|
|
||
Vezi și:EURISTIC,
AFLORIMENT,
CONCHISTADOR,
CONTRASPIONAJ,
CRIMINALISTICĂ,
DEFECTOSCOPIE,
DEPANOR,
DESCOPERITOR,
DIALECTIC,
EXPLORA
... Mai multe din DEX...
DESCOPERIRE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. DESCOPERÍRE, descoperiri, s.f. Acțiunea de a (se) descoperi și rezultatul ei; (concr.) ceea ce a fost descoperit, aflat. - V. descoperi.Sursa : DEX '98 DESCOPERÍRE s. 1. v. dezvelire. 2. v. găsire.Sursa : sinonime descoperíre s. f., g.-d. art. descoperírii; pl. descoperíriSursa : ortografic DESCOPERÍR//E \~i f. 1) v. A DESCOPERI. 2) Obiect, fenomen descoperit. /v. a (se) descoperiSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru DESCOPERIRERezultatele 1 - 10 din aproximativ 62 pentru DESCOPERIRE. Alecu Russo - Despre "Steaua Dunării" ... scot pe nas binele ce au avut noroc de a putea face. Ești înțelept, îndatorește pe corespondenții d-tale la înțelepciune. II. Altă descoperire, ce nu este nouă, este neregulata expediție a Iașilor. III. Greutatea ce simte românul de a plăti, și placul lui de ... Cumpănește și dezleagă cum se poate uni astă greutate cu fala vestită, cu mâna darnică și inima cea deschisă a românului... IV. Altă descoperire am făcut, că răul e lipicios ca ciuma și ca rapăna; sunt câțiva ani, lăsasem târgul sub munți liniștit, străin de alte gâlcevi decât gâlcevi ... și a cărturarilor, ci în limba lui Petru pescarul. Cu o a doua scrisoare ți-oi împărtăși a cincea descoperire, dacă acestea îți plac. Descoperirea este o călătorie în Moldova la 1817 făcută de doi ofițeri din gardia lui Napoleon, în urma desființării armiei franceze ... Ion Luca Caragiale - Varietăți geografice. De la Zanzibar la Salonic și înapoi Ion Luca Caragiale - Varietăţi geografice. De la Zanzibar la Salonic şi înapoi Varietăți geografice. De la Zanzibar la Salonic și înapoi de Ion Luca Caragiale Citim în L'IndĂ©pendance roumaine de la 7/19 iunie 1885: „De când d. Xenopol a luat direcția foii supuse, Zanzibarul a devenit o insulă. Nu se mulțumește a-și remania redacția tânărul redactor; îi trebuie numaidecât și o remaniare completă a hartei geografice: pentru moment este prea mult entuziasm..." A doua zi, 8/20 iunie, sub titlul Ce este Zanzibarul? Voința națională scrie: „În adevăr am făcut greșala să afirmăm așa ceva (că adică Zanzibarul ar fi o insulă), însă nu noi întâi, ci domnul Bouillet, care, în Dictionnaire Universel d'Histoire et de GĂ©ographie, 1884, la pagina 2016, coloana a doua, ne-a indus în eroare că: «ZANZIBAR, Menuthias insula? insulă din Marea Indiilor, pe coasta regatului Zanzibar, pe 37° long. E, 6°, 2 lat. S. 80 kil. pe 25; cam la 200.000 loc., capitala Zanzibar sau Sawoychel, port pe coasta V, cu aproape 85.000 loc. Clima plăcută, adieri de mare. ... Ion Luca Caragiale - Însemnătatea presei Ion Luca Caragiale - Însemnătatea presei Însemnătatea presei de Ion Luca Caragiale Adesea ori auzi pe unii sceptici, cari nu cred în nimic, cari nu vor să înțeleagă că omenirea are o menire, susținându-ți că invenția tiparului a dat între altele omului și mijlocul de a-și arăta dobitocia și a-și exercita perfidia; că presa liberă este adesea un testimoniu de paupertate intelectuală a unei nații și un document de rele năravuri și rele apucături. Uită însă scepticii să socotească marile