|
|
||
|
Vezi și forma bază: CUGETA Vezi și:CUGETA, CUGETARE, CUGETĂTOR, GÂNDI, MEDITA, REFLECTA ... Mai multe din DEX...CUGET - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. CÚGET, cugete, s.n. 1. Capacitate de a gândi; gândire. 2. Gând, idee, părere. ** Imaginație, fantezie. 3. Minte, intelect. 4. (Înv.) Intenție, plan, proiect. 5. Conștiință. * Expr. A-l mustra (pe cineva) cugetul sau a avea mustrări de cuget = a fi chinuit de remușcări, a-l chinui (pe cineva) remușcarea, regretul. - Din cugeta (derivat regresiv).Sursa : DEX '98 CÚGET s. v. calcul, gând, idee, intenție, îndemn, îndrumare, învățătură, plan, povață, povățuire, proiect, sfat, socoteală, vorbă.Sursa : sinonime CÚGET s. 1. v. gândire. 2. v. minte.Sursa : sinonime cúget s. n., pl. cúgeteSursa : ortografic CÚGET \~e n. 1) Capacitatea de a gândi; gândire. 2) Sentimentul responsabilității morale; conștiință. * A-l mustra pe cineva \~ul, a avea mustrări de \~ a fi chinuit de remușcări. 3) Facultate a omului de a gândi și de a înțelege sensul și legătura fenomenelor; intelect; minte; rațiune; judecată. /v. a cugetaSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru CUGETRezultatele 1 - 10 din aproximativ 154 pentru CUGET. Iulia Hasdeu - La ce cugetai%3F Iulia Hasdeu - La ce cugetai%3F La ce cugetai? de Iulia Hasdeu Paris, iulie 1886 Când pe cărți de rugăciune, genele ți le plecai, Spune-mi scumpa mea amică, la ce oare cugetai? Închinându-te, o! spune-mi, oare nu cumva rosteai Al meu nume, câteodata, așa dulce îl găseai? Eu ceream la cer - când vântul steagurile flutura - Ca să binecuvinteze lupta și izbânda mea; Și pe când gornistu-ntruna, marșuri de război suna, Sufletu-mi, gelos pe tine, tot spre tine s-avânta. Iar când tu, îngenunchiată, te rugai la Dumnezeu, Eu, călare pe fugaru-mi negru ca un pui de zmeu, Alergam după al slavei, zgomotos și lung alai; Îmi râdeam de-orice pericol! Moartea-n față am privit, Jupuită, numai oase și cu chip îngălbenit. Nu cumva atuncea iarăși, tot la mine George Coşbuc - Fulger Fulger de George Coșbuc Poveste în versuri Feciorul lui Crai-Negru cu drag ascultă sfatul Tătâne-său și pleacă la Volbură-mpăratul, Să ceară de soție pe Salba. Dragul meu Blând Volbură vorbește cunosc în tine eu Pe omul bun și vrednic! Ci-ți dau trei lucruri ție, Pe cari de le vei face, tu vei primi soție Pe Salba și, ca zestre, deplină țara mea! Te cugetă dar, Fulger, și, dacă-ți va plăce Copila, dă-mi cuvântul că stai la toate gata! La fată merge Fulger în turn; și-i place fata, Căci n-a văzut pe lume nimica mai frumos Ca Salba. Ea roșește și pleacă ochii-n jos, Când Fulger îi dă vorba, că dânsul o pețește; Și tot mai mult obrazul copilei se-nroșește, Pre când zicea: Tot pasul, p-al casei noastre prag, Să-ți fie pas de aur! Tu-mi ești atât de drag Și-a ta voi fi eu, Fulger, căci mult de tine-mi place! Tu mergi acum la tata și-i spune, că vei face Trei lucruri, vitejește, precum le va dori Să nu te temi de vorba lui Volbură: vor fi ... Alexandru Macedonski - Noaptea de iunie Alexandru Macedonski - Noaptea de iunie Noaptea de iunie de Alexandru Macedonski Musset a cugetat-o sorbind a ei răcoare Și stelele de aur din cerul luminos, Și tainica natură în falnica-i splendoare, Și tot ce se-ntrevede în haos, sus și jos, Și tot ce este-n suflet ca sfântă inspirare, Și tot ce este-n creier ca vis sau cugetare, Și tot ce este-n inimi ca patimi ori simțiri, Pe când, pe rând, veniră cu dulci însuflețiri S-alunece pe harpă-i, încet, ca