|
|
||
Vezi și:INDUSTRIAȘ,
INDUSTRIAL,
ACETIC,
CUARȚ,
INDUSTRIALISM,
INDUSTRIALIZA,
MAȘINISM,
MALEIC,
MANUFACTURĂ,
MUNCITOR
... Mai multe din DEX...
INDUSTRIE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. INDÚSTRIE, industrii, s.f. 1. Ramură a producției materiale și a economiei naționale, în cadrul căreia au loc, pe scară largă, activitățile de exploatare a bunurilor naturale și de transformare a acestora, precum și a altora, în mijloace de producție și în bunuri de consum. 2. (Cu determinări) Subdiviziune a industriei (1), cuprinzând un domeniu limitat de activitate. Industrie textilă. Industrie extractivă. - Din fr. industrie, lat. industria.Sursa : DEX '98 INDÚSTRIE s. f. 1. ramură a producției materiale și a economiei naționale, care cuprinde totalitatea întreprinderilor (uzine, centrale electrice, fabrici, mine etc.) ocupate cu producția uneltelor de muncă, cu extracția materiilor prime, a materialelor și combustibililor și cu prelucrarea ulterioară a produselor obținute. 2. ramură industrială, domeniu al industriei (1). 3. (rar) profesiune, meserie. (< fr. industrie, lat. industria)Sursa : neoficial indústrie s. f. (sil. -tri-e), art. indústria (sil. -tri-a), g.-d. art. indústriei; pl. indústrii, art. indústriile (sil. -tri-i-)Sursa : ortografic INDÚSTRI//E \~i f. Ramură a economiei care se ocupă cu valorificarea bogățiilor minerale, a energiei electrice, cu transformarea materiilor prime în produse fabricate. * \~ grea industrie care se ocupă cu producerea mijloacelor de producție. \~ ușoară industrie care se ocupă cu producerea mărfurilor de larg consum. [G.-D. industriei; Sil. -dus-tri-e] /Sursa : NODEX INDÚSTRIE s.f. 1. Ramură a producției materiale, a economiei naționale care cuprinde totalitatea întreprinderilor (uzine, centrale electrice, fabrici, mine etc.) ocupate cu producția uneltelor de muncă, cu extracția materiilor prime, a materialelor și combustibililor și cu prelucrarea ulterioară atât a produselor obținute în această ramură, cât și a celor produse în agricultură. 2. (Cu determinări) Ramură industrială, domeniu al industriei (1). 3. (Rar) Profesiune, meserie. [Pron. -tri-e, gen. -iei. / cf. fr. industrie, germ. Industrie, it., lat. industria].Sursa : neologisme Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru INDUSTRIERezultatele 1 - 10 din aproximativ 61 pentru INDUSTRIE. Karl Marx - Manifestul Partidului Comunist ... piețele se înmulțeau fără încetare, cererea creștea necontenit. Manufactura a devenit și ea neîndestulătoare. Atunci aburul și mașina au revoluționat producția industrială. Marea industrie modernă a luat locul manufacturii, locul stării de mijloc industriale l-au luat industriașii milionari, șefi ai unor întregi armate industriale, burghezii moderni ... o sută de ani, mult mai multe și mai uriașe forțe de producție decît toate generațiile trecute laolaltă. Subjugarea forțelor naturii, mașinismul, aplicarea chimiei în industrie și agricultură, navigația cu aburi, căile ferate, telegraful electric, desțelenirea unor întregi continente, fluvii făcute navigabile, populații întregi ieșite ca din pămînt - care dintre secolele ... Alecu Donici - Dorința românului din 1862 ... în veci unită Și propășind în toate să fie ea menită, La răsărit să-nalțe pavilionu-i sus, Ca cele de apus. Să aibă România industrie și arte, Școli bune, răspândite în orișicare parte; Încât românii toți să fie luminați Ca cei de stat bărbați. Să fie România întinsă, mare, lungă ... Cincinat Pavelescu - Lui A. de Hertz ... A. de Hertz Lui A. de Hertz de Cincinat Pavelescu înainte de reprezentarea piesei Păianjenul, pe când era șef de cabinet la Industrie Gheorghe Asachi - Albina, țânțarul și musca Gheorghe Asachi - Albina, ţânţarul şi musca Albina, țânțarul și musca de Gheorghe Asachi Lui poeta Paraplin Ce prin versuri strâmbo-drepte Pe Esop vre să îndrepte Apologul ista-nchin. Primăvara chiar în zori, Când sufla o boare lină, Zburând iute o albină Culegea miere din flori, De la roză peste crin S-așeza, și din pahar Ce adânc li sta în sân Sugea dulcele nectar. Pe când ea se ostenea, Făr de lucru petrecea Musca și un mic țânțar Ce ne supără-n zădar. Amândoi trăiau pre bine Ș-având ligă între sine Pe iarbă s-au așezat Și-n științei lor putere Despre metodul dezbat Cum se face bună miere. Pare-mi-să