avantaje ale presei. Un exemplu recent le va astupa gura. Iată-l: Gheorghe Marin, un om modest până alaltăeri, devenit astăzi ilustru, a fost omorît și chinuit, torturat și asasinat de comisarul Crețu. După ce l-a ucis, comisarul asasin a pus câțiva sbiri de au luat cadavrul și l-au îngropat noaptea. Ce ar fi devenit nenorocita văduvă și orfanii victimei, dacă nu era, gata la postul său, sentinela neadormită a opiniei publice, presa ? Din nenorocire pentru Gheorghe Marin și familia, presa a aflat această tragică împrejurare, și cu toată sinceritatea și buna credință de care este ... Vasile Alecsandri - Corbac Corbac zace la-nchisoare De trei ani lipsiți de soare, În oraș la Țarigrad, În beci la sultan Murad. El oftează și jelește Și prin gratii tot privește Când la nori purtați de vânt Care plouă pe pământ, Când la cârduri de cocoare Ce mereu zbor către soare. Iată, mări, că-ntr-un nor El zărea un corbușor Ce pe sus tot croncănea Și din aripi tot bătea. ,,Alelei! Corbac zicea, Căci n-am durdă, pui de corb, Sângele să mi ți-l sorb! Ce tot zbori și croncănești? Ori pe mine mă jelești, Ori de mine tu-ți bați joc? Rămânere-ai fără cioc, Și ți-ar cădea unghiile Să n-acați cu dânsele!" Corbul cât îl auzea Din cel nor se repezea, Pe fereastră se lăsa Și pe limbă-i cuvânta: ,,Corbăcele, dragul meu! Ce mă blestemi așa rău? Că umblu de rândul tău De trei ani fără-ncetare De când zaci la închisoare. Maică-ta mi-a poruncit Să tot zbor neobosit Pe spinarea vântului În jurul pământului, Să te aflu, ca să știu De ești mort sau de ești viu." ,,Alei, corbe, de-i așa, Eu nu te-oi mai ... Vasile Alecsandri - Erculean Plecat-au în zori Trei surori la flori. Sora cea mai mare S-a dus înspre mare, Sora cea mezină Pe mal, în grădină, Sora cea mai mică Și mai sălbățică S-a dus, mări, dus Pe Cerna în sus [2] Iar în urma lor Mulți voinici cu dor S-au luat cântând Ș-au venit plângând. Iată-un căpitan Căpitan râmlean, [3] Că mi se ivește, Pe mal se oprește, Cu Cerna grăiește: ,,Neră limpezie, Stai de-mi spune mie Despre trei surori Plecate din zori." ,,Sora cea mai mare S-a dus către mare Pe Dunăre-n jos La un plai frumos. Sora cea mezină S-a dus din grădină Peste nouă munți, În codri cărunți. Sora cea mai mică Și mai sălbățică Plânge colo-n stâncă La umbră adâncă". Ercul Erculean, Căpitan râmlean, Își repede calul De răsună malul, Ș-ajunge-ntr-un zbor La stânca cu dor. ,,Ieși, fată, din piatră Să te văd odată!" ,,Cum să ies din piatră, Că sunt goală toată Și mă tem de soare... Nu m-a soarbe oare?" ,,Să n-ai nici o frică, Fată sălbățică, ... Ion Luca Caragiale - Din foloasele tiparului Ion Luca Caragiale - Din foloasele tiparului Din foloasele tiparului de Ion Luca Caragiale Dintre toate invențiunile, desigur că cea mai importantă este a scrierii. Mulți înțelepți nu au putut aduce îndestule laude acestei minunate descoperiri, cu care oamenii, în necazul naturei, își fixează pe niște petice de hârtie și-și comunică între ei gândirea lor peste mări și țări și, mai mult, peste veacuri întregi. Dar ce ar fi fost invențiunea scrierii fără invențiunea tiparului? O sămânță fără putință de a rodi, cel mult o floare de lux într-un ghiveci strâmt, incapabilă de a spori și de a aduce foloase la o lume întreagă. O, fericite Gutenberg! Ce ar zice