o suflare Ce-mprăștie prin aer parfum de trandafiri; Musset a cugetat-o, dar el n-a scris-o. Oare Voi-va astăzi Muza din ceruri să coboare, În mantia-i eternă de aur și de-azur, Și tocmai de la Sena, ce curge maiestoasă, La Dâmbovița noastră, îngustă și tinoasă, Să facă să revibre divinul ei murmur? Și noi avem desigur un cer curat și-albastru Și inime voioase și inime-n dezastru, Și noi avem în aer parfum și melodii; Avem pe Heliade; Alecsandri, un astru; Avem Bolintinenii cu sfinte rapsodii; Avem Depărățenii, precum și Franța soră, Avut-atâtea genii apuse-n ... Alexandru Vlahuţă - Cârmacii Cârmacii de Alexandru Vlahuță Lui V. A. Urechiă Din bordei de lângă vatra unde stă nenorocirea Ca o strajă neclintită ridicatu-mi-am privirea Sus, spre sfetnici, și văzut-am a lor fețe luminoase, Ș-am văzut maimuțăria, strâmbăturile grețoase Astor molii, astor ciocli, dezmățați copii ai spumei, Care-n aur văd, smintiții, sufletul și cinstea lumei, Inimi dogorâte-n para poftei de-a se-navuți, Stând ca viermii pe-un cadavru, ce-a-nceput a se-mpuți. I-am văzut păpuși gătite, tologiți în jețuri moi, Trântori, fără nici o grijă, și străini de-orice nevoi, Răscolind în a lor cuget ale țării măruntaie Și cătând, nesocotiții, ca din trupul ei să taie Partea ce-a mai rămas bună, membrul ce-a mai rămas teafăr. Pieptul lor, plin de medalii, strălucea ca un luceafăr. Dar înnuntru sub medalii și sub hainele bogate Clocotește-n oala cărnei, otrăvită de păcate, La a negrelor lor pofte, la a infamiei pară Clocotește crima . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Stoarceți, stoarceți măduva din țară! Nu vă pese! Striviți totul! Cugetați că poate mâini O ... Alexandru Macedonski - Noaptea de februarie Alexandru Macedonski - Noaptea de februarie Noaptea de februarie de Alexandru Macedonski Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI I Mi s-a părut întotdeauna un ce scârbos și crud Ca după-o noapte de orgie, pe buze încă de vin ud Să te cobori în acea ocnă la care s-află condamnate Nenorocitele ființe ce se numesc: prostituate. Mi s-a părut întotdeauna că este-o crudă profanare Să uiți că mumă ți-e femeia și că în pântec te-a purtat, Nepăsător să pui pe buze o fioroasă sărutare Precum se pune un stigmat. Și câtă osebire este între amor și infamie, Între cădere și cădere, sau sărutări, și sărutări... De-o parte, tainică plăcere ce se-nfășoară-n poezie, De alta, bestialitatea unei reci înflăcărări. O! și cât am plâns pe soarta bietelor nenorocite Care nu pot ca să aibă nici voință de-un minut, Cu blestemele pe buze de-alte buze-năbușite, Cu palpite pentru-oricine — cunoscut — necunoscut; Seara este-o îngrozire pentru unele din ele, Nededate încă bine cu mârșavul povârniș; Altele, mai decăzute, mai deprinse, sau mai rele, Râd de ... Constantin Negruzzi - Melancolie (Negruzzi) Constantin Negruzzi - Melancolie (Negruzzi) Melancolie de Constantin Negruzzi Publicată în Almanah literar pe anul 1839 , București, 1839 O puternică plecare ce nu rabdă-mpotrivire Mă îndeamnă să cânt astăzi acea tânără simțire Ce-n singurătate numai își are locașul seu, Dar ceresc trimis în lume din sânul lui Dumnezeu. Fie ca aceste versuri ce curând vor fi uitate Să aducă alinare vrunor inimi întristate, Și resfirând pe-a lor cale niște nemernice flori, Să le-mprăștie necazul ș-ai supărărilor nori; Căci plăcerile sunt multe care vin din bucurie, Însă nu puține are și dulcea melancolie; Ș-un om simțitor alege, decât agere