasmul trivial: Ispitele-i sunt crude Și-i pur ca un cristal

 

Cezar Bolliac - Carnavalul

Cezar Bolliac - Carnavalul Carnavalul de Cezar Bolliac Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV I Începe carnavalul! și-n salele bogate Se cerc artiști și muzici plăceri mai noi s-arate, În nouă veselii! O! ce de griji acuma la nouă toalete! Ce visuri dulci, frumoase, în junele cochete! Ce mii de bucurii! Fetița tot visează la flori, l-a ei ghirlantă, La gaza cea subțire, la rochia-i elegantă Și la ai ei cercei; Gândește la răspunsuri, la grații, la cuvinte; Își râde în oglindă de loc ce-și pune-n minte Ceva ce-i place ei. Corsetul aci-și pune; își cearcă iar rochița, Pandlica care-o prinde, - săracă copilița! Viața-i e romanț! O! cât a să mai joace! Ce bine a să-i vie Și păr și rochi, pandlice, buchet de iasomie La sol în contra-danț! Mulțime de machine prin case de neveste! Fămei și croitorii abia le prinzi de veste Când vin, când se strecor! Părinții schimbă cifre în foile de zestre; Galanții-n neastâmpăr citesc pe sub ferestre Bileturi dulci d-amor. O! câte case nouă și câte case sparte! Ce visuri își mai ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CRISTALE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 79 pentru CRISTALE.

CRISTAL

CRISTÁL , cristale ( 2 ) și ( 1 ) cristaluri , s . n . 1. Sticlă de o fabricație specială , transparentă și perfect incoloră , cu însușirea de a refracta puternic lumina , întrebuințată pentru fabricarea lentilelor optice și a unor obiecte de lux . 2. Substanță minerală solidă , omogenă , cu o structură internă regulată , care se prezintă sub forma unor poliedre . 3. ( În sintagma ) Cristale lichide = substanțe mezomorfe folosite la realizarea unor dispozitive optoelectronice de

 

CRISTALIN

... CRISTALÍN , - Ă , cristalini , - e , adj . , s . n . 1. Adj . Limpede , curat , transparent , caracteristic cristalului ( 2 ) ; fig . ca de cristal . 2. ( Despre roci , munți etc . ) Care este format din șisturi cristaline . 3. Adj . Care se prezintă sub formă de cristale ( 2 ) . 4. S . n . Parte ...

 

CRISTALOGENEZĂ

CRISTALOGENÉZĂ s . f . 1. Studiu care se ocupă cu condițiile de formare a cristalelor ( 2 ) . 2. Formare a cristalelor în natură ;

 

CRISTALOID

... CRISTALOÍD , - Ă , cristaloizi , - de , adj . , s . m . 1. Adj . Care are înfățișarea unui cristal ( 2 ) , care seamănă cu un cristal . 2. S . m . Substanță care cristalizează ușor și care , în stare de soluție , poate trece prin membrane vegetale sau animale ; substanță cristalizată . [ Pl . și : ( 2 ...

 

DRUZĂ

DRÚZĂ , druze , s . f . 1. Grup de cristale care se formează pe pereții cavităților unor roci și filoane . 2. Cristale din oxalat de calciu formate în unele țesuturi

 

GABLONZ

... GABLÓNZ , gablonzuri , s . n . Cristal

 

GRĂUNTE

... Mic obiect asemănător cu un grăunte ( 1 ) , izolat dintr - o masă de obiecte asemănătoare sau desprins dintr - un obiect mai mare . Grăunte de sare . 3. Cristal metalic de formă neregulată care rezultă dintr - un cristal

 

MACLĂ

... Formă de cristalizare în care două sau mai multe cristale se alipesc sau se întrepătrund , alcătuind o simetrie față de un plan sau un ax ; cristal

 

ȘLEFUIT

ȘLEFUÍT^2 , - Ă , șlefuiți , - te , adj . 1. Cizelat , lustruit . 2. ( Despre pietre prețioase , cristale ) Cu suprafața tăiată în fațele fine care se întretaie între ele . - ȘLEFUÍT^1 s . n . Șlefuire . - V.

 

ABIENTIN

ABIENTÍN s . n . Substanță rășinoasă extrasă din lemnul de brad , care se prezintă sub formă de cristale incolore , solubile în apă și în alcool . [ Pr . : - bi -

 

ALOCROMATISM

ALOCROMATÍSM s . n . Proprietate a cristalelor de a prezenta culori diferite în funcție de natura substanțelor colorate pe care le

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...