Moise, Omer, Aristotel, Orațiu, Evangheliștii când ar ști că rarele și prețioasele lor măzgălituri pe tăblițe de ceară, pe curele, pe cârpe, pe scândurele, tu le multiplici la infinit prin talismanul tău, ca să le garantezi cu desăvârșire nemurirea? Gândirile lor vor trăi cât va trăi speța umană, și cel din urmă muritor va putea adormi somnul de veci cu un volum sub căpătâi, presupunând că, fiind singur rămas fără tovarăș pe scoarța rece a pământului, nu va ... Elena Liliana Popescu - Imn Libertății Elena Liliana Popescu - Imn Libertăţii Imn Libertății de Elena Liliana Popescu Informații despre această ediție Luptătorule, în bătălia decisivă care te așteaptă , ai un singur adversar: tu însuți. Pentru a învinge ai un singur aliat: Tu însuți. I Doamne, nu-mi lua povara încă, al frământării minții chin. Mă zbat înlănțuit de stâncă, silit să-ndur un crunt destin Sunt osândit în veșnicie plătind păcatul făptuit – Secret păzit cu strășnicie, când lumii l-am destăinuit Credeam că sunt învingătorul ursit să schimb fixate legi și pentru om ocrotitorul Eu, Prometeu, zeu peste regi. Și cum pe vremuri neofitul voind să-și dovedească arta a încercat, nefericitul, pecetluindu-și astfel soarta, La fel, eu, încercându-mi forța nebănuind deloc urmarea încrezător adus-am torța aprinsă, săvârșind eroarea Și-am semănat nenorocirea în lumea fără de credință ce-a transformat descoperirea într-o amară biruință. II De multe veacuri, carne vie e pieptul meu însângerat, sortit în preajma lui să fie doar vulturul înfometat... Pe-a suferinței strună vântul, prietenu-mi nedespărțit, îmi însoțește jalnic cântul, un geamăt surd, înăbușit. Din când în când un glas șoptește marcând o trecere în timp ... ... iar pe cealaltă se citesc deslușit aceste cuvinte: "Aici odihnește maica Teofana călugăriță, cu fie-sa doamna Florica și fiul seu Nicolae-vodă, leat 1425." Descoperire neașteptată și plăcută! Familia lui Mihai Viteazul în același mormânt cu bătrânul Mircea. Deși o istorie zice că doamna Florica a murit în ... Vasile Alecsandri - Balta-albă ... se numea Valahia și că era locuit de un neam de oameni cu totul străini de nația otomană!... Să vă spun mirarea mea la această descoperire e peste putință! Atâta numai voi mărturisi că, de aș fi avut atunci sub mână pe profesorul meu de geografie, l-aș fi aruncat în ... Alecu Russo - Contra latinizanților ardeleni Alecu Russo - Contra latinizanţilor ardeleni Contra latinizanților ardeleni de Alecu Russo Steaua Dunării , în nr. 33, anul trecut, a reprodus din Gazeta de Transilvania apologia ardelenilor emeriți, ce luminează Principatele cu flacăra limbii manualului de filozofie, de care România literară a vorbit în nr. 10, și citează totodată opiniunea corespondentului Gazetei din Zărnești despre națiunile lumii alergând toate după uniune , iar numai națiunea română, și ce parte din națiunea română?... un milionaș de moldoveni, prin România literară , prin Steaua Dunării și prin Zimbrul , se împotrivesc misiunii ce destinul a împărțit românilor. România literară , pentru odihna pedanților, a încetat, dar principurile literare și limbistice, dar colaboratorii ei tot trăiesc, și astăzi ei revendică partea lor în hula Gazetei și se mândresc de truda ce și-au dat în cercetarea titlurilor ardelenilor noi a