clătiri, Pe ale melancoliei liniștitele uimiri. Îl privești cătând să afle în al artelor locașe Nu icoane renumite, pomeniri mândre, trufașe, Ci tabloul melanholic unde-un june-amorezat Stă jălind pe străini țărmuri de iubita-i depărtat; Sau un tânăr ce suspină întru-o singurătate, Suferind pentru-a sa țară, pentru drept și libertate. Câte ori a zilei rază îl găsește încă treaz, Adâncit în reverie și cu lacrimi pe obraz! Câte ori petrece noaptea absorbit întru gândirea Unui fulger de nădejde ce-i menise fericirea, Cugetând la suvenirea unor ... Bogdan Petriceicu Hasdeu - Dumnezeu (Hasdeu) ... prennoiesc, se schimbă; La locu-i nu rămâne nici una dup-un an; Dar eu sunt tot același prin tot ce cugetasem, Prin tot ce cugeta-voi pe clape noi sau vechi. Clavirul, când se strică, eu mă silesc a-l drege Că m-am deprins cu dânsul, mi ... Alecu Russo - Ofițeri francezi în Moldova Alecu Russo - Ofiţeri francezi în Moldova Ofițeri francezi în Moldova de Alecu Russo Întovărășiți de doamna baroneasă D... ofițerii din nr. 23 al Stelei , amăgiți de un huiet răspândit că Moldova vroia a organiza o armie, porniră din Cracovia și după multe întâmplări, precum se întâmplă nenorociților fugari, nevoiți a se odihni în Cernăuți mai mult decât un ceas, apucară drumul spre Moldova. Iată din cuvânt în cuvânt călătoria lor: "După ce făcusem pe tovărășița noastră a înghiți o litră de pâine de făină de păpușoi, muiat într-o butelcă de vin, duși de un țăran ce ne silise poliția a lua cu plată, pornirăm la nouă ceasuri seara spre a intra în Moldova. Vremea era frumoasă, dar noaptea întunecată și drumurile grele. Fratele-meu da brațul baronesei, mergând dinapoia trăsurii; eu eram înainte cu călăuzul nostru, arătându-i vârfurile pistoalelor, căci mărturisesc că cugetam că sila făcută nouă de a porni noaptea era pentru a ne prăda pe graniță. Mergeam de mai multe ceasuri de-a lungul Prutului, picând de osteneală, când calul nostru pică în nisip; zadarnică fu truda de ... Alecu Russo - Poetul Dăscălescu Alecu Russo - Poetul Dăscălescu Poetul Dăscălescu de Alecu Russo România literară, Zimbrul, în urma Steaua — care are toate simpatiile noastre pentru călduroasa și folositoarea sa redacție, deși limba ei bate prea în franțuzie, — și mai mult o broșură tipărită în Îași în anul acesta, au făcut cunoscut publicul cu talentul dlui Dăscălescu — un talent drept și adevărat național, că se tălmăcește cu limba, năravurile și durerile românului. De la ivirea broșurii dlui Dăscălescu au trecut vro șase luni, și în zadar am așteptat ca magistrații și areopagele să-și deie socotința spre a opri sau a îndemna publicul; dar areopagele au fost mute, și critica a tăcut până astăzi. Prin critică nu înțelegem numai aceea care bate fără cruțare frazeologia, sărăcia ideilor, pedanteria și obiceiurile literaturilor străine introduse cu patos în pământul român, dar critică sănătoasă, ce răspândește bunul, când vine ca acuma sub chipul poeziei dlui Dăscălescu, română până în cap; și pentru că poezia astă e română și nu vrea să fie alta, nici lamartiniană, nici byroniană, nici hugoniană, de aceea este totodată și frumoasă de limbă, limpede de idei și adâncă de gândire folositoare, precum înțelegem; și ... Alexandru Macedonski - Albaspina Alexandru Macedonski - Albaspina Albaspina de Alexandru Macedonski Creștea un stuf de albaspină Ce înflorea voios la soare, Umbrind o cruce în ruină Pe valea Grecii răpitoare! În drum, trăsura ni s-oprise, Ș-apropiindu-ne de