că la gust, Zisă musca cătr-albină, Cum faci miere din cel must Ea nu poate fi mai fină. Dar amestecul, prepun, Pentru nerve nu e bun. Deci aș crede că în loc De tei, roză, busuioc, Să iei ceapă, măndragună, Ce fac miere mult mai bună. Iar țânțariul cear,- au zis, Este aflare Foarte mare, Dar precum anțărț am scris O idee minunată Într-o foaie învățată, Nu lua ceara din floare, C-a fi mai luminătoare, Mai vâscoasă și mai plină ... Gheorghe Asachi - Valea Albă Valea Albă de Gheorghe Asachi Taurida sau Crimeea Cetatea Chilia Valea Albă Credința și fanatismul Panahida eroilor moldoveni Moldova, deși este despărțită prin deșerturi țărmurale și prin Marea Neagră de Crimeea, totuși în vechime avea cu acea țară relațiuni politice și comerciale, încât mai nainte de a agiunge la sugetul istoriei propuse credem de folos a da despre acea peninsulă clasică oarecare noțiuni. După ce se stânse virtutea și bărbăția antică a romanilor, prin care ii subgiugaseră ceea mai mare parte a lumei cunoscute, urmă epoha cea plină de turburări și de anarhie, încât ușor au fost barbarilor, veniți de la nordul Europei și al Asiei, căutând clime mai blânde și locuri mai îndemânatice de locuit, a pune sub jug popoarele cele deznervate și ovelite, a desființa așezămintele cele politice, a stânge lumina știinților, a surpa industria și artele, ce erau productul a multor secule, și a întinde preste lumea civilizată un văl de întuneric. Din sânul acestui haus, în care popoarele petreceau mai mult o viață hoțească, răsări un nou ordin de lucruri în ... Ion Creangă - Acul şi barosul Acul și barosul de Ion Creangă Povestire publicată prima oară în Învățătorul copiilor... , ed. a III-a, Iași, 1874 Acul: — Moșule, de ce ești zurbagiu? Te sfădești necontenit cu soră-ta nicovala, țipați și faceți larmă, de-mi țiuie urechile. Eu lucrez toată ziua, și nime nu-mi aude gura. — Iaca, mă!... da de unde-ai ieșit, Pâcală? — De unde-am ieșit, de unde n-am ieșit, eu îți spun că nu faci bine ceea ce faci. — Na! vorba ceea: a ajuns oul mai cu minte decât găina. Măi băiete, trebuie să știi că din sfădălia noastră ai ieșit; ș-apoi tu ni cauți pricină? — Mă rog, iertați-mă! că dacă n-ar fi fost focul, foile, pleafura și omul care să vă facă să vă deie nume, ați fi rămas mult și bine în fundul pământului, ruginite ca vai de voi. — Măsură-ți vorbele, băiete! Auzi, soră nicovală, cum ne râde acușorul? — Aud, dar n-am gură să-i răspund; și văd, dar trebuie să rabd. — Vorba ceea, soro: "Șede hârbu-n cale și râde de oale". Măi pușchiule! ... Ion Luca Caragiale - Excelsior! Ion Luca Caragiale - Excelsior! Excelsior! de Ion Luca Caragiale Din nenorocire (sic) degeaba Moftul Român a îmbrăcat alaltăieri haina de doliu. Poftele străine au fost încătușate ! Românismul a fost salvat ! Legea pentru școalele profesionale prevede categoric că străinii săraci nu pot învăța vreo meserie. O strictă aplicare a legii pentru oprirea comerțului ambulant, și toți jidanii pârliți vor trebui volens nolens să se apuce de pungășie și de alte industrii mai mult sau mai puțin inevitabile într'o societate civilizată. Ca un corolariu dar la legea asupra școalelor profesionale, mai mulți deputați, de deosebite colori politice, vor depune din inițiativă parlamentară un proiect de lege pentru înmulțirea penitenciarelor, mai cu deosebire în județele de peste Milcov. La pușcărie străinii cari Ion Luca Caragiale - Lache și Mache Ion Luca Caragiale - Lache şi Mache Lache și Mache de Ion Luca Caragiale Nuvelă Multe și mărunte s-au vorbit despre inseparabilii Orest și Pilad din anticitate, însă, cu drept cuvânt, vremurile de acum se vor mândri cu povestirea istoriei lui Lache și Mache, căci în adevăr acești doi oameni nu pot avea decât una și aceeași istorie: ei vor da exemplu veacurilor viitoare despre puterea prieteșugului. Cine a cunoscut pe unul a cunoscut și pe celălalt, fiindcă amândoi mai aproape trăiesc, mai aproape dorm, decât chiar frații cei lipiți din Siam. Cine zice Lache zice Mache și viceversa. Cel dântâi s-a născut la Severin tot în ziua și ceasul în care a văzut cel d-al doilea lumina la Dorohoi: pe amândoi i-a tras ața la București, pentru a îmbrățișa cariera de copist. Dacă la vreo răspântie vezi arătându-se mutra unuia, așteaptă puțin și vei vedea și pe celălalt, care, întârziind