regenta înțelepciunea noastră cu pensumuri latinești. România literară a zis: Petru Maior, Klein, Șincai, Maiorescu, Costineștii, Ureche, Mihai Viteazul, Ștefan cel Mare sunt români, dl Uițirab a fost român... iar gramerianii de astăzi sunt numai munteni, moldoveni, blăjeni, brașoveni și ardeleni, da nu români... România literară a zis: păsăreasca ... Alecu Russo - Critica criticii Alecu Russo - Critica criticii Critica criticii de Alecu Russo Publicul a citit în foiletonul Albinei din 17 ianuarie niște luăriaminte ale domnului D. G. asupra pieselor date la Teatrul Național la prilejul benefisului dlui Necolau. Iscălitul se socotește în numărul acelora care gândesc cum că critica nu ar prinde loc în epoca de astăzi, căci, fără a vătăma vroiubire de sine, încă nu avem, nici putem avea o literatură până maitârziu. Tălmăciri, imitații, cercări, deși vrednice de laudă, nualcătuiește o literatură, ș-ar fi păzit tăcere, dacă oareșcare socotințejudecătorești ale dlui D. G. nu l-ar sili odată pentru totdeauna a-șida opinia sa asupra criticii de față, precum ș-asupra celor ce critică, spre învățătură, pe viitorime. Pe aicea, pe acole sunt oameni care se socot singuri în dreptate de a găsi un lucru bun sau rău, care se mânie când râde publicul șisocot cu totul abătută de bunăvoință însușirea ce-și ia parterul dea bate în palme la o piesă, fără mai întâi să treacă acele piese lacenzura dumilorsale domnilor, cenzori mai dihai decât a postelniciei. Odată cu binele s-a născut și răul, odată ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru DESCOPERIRERezultatele 1 - 10 din aproximativ 17 pentru DESCOPERIRE. ... de ce folos v`aș fi eu, dacă aș veni la voi vorbind în alte limbi, și dacă cuvîntul meu nu v`ar aduce nici descoperire, nici cunoștință, nici proorocie, nici învățătură? 7 Chiar și lucrurile neînsuflețite, cari dau un sunet, fie un fluier sau o alăută: dacă nu dau sunete ... mijlocul vostru. 26 Ce este de făcut atunci, fraților? Cînd vă adunați laolaltă, dacă unul din voi are o cîntare, altul o învățătură, altul o descoperire, altul o vorbă în altă limbă, altul o tălmăcire, toate să se facă spre zidirea sufletească. 27 Dacă sînt unii, cari vorbesc în altă limbă ... numai lui însuș și lui Dumnezeu. 29 Cît despre prooroci, să vorbească doi sau trei, și ceilalți să judece. 30 Și dacă este făcută o descoperire unuia care șade jos, cel dintîi să tacă. 31 Fiindcă puteți să proorociți toți, dar unul după altul, pentruca toți să capete învățătură și toți ... ... nu toarne untdelemn pe ea, și să nu pună tămîie pe ea, căci acesta este un dar de mîncare adus pentru gelozie, un dar de descoperire, care descopere o fărădelege. 16 Preotul s`o apropie, și s`o pună să stea în picioare înaintea Domnului. 17 Preotul să ia apă sfîntă ... să pună pe femeie să stea în picioare înaintea Domnului; să descopere capul femeii, și să -i pună în mîni darul de mîncare adus pentru descoperire, darul de mîncare adus pentru gelozie; preotul să aibă în mînă apele amare aducătoare de blestem. 19 Preotul să pună pe femeie să jure, și ... 2 Corinteni Capitol 12 2 Corinteni 11 2 Corinteni Capitol 12 1 E nevoe să mă laud, măcarcă nu este de folos. Voi veni totuș la vedeniile și descoperirile Domnului. 