cruce, Din florile ce-mbobocise Și ce aveau să se usuce, Rupsei o ramură-nflorită, Și cugetai, că chiar în groapă, Speranța de-om nedespărțită Cu omu-odată nu se-ngroapă, Că de-nsoțește albaspină Pe om, și-n moarte cu constanță, Emblema ei de farmec plină Nu strigă celor vii: ,, Alexandru Macedonski - Gândului Alexandru Macedonski - Gândului Gândului de Alexandru Macedonski Eu am stat ș-am cugetat Și mijlocul l-am aflat Viața mea s-o fericesc E să nu mă mai gândesc. Gândul m-a îmbătrânit, Gândul m-a nenorocit... Fără gând de mă nășteam, Nu plângeam, nu sufeream. De-am gândi, sau n-am gândi, Rău-n veci va izbândi, Și cu gând și fără gând, Ne vom duce toți pe rând. Tot o soartă vom avea, În zadar fugim de ea, Căci de suntem pe pământ, Ne-am născut pentru mormânt. Gând mișel, grozav blestem, Eu de azi nu te mai chem, Numai rele mi-ai urzit Și în veci m-ai amăgit. Voi o clipă să trăiesc, Nicidecum să nu gândesc Să mă uit la stele sus Fără lui să-i fiu supus. Să trăiesc fără să știu De sunt mort sau de sunt viu, Și prin lume, călător Să mă duc nepăsător. Să mă-mbăt de dulci lumini, De mirosul de pe crini, De-al izvorului murmur Și de-al cerului azur. Și atuncea mizantrop, Gând nemernic să te-ngrop, Să te-ngrop în mine-adânc Și să beau și să mănânc. Piatră rece, ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru CUGETRezultatele 1 - 10 din aproximativ 12 pentru CUGET. Iosua Capitol 1 Deuteronomul 34 Iosua Capitol 1 1 După moartea lui Moise, robul Domnului, Domnul a zis lui Iosua, fiul lui Nun, slujitorul lui Moise: 2 ,,Robul Meu Moise a murit: acum, scoală-te, treci Iordanul acesta, tu și tot poporul acesta, și intrați în țara pe care o dau copiilor lui Israel. 3 Orice loc pe care -l va călca talpa piciorului vostru, vi -l dau, cum am spus lui Moise. 4 Ținutul vostru se va întinde dela pustie și Liban pînă la rîul cel mare, rîul Eufrat, toată țara Hetiților, și pînă la marea cea mare, spre apusul soarelui. 5 Nimeni nu va putea să stea împotriva ta, cît vei trăi. Eu voi fi cu tine, cum am fost cu Moise; nu te voi lăsa, nici nu te voi părăsi. 6 Întărește-te și îmbărbătează-te, căci tu vei da în stăpînire poporului acestuia țara pe care am jurat părinților lor că le -o voi da. 7 Întărește-te numai, și îmbărbătează-te, lucrînd cu credincioșie după toată legea pe care ți -a dat -o robul Meu Moise; nu te abate dela ea nici la dreapta nici la stînga, ca ... Psalmii Capitol 1 Iov 42 Psalmii Capitol 1 1 Ferice de omul care nu se duce la sfatul celor răi, nu se oprește pe calea celor păcătoși, și nu se așează pe scaunul celor batjocoritori! 2 Ci își găsește plăcerea în Legea Domnului, și zi și noapte cugetă la Legea Lui! 3 El este ca un pom sădit lîngă un izvor de apă, care își dă rodul la vremea lui, și ale cărui frunze nu se veștejesc: tot ce începe, duce la bun sfîrșit. 4 Nu tot așa este cu cei răi: ci ei sînt ca pleava, pe care o spulberă vîntul. 5 Deaceea cei rău nu pot ținea capul sus în judecății, nici păcătoșii în adunarea celor neprihăniți. 6 Căci Domnul cunoaște calea celor neprihăniți, dar calea păcătoșilor duce la pieire. Psalmii Psalmii Capitol 2 Psalmii 1 Psalmii Capitol 2 1 Pentruce se întărîtă nemulțumirile, și pentruce cugetă popoarele lucruri deșerte? 2 Împărații pămîntului se răscoală, și domnitorii se sfătuiesc împreună împotriva Domnului și împotriva Unsului Său, zicînd: 3 ,,Să le rupem legăturile și să scăpăm de lanțurile lor!