pentru cine știe ce, își grăbește pasul ca să-și ajungă jumătatea; în adevăr jumatate, căci Lache și Mache nu sunt decât unul și același în două fețe, doime de o ființă ... Ion Luca Caragiale - O reparațiune ... asupra mii de oameni cinstiți; se denunță, cu sarcasme pline de acel miros specific speluncilor bucureștenești, unde se strâng, în academii libere, toți intelectualii de industrie, - se denunță în gazeta dumitale, că rațiunea și temeiul însuflețirii unei mari întruniri naționale sunt numai pițula și groșița, pofta chefului de gură-cască de ... Ion Luca Caragiale - Sonete (Caragiale) ... rege, durere nu-i mai mare, Dar... lumea se supune, c-o nobilă-avântare, Când sceptrul este arta și regele artist. SONET Unui cavaler de industrie Fals, malonest, venale, hidos ești, cavalere! Prea bine ți-au zis uniiCoțcar Coțcarovici ; Figura ta, ce-nspiră dizgust și desplăcere, Impertinintă, vilă, tot palme parcă ... Ion Luca Caragiale - Un dicționar român ... a înregistra un singur factor de cultură, ci a căutat să îmbrățișeze toate manifestațiunile vieții ale unui popor modern: literatură, științe, arte, meserii, industrie, comerț etc. Astfel, acest dicționar universal oferă o imagine redusă, dar precisă a culturei noastre actuale, întrucât ea se oglindește în limbă. Un ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru INDUSTRIERezultatele 1 - 10 din aproximativ 246 pentru INDUSTRIE. INDUSTRIÁȘ , industriași , s . m . Proprietar , conductor al unei întreprinderi industriale ; fabricant , ... INDUSTRIÁL , - Ă , industriali , - e , adj . Care ține de industrie sau se bazează pe industrie , care este produs de ( sau în ) industrie ; cu o industrie ACÉTIC , - Ă , acetici , - ce , adj . Acid acetic ( În sintagmele ) = acid organic obținut sintetic sau prin oxidarea alcoolului etilic , care se prezintă ca un lichid incolor , cu miros înțepător și este folosit în industria coloranților , farmaceutică , în alimentație etc . Fermentație acetică = fermentație care transformă alcoolul etilic în acid acetic , folosită la fabricarea oțetului . Aldehidă acetică = lichid incolor cu miros înțepător , folosit la prepararea acidului acetic , a acetatului de etil , în industria chimică de sinteză etc . ; CUARȚ , cuarțuri , s . n . Bioxid natural de siliciu , care se găsește în roci în stare neconsolidată ( ca nisip ) sau în formă de cristale hexagonale , transparente și incolore ( în stare pură ) sau diferit colorate ( când conțin și substanțe străine ) , utilizat în tehnică , în industria optică , în industria materialelor refractare , la bijuterii etc . [ Var . : cvarț s . INDUSTRIALÍSM s . n . 1. Orientare în gândirea economică care preconizează dezvoltarea industriei și ridicarea acesteia la nivelul de ramură principală a economiei . 2. Teorie economică care acordă preponderență industriei în activitatea economică . [ Pr . : - tri - ... I . Tranz . 1. A dezvolta industria ; a da unei țări un caracter industrial , a face să treacă la marea industrie ... producție . 2. Denumire pentru cel de - al treilea stadiu istoric de dezvoltare a industriei capitaliste , caracterizat prin trecerea de la manufactură la marea industrie MALÉIC , - Ă , maleici , - ce , adj . Acid maleic ( Chim . ; în sintagmele ) = acid obținut prin oxidarea benzenului , folosit în industria textilă și chimică la fabricarea uleiurilor . Anhidridă maleică = anhidridă obținută prin încălzirea acidului maleic , folosită în industria chimică . [ Pr . : - le - MANUFACTÚRĂ , manufacturi , s . f . 1. Formă de producție premergătoare marii industrii , caracterizată prin predominarea muncii manuale , prin diviziunea amănunțită a muncii în cadrul atelierului și prin reunirea muncitorilor și a meșterilor în ateliere sub conducerea patronului . 2. Întreprindere industrială în care predomină munca manuală , în care un rol important îl au abilitatea și talentul lucrătorului și care este destinată în special producerii unor bunuri de larg consum . Manufacturi de porțelan . 3. Produse ale industriei textile ; țesături . Magazin de ... obținerii bunurilor materiale , la întreținerea și la repararea acestora sau în procese de muncă similare acestora ; p . gener . persoană care desfășoară o muncă fizică ( în industrie Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||