2 Cunosc un om în Hristos, care, acum patrusprezece ani, a fost răpit pînă în al treilea cer (dacă a fost în trup nu știu; dacă a fost fără trup, nu știu: Dumnezeu știe). 3 Și știu că omul acesta (dacă a fost în trup sau fără trup, nu știu: Dumnezeu știe), 4 a fost răpit în rai, și a auzit cuvinte, cari nu se pot spune, și pe cari nu -i este îngăduit unui om să le rostească. 5 Cu un astfel de om mă voi lăuda; dar întrucît mă privește pe mine însumi, nu mă voi lăuda decît cu slăbiciunile mele. 6 Chiar dacă aș vrea să mă laud, n`aș fi nebun, căci aș spune adevărul; dar mă feresc, ca să n`aibă nimeni despre mine o părere mai înaltă decît ce vede în mine, sau ce aude dela mine. 7 Și ca să nu mă umflu de mîndrie, din pricina strălucirii acestor descoperiri, ... 2 Cronici Capitol 9 2 Cronici 8 2 Cronici Capitol 9 1 Împărăteasa din Seba a auzit de faima lui Solomon, și a venit la Ierusalim ca să -l încerce prin întrebări grele. Ea avea un alai foarte mare, și cămile încărcate cu mirodenii, aur mult de tot și pietre scumpe. S`a dus la Solomon, și i -a spus tot ce avea pe inimă. 2 Solomon i -a răspuns la toate întrebările, și n`a fost nimic pe care să nu fi știut Solomon să i -l lămurească. 3 Împărăteasa din Seba a văzut înțelepciunea lui Solomon, și casa pe care o zidise, 4 și bucatele dela masa lui, și locuința slujitorilor lui, și slujbele și hainele celor ce -i slujeau, și paharnicii lui și hainele lor, și treptele pe cari se suia la Casa Domnului. Uimită, 5 ea a zis împăratului: ,,Era adevărat deci ce am auzit eu în țara mea despre faptele și înțelepciunea ta! 6 Nu credeam tot ce se zicea, pînă n`am venit și am văzut cu ochii mei. Și iată că nu mi s` ... ... le vor vedea căderea. - 17 Pedepsește-ți fiul, și el îți va da odihnă, și îți va aduce desfătare sufletului. - 18 Cînd nu este nicio descoperire dumnezeiască, poporul este fără frîu; dar ferice de poporul care păzește legea! - 19 Nu prin vorbe se pedepsește un rob, căci chiar dacă pricepe, n ... ... 15 Mulți se vor poticni, vor cădea și se vor sfărîma, vor da în laț și vor fi prinși.`` - 16 ,,Învelește această mărturie, pecetluiește această descoperire, între ucenicii Mei.`` 17 Eu nădăjduiesc în Domnul, care Își ascunde Fața de casa lui Iacov. În El îmi pun încrederea. 18 Iată, eu și ... Isaia Capitol 19 Isaia 18 Isaia Capitol 19 1 Proorocie împotriva Egiptului. Iată, Domnul călărește pe un nor repede și vine în Egipt. Idolii Egiptului tremură înaintea Lui, și li se îndoaie inima Egiptenilor în ei. 2 ,,Voi înarma pe Egipteni unii împotriva altora, și se vor bate frate cu frate, prieten cu prieten, cetate cu cetate, împărăție cu împărăție. 3 Duhul Egiptenilor va pieri din ei, și le voi nimici sfatul; atunci vor întreba pe idoli și pe vrăjitori, pe ceice cheamă morții și pe ghicitori. 4 Voi da Egiptul în mînile unui stăpîn aspru, și un împărat fără milă va stăpîni peste ei, zice Domnul, Dumnezeul oștirilor.`` 5 Apele mării vor seca, și rîul va seca și se va usca, 6 rîurile se vor împuți, canalele Egiptului vor fi goale și uscate, pipirigul și trestiile se vor vesteji. 7 Livezile Nilului de la îmbucătura rîului, și toate sămănăturile din valea rîului se vor usca, se vor preface în țărînă și vor pieri. 8 Vor geme pescarii, se vor boci toți cei ce aruncă undița în rîu, și ceice întind mreji pe ape vor fi nemîngîiați. 