`` - 4 Celce șade în ceruri rîde, Domnul Își bate joc de ei. 5 Apoi, în mînia Lui, le vorbește, și -i îngrozește cu urgia Sa, zicînd: 6 ,,Totuș, Eu am uns pe Împăratul Meu pe Sion, muntele Meu cel sfînt.`` 7 ,,Eu voi vesti hotărîrea Lui,`` -zice Unsul-,,Domnul Mi -a zis: ,Tu ești Fiul Meu! Astăzi Te-am născut. 8 Cere-Mi, și-Ți voi da neamurile de moștenire, și marginile pămîntului în stăpînire! 9 Tu le vei zdrobi cu un toiag de fer, și le vei sfărîma ca pe vasul unui olar.` 10 Acum dar, împărați, purtați-vă cu înțelepciune! Luați învățătură, judecătorii pămîntului! 11 Slujiți Domnului cu frică, și bucurați-vă, tremurînd. 12 Dați cinste Fiului, ca să nu Se mînie, și să nu pieriți pe calea voastră, căci mînia Lui este gata să se aprindă! Ferice de toți cîți se încred în El! Psalmii Psalmii Capitol 66 Psalmii 65 Psalmii Capitol 66 1 (Către mai marele cîntărețior. O cîntare. Un psalm.) Înălțați lui Dumnezeu strigăte de bucurie, toți locuitorii pămîntului. 2 Cîntați slavă Numelui Său, măriți slava Lui prin laudele voastre. 3 Ziceți lui Dumnezeu: ,,Cît de înfricoșate sînt lucrările Tale! Din pricina mărimii puterii Tale, vrăjmașii Tăi Te lingușesc. 4 Tot pămîntul se închină înaintea Ta, și cîntă în cinstea Ta, cîntă Numele Tău. - 5 Veniți și priviți lucrările lui Dumnezeu! Ce înfricoșat este El, cînd lucrează asupra fiilor oamenilor! 6 El a prefăcut marea în pămînt uscat, și rîul a fost trecut cu piciorul: atunci ne-am bucurat în El. 7 El stăpînește pe vecie, prin puterea Lui. Ochii Lui urmăresc pe neamuri, ca cei răsvrătiți să nu se mai scoale împotriva Lui! - 8 Binecuvîntați, popoare, pe Dumnezeul nostru! Faceți să răsune lauda Lui! 9 El ne -a păstrat sufletul cu viață, și n`a îngăduit să ni se clatine piciorul. 10 Căci Tu ne-ai încercat, Dumnezeule, ne-ai trecut prin cuptorul cu foc, ca argintul. 11 Ne-ai adus în laț, și ne-ai pus o grea povară pe coapse. 12 ... Psalmii Capitol 140 Psalmii 139 Psalmii Capitol 140 1 (Către mai marele cîntăreților. Un psalm al lui David.) Scapă-mă, Doamne, de oamenii cei răi! Păzește-mă de oamenii asupritori, 2 cari cugetă lucruri rele în inima lor, și sînt totdeauna gata să ațîțe războiul! 3 Ei își ascut limba ca un șarpe, au pe buze o otravă de năpîrcă. - 4 Păzește-mă, Doamne, de mîinile celui rău! Ferește-mă de oamenii asupritori, cari se gîndesc să mă doboare! 5 Niște îngîmfați îmi întind curse și lațuri, pun rețele dealungul drumului, și îmi întind capcane. -(Oprire). 6 Eu zic Domnului: ,,Tu ești Dumnezeul meu! Ia aminte, Doamne, la glasul rugăciunilor mele! 7 Doamne, Dumnezeule, tăria mîntuirii mele, Tu-mi acoperi capul în ziua luptei.`` 8 Nu împlini, Doamne, dorințele celui rău, nu lăsa să -i izbutească planurile, ca să nu se fălească! -(Oprire). 9 Asupra capului celor ce mă înconjoară să cadă nelegiuirea buzelor lor! 10 Cărbuni aprinși să cadă peste ei! În foc să fie aruncați, în adîncuri, de unde să nu se mai scoale! 11 Omul cu limba mincinoasă nu se întărește pe pămînt, și pe omul asupritor, nenorocirea îl paște și -l duce la pierzanie. 12 ... Proverbele Capitol 12 Proverbele 11 Proverbele Capitol 12 1 Cine iubește certarea, iubește știința; dar cine urăște mustrarea, este prost. - 2 Omul de bine capătă bunăvoința Domnului, dar Domnul osîndește pe cel plin de răutate. 