9 Ceice lucrează inul dărăcit, și ceice țes țesături albe vor fi ... Isaia Capitol 29 Isaia 28 Isaia Capitol 29 1 Vai de Ariel (Leul lui Dumnezeu), de Ariel! Cetatea în care a tăbărît David! ,,Adăugați an la an, și lăsați sărbătorile să-și facă ocolul lor. 2 Apoi voi împresura pe Ariel; plînsete și gemete vor fi în ea și cetatea va fi ca un Ariel pentru Mine. 3 Căci te voi împresura de toate părțile, te voi înconjura cu cete de străjeri, și voi ridica întărituri de șanțuri împotriva ta. 4 Vei fi doborît la pămînt și de acolo vei vorbi, și din țărînă ți se vor auzi vorbele. Glasul tău va ieși din pămînt ca al unei năluci, și din țărînă îți vei șopti cuvintele. 5 Dar mulțimea vrăjmașilor tăi va fi ca o pulbere măruntă, și mulțimea asupritorilor va fi ca pleava care sboară, și aceasta deodată, într`o clipă.`` 6 Dela Domnul oștirilor va veni pedeapsa, cu tunete, cutremure de pămînt și pocnet puternic, cu vijelie și furtună, și cu flacăra unui foc mistuitor. 7 Și, ca un vis, ca o vedenie de noapte, așa va fi mulțimea neamurilor cari vor lupta împotriva lui Ariel, așa vor fi cei ce se vor bate împotriva ... Romani Capitol 8 Romani 7 Romani Capitol 8 1 Acum dar nu este nici o osîndire pentru ceice sînt în Hristos Isus, cari nu trăiesc după îndemnurile firii pămîntești, ci după îndemnurile Duhului. 2 În adevăr, legea Duhului de viață în Hristos Isus, m`a izbăvit de Legea păcatului și a morții. 3 Căci-lucru cu neputință Legii, întrucît firea pămîntească (Grecește: carnea, aici și peste tot unde e ,,firea pămîntească``.) o făcea fără putere-Dumnezeu a osîndit păcatul în firea pămîntească, trimețînd, din pricina păcatului, pe însuș Fiul Său într`o fire asemănătoare cu a păcatului, 4 pentruca porunca Legii să fie împlinită în noi, cari trăim nu după îndemnurile firii pămîntești, ci după îndemnurile Duhului. 5 În adevăr, ceice trăiesc după îndemnurile firii pămîntești, umblă după lucrurile firii pămîntești; pe cînd cei ce trăiesc după îndemnurile Duhului, umblă după lucrurile Duhului. 6 Și umblarea după lucrurile firii pămîntești, este moarte, pe cînd umblarea după lucrurile Duhului este viață și pace. 7 Fiindcă umblarea după lucrurile firii pămîntești este vrăjmășie împotriva lui Dumnezeu, căci, ea nu se supune Legii lui Dumnezeu, și nici nu poate să se supună. 8 Deci, ... Romani Capitol 16 Romani 15 Romani Capitol 16 1 Vă dau în grijă pe Fivi, sora noastră, care este diaconiță (Sau: slujitoare.) a Bisericii din Chencrea; 2 s`o primiți în Domnul, într`un chip vrednic de sfinți, și s`o ajutați în orice ar avea trebuință de voi; căci și ea s -a arătat de ajutor multora și îndeosebi mie. 3 Spuneți sănătate Priscilei și lui Acuila, tovarășii mei de lucru în Hristos Isus, 4 cari și-au pus capul în joc, ca să-mi scape viața. Le mulțămesc nu numai eu, dar și toate Bisericile ieșite dintre Neamuri. - 5 Spuneți sănătate și Bisericii care se adună în casa lor. -Spuneți sănătate lui Epenet, prea iubitul meu, care a fost cel dintîi rod al Asiei pentru Hristos. 