3 Omul nu se întărește prin răutate, dar rădăcina celor neprihăniți nu se va clătina. - 4 O femeie cinstită este cununa bărbatului ei, dar cea care -i face rușine este ca putregaiul în oasele lui. - 5 Gîndurile celor neprihăniți nu sînt decît dreptate, dar sfaturile celor răi nu sînt decît înșelăciune. - 6 Cuvintele celor răi sînt niște curse ca să verse sînge, dar gura celor fără prihană îi izbăvește. - 7 Cei răi sînt răsturnați, și nu mai sînt, dar casa celor neprihăniți rămîne în picioare! - 8 Un om este prețuit după măsura priceperii lui, dar cel cu inima stricată este disprețuit. - 9 Mai bine să fii într`o stare smerită și să ai o slugă, decît să faci pe fudulul și să n`ai ce mînca. - 10 Cel neprihănit se îndură de vite, dar inima celui rău este fără milă. 11 Cine-și lucrează ogorul va avea belșug de pîne, dar cine umblă după lucruri de nimic este fără minte. - 12 Cel rău poftește ... Proverbele Capitol 16 Proverbele 15 Proverbele Capitol 16 1 Planurile pe cari le face inima atîrnă de om, dar răspunsul pe care -l dă gura vine dela Domnul. - 2 Toate căile omului sînt curate în ochii lui, dar celce cercetează duhurile este Domnul. - 3 Încredințează-ți lucrările în mîna Domnului, și îți vor izbuti planurile. - 4 Domnul a făcut toate pentru o țintă, chiar și pe cel rău pentru ziua nenorocirii. - 5 Orice inimă trufașă este o scîrbă înaintea Domnului; hotărît, ea nu va rămînea nepedepsită. - 6 Prin dragoste și credincioșie omul ispășește nelegiuirea, și prin frica de Domnul se abate dela rău. - 7 Cînd sînt plăcute Domnului căile cuiva, îi face prieteni chiar și pe vrăjmașii lui. - 8 Mai bine puțin, cu dreptate, decît mari venituri, cu strîmbătate. - 9 Inima omului se gîndește pe ce cale să meargă, dar Domnul îi îndreaptă pașii. - 10 Hotărîri dumnezeiești sînt pe buzele împăratului, gura lui nu trebuie să facă greșeli cînd judecă. - 11 Cîntarul și cumpăna dreaptă vin dela Domnul; toate greutățile de cîntărit sînt lucrarea Lui. - 12 Împăraților le este scîrbă să facă rău, căci prin neprihănire se întărește un scaun de domnie. - 13 Buzele neprihănite sînt plăcute ... Isaia Capitol 59 Isaia 58 Isaia Capitol 59 1 Nu, mîna Domnului nu este prea scurtă ca să mîntuiască, nici urechea Lui prea tare ca să audă, 2 ci nelegiuirile voastre pun un zid de despărțire între voi și Dumnezeul vostru; păcatele voastre vă ascund Fața Lui și -L împiedecă să v`asculte! 3 Căci mînile vă sînt mînjite de sînge, și degetele de nelegiuiri; buzele voastre spun minciuni, și limba voastră vorbește nelegiuiri. 4 Niciunuia nu -i place dreptatea, niciunul nu se judecă cu dreptate; ei se bizuiesc pe lucruri deșerte și spun neadevăruri, zămislesc răul, și nasc nelegiuirea. 5 Clocesc ouă de basilic și țes pînze de păianjen. Cine mănîncă din ouăle lor, moare; și dacă se sparge vreunul, iese o năpîrcă. 6 Pînzele lor nu slujesc la facerea hainelor, și nu pot să se acopere cu lucrare lor; căci lucrările lor sînt niște lucrări nelegiuite, și în mînile lor sînt fapte de sîlnicie. 7 Picioarele lor aleargă spre rău, și se grăbesc să verse sînge nevinovat; gîndurile lor sînt gînduri nelegiuite, prăpădul și nimicirea sînt pe drumul lor. 8 Ei nu cunosc calea păcii, și în căile lor nu este dreptate; apucă pe cărări sucite: oricine ... Mica Capitol 2 Mica 1 Mica Capitol 2 1 Vai de ceice cugetă nelegiuirea și făuresc rele în așternutul lor; cînd se crapă de ziuă o înfăptuiesc, dacă le stă în putere. 2 Dacă poftesc ogoare, pun mîna pe ele, dacă doresc case, le răpesc; asupresc pe om și casa lui, pe om și moștenirea lui. 3 Deaceea, așa vorbește Domnul: ,,Iată, Eu am de gînd să aduc o nenorocire împotriva acestui leat de oameni, de care nu vă veți feri grumazii, și nu veți mai umbla cu capul atît de sus, căci vremile vor fi rele. 4 În ziua aceea, veți ajunge de pomină, veți boci, și veți zice: ,,S -a isprăvit! Sîntem pustiiți cu desăvîrșire! Partea de moștenire a poporului meu trece în mîna altuia! Vai! cum mi -o ia! Ogoarele noastre le împarte vrăjmașului...!`` 5 Deaceea nu vei avea pe nimeni care să întindă frînghia de măsurat pentru sorțul tău, în adunarea Domnului.`` 6 ,,Nu proorociți!`` zic ei. ,,Să nu se proorocească asemenea lucruri. Căci altminteri ocările nu mai încetează!`` - 7 ,,Este Domnul atît de grabnic la mînie, casa lui Iacov? Acesta este felul Lui de a lucra?`` ,,Da, cuvintele ... Luca Capitol 20 Luca 19 Luca Capitol 20 1 Într`una din acele zile, cînd învăța Isus norodul în Templu și propovăduia Evanghelia, au venit deodată la El preoții cei mai de seamă și cărturarii, cu bătrînii, 2 și I-au zis: ,,Spune-ne, cu ce putere faci Tu aceste lucruri, sau cine Ți -a dat puterea aceasta?`` 3 Drept răspuns, El le -a zis: ,,Am să vă pun și Eu o întrebare. Spuneți-Mi: 4 Botezul lui Ioan venea din cer sau dela oameni?`` 5 Dar ei cugetau astfel între ei: ,,Dacă răspundem: ,Din cer`, va zice: ,Atunci dece nu l-ați crezut?` 6 Și dacă răspundem: ,Dela oameni`, tot norodul ne va ucide cu pietre; căci este încredințat că Ioan era un prooroc.`` 7 Atunci au răspuns că nu știu de unde venea botezul lui Ioan. 8 Și Isus le -a zis: ,,Nici Eu n`am să vă spun cu ce putere fac aceste lucruri.`` 9 Apoi a început să spună norodului pilda aceasta: ,,Un om a sădit o vie, a arendat -o unor vieri și a plecat într`o altă țară, pentru ... Fapte Capitol 4 Fapte 3 Fapte Capitol 4 1 Pe cînd vorbeau Petru și Ioan norodului, au venit la ei pe neașteptate preoții, căpitanul Templului și Saducheii, 2 foarte necăjiți că învățau pe norod, și vesteau în Isus învierea din morți. 3 Au pus mînile pe ei, și i-au aruncat în temniță pînă a doua zi; căci se înserase. 4 Însă mulți din ceice auziseră cuvîntarea, au crezut; și numărul bărbaților credincioși s`a ridicat aproape la cinci mii. 5 A doua zi, mai marii norodului, bătrînii și cărturarii s`au adunat împreună la Ierusalim, 6 cu marele preot Ana, Caiafa, Ioan, Alexandru, și toți cei ce se trăgeau din neamul marilor preoți. 7 Au pus pe Petru și pe Ioan în mijlocul lor, și i-au întrebat: ,,Cu ce putere, sau în numele cui ați făcut voi lucrul acesta?`` 8 Atunci Petru, plin de Duhul Sfînt, le -a zis: ,,Mai mari ai norodului și bătrîni ai lui Israel! 9 Fiindcă sîntem trași astăzi la răspundere pentru o facere de bine, făcută unui om bolnav, și sîntem întrebați cum a fost vindecat, 10 s`o știți toți, și ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CUGETRezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru CUGET. CUGETÁ , cúget , vb . I . Intranz . A urmări o idee , a medita ; a se ... CUGETÁRE , cugetări , s . f . Acțiunea de a cugeta și rezultatul ei ; gândire , gând , idee . V. cugeta ... CUGETĂTÓR , - OÁRE , cugetători , - oare , s . m . și f . Gânditor . - Cugeta ... și forma o idee despre un lucru , a pătrunde ceva cu mintea ; a reflecta , a medita , a cugeta , a chibzui la ceva . 2. Refl . și intranz . A se îngriji , a - i păsa de ceva sau de cineva ... ... MEDITÁ , meditez , vb . I . 1. Intranz . A cugeta adânc asupra unui lucru . 2. Tranz . ( Înv . ) A examina ceva din toate punctele de vedere , a studia . 3. Tranz . ( Înv . ) A ... ... a suferi o reflexie ( 1 ) . 2. Tranz . și refl . Fig . A ( se ) oglindi . 3. Intranz . A gândi profund ; a cugeta |
||