6 Spuneți sănătate Mariei, care s`a ostenit mult pentru voi. - 7 Spuneți sănătate lui Andronic și lui Iunia, rudele mele și tovarășii mei de temniță, cari sînt cu vază între apostoli. Ei au venit la Hristos mai înainte de mine chiar. - 8 Spuneți sănătate lui Ampliat, prea iubitul meu în Domnul. - 9 Spuneți sănătate lui Urban, tovarășul nostru de lucru în Hristos, ... Galateni Capitol 1 2 Corinteni 13 Galateni Capitol 1 1 Pavel, apostol nu dela oameni, nici printr`un om, ci prin Isus Hristos, și prin Dumnezeu Tatăl, care L -a înviat din morți, 2 și toți frații cari sînt împreună cu mine, către Bisericile Galatiei: 3 Har și pace vouă dela Dumnezeu Tatăl, și dela Domnul nostru Isus Hristos! 4 El S`a dat pe Sine însuș pentru păcatele noastre, ca să ne smulgă din acest veac rău, după voia Dumnezeului nostru și Tatăl. 5 A Lui să fie slava în vecii vecilor! Amin. 6 Mă mir că treceți așa de repede dela Cel ce v`a chemat prin harul lui Hristos, la o altă Evanghelie. 7 Nu doar că este o altă Evanghelie; dar sînt unii oameni cari vă tulbură, și voiesc să răstoarne Evanghelia lui Hristos. 8 Dar chiar dacă noi înșine sau un înger din cer ar veni să vă propovăduiască o Evanghelie, deosebită de aceea pe care v`am propovăduit -o noi, să fie anatema! 9 Cum am mai spus, o spun și acum: dacă vă propovăduiește cineva o Evanghelie, deosebită de aceea pe care ați primit - ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DESCOPERIRERezultatele 1 - 10 din aproximativ 25 pentru DESCOPERIRE. EURÍSTIC , - Ă , euristici , - ce , adj . , s . f . 1. Adj . ( Despre procedee metodologice ) Care servește la descoperirea unor cunoștințe noi . 2. S . f . ( Rar ) Metodă de studiu și de cercetare bazată pe descoperirea de fapte noi ; arta de a duce o dispută cu scopul de a descoperi adevărul . [ Pr . : e - AFLORIMÉNT , aflorimente , s . n . Loc unde apar la suprafața pământului rocile sau mineralele , datorită eroziunii sau descoperirii lor artificiale ; deschidere geologică . - După fr . CONCHISTADÓR , conchistadori , s . m . Aventurier spaniol plecat să cucerească teritorii în America , imediat după descoperirea acestui ... CONTRASPIONÁJ s . n . 1. Activitate de urmărire și de contracarare a actelor de spionaj și de descoperire CRIMINALÍSTICĂ s . f . Știință care se ocupă cu cercetarea mijloacelor și cu elaborarea metodelor pentru prevenirea infracțiunilor , pentru examinarea probelor judiciare în vederea descoperirii infracțiunilor săvârșite și a DEFECTOSCOPÍE , defectoscopii , s . f . Ansamblu de procedee folosite pentru examinarea materialelor și a pieselor în vederea descoperirii defectelor DEPANÓR , depanoare , s . n . Aparat pentru descoperirea penelor ^2 la anumite aparate , mașini ... DESCOPERITÓR , - OÁRE , descoperitori , - oare , s . m . și f . Persoană care face o descoperire DIALÉCTIC , - Ă , dialectici , - ce , s . f . , adj . I. S . f . 1. ( În filozofia marxistă ) Teorie generală și metodă filozofică constând în analiza și depășirea argumentelor contradictorii în scopul descoperirii adevărului . 2. ( În filozofia antică ) Artă de a discuta în contradictoriu , în scopul ajungerii la adevăr . 3. ( În evul mediu ) Logică formală . II. Adj . Care este conform cu dialectica ( I ) sau care o confirmă ; care se bazează pe dialectică ; care privește fenomenele de pe pozițiile dialecticii . [ Pr . : di - EXPLORÁ , explorez , vb . I . Tranz . A cerceta o țară sau o regiune necunoscută sau puțin cunoscută , cu scopul de a face descoperiri sau studii Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||