|
|
||
Vezi și:DESCOPERIT,
DESCOPERIRE,
AFLA,
NEACOPERIT,
REDESCOPERI,
ÎNTÂLNI,
ACTINIU,
ADULMECA,
ASCUNS,
BURDUF
... Mai multe din DEX...
DESCOPERI - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. DESCOPERÍ, descópăr, vb. IV. Tranz. 1. A lua, a ridica de pe un obiect sau de pe o persoană ceea ce le acoperă. ** Refl. A-și scoate pălăria, căciula etc. ** Fig. A lăsa neocrotit, neapărat, expus unui atac. A descoperi aripa dreaptă a unei armate. ** A face să nu aibă acoperire legală. ** Tranz. și refl. Fig. A (se) da pe față, a (se) dezvălui, a (se) da de gol, a (se) trăda. 2. A găsi un lucru căutat, necunoscut sau ascuns; a afla. * Expr. A descoperi America, se spune în bătaie de joc cuiva care face caz de un lucru știut, cunoscut de toată lumea. ** A pătrunde o taină, un mister. - Lat. disco(o)perire.Sursa : DEX '98 A (se) descoperi ≠ a (se) acoperiSursa : antonime DESCOPERÍ vb. v. trăda.Sursa : sinonime DESCOPERÍ vb. 1. v. dezveli. 2. v. găsi. 3. v. inventa. 4. a afla, a ghici, (rar) a bănui. (Ai ~ ce am vrut să spun.) 5. a dezvălui, a revela, (livr.) a decela. (Nu i-am putut ~ marea mea taină.) 6. (rar) a surprinde. (A ~ infracțiunea.) 7. a stabili. (El e cel care a ~ etimologia cuvântului.)Sursa : sinonime descoperí vb., ind. prez. 1 sg. descópăr, 3 sg. și pl. descóperă, imperf. 3 sg. descopereá; conj. prez. 3 sg. și pl. descópereSursa : ortografic A SE DESCOPERÍ mă descópăr intranz. A-și scoate acoperământul de pe cap (pălăria, căciula etc.). /<lat. disco[o]perireSursa : NODEX A DESCOPERÍ descópăr tranz. 1) (obiecte, ființe) A lipsi de ceea ce acoperă lăsând să se vadă. \~ o căldare. \~ o casă. 2) A scoate la iveală (căutând sau din întâmplare); a găsi; a afla. 3) (lucruri, fenomene etc. necunoscute) A face pentru prima dată. 4) fig. A arăta așa cum este; a da pe față; a trăda. 5) fig. (taine, secrete etc.) A face cunoscut publicului larg; a destăinui; a dezvălui; a divulga. 6) (flancul unei armate) A lăsa neapărat; a expune unui atac. /<lat. disco[o]perireSursa : NODEX descoperí (-r, ít), vb. - 1. A lua, a ridica de pe ceva sau cineva ceea ce le acoperă. - 2. A găsi, a afla. - 3. A revela, a dezvălui. - Mr., megl. discoapir, istr. descoper(esc)u. Lat. d?scooper?re (Pușcariu 510; Candrea-Dens., 390; REW 2659; Tiktin; Candrea), cf. it. discoprire, prov., port. descobrir, fr. découvrir, sp. descubrir. - Der. descoperitor, adj. (care descoperă); nedescoperit, adj. (ignorat, ascuns).Sursa : etimologic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru DESCOPERIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 200 pentru DESCOPERI. Urmuz - Puțină metafizică și astronomie ... a încercat să o învăluie, pentru clipa de față, să o prindă măcar o dată pe flanc? Și care e rostul să ții morțiș să descoperi vreo cauză, și că numai una singură și cea dintâi, când toate cauzele, din nenorocire, sunt și efecte și dau din ele efecte îndrăcit de ... oricând obliga pe acel „cine" nu fie „nimic"?!... (Urmează o variantă a finalului schiței:) Și oare merită osteneala să ții să descoperi Ion Luca Caragiale - Înfiorătoarea și îngrozitoarea și oribila dramă din strada Uranus ... să-și tragă în inimă o lovitură de revolver. Nu ne-ndoim un moment de imparțialitatea și zelul justiție noastre și sperăm că ea va descoperi lucruri cu deosebire senzzaționale privitoare la această groaznică, fioroasă și oribilă dramă din strada Uranus, care a emoționat atât pe acei care citesc ... Ion Luca Caragiale - Plagiatul Zola-Bibescu Ion Luca Caragiale - Plagiatul Zola-Bibescu Plagiatul Zola-Bibescu de Ion Luca Caragiale O campanie întreagă s-a ridicat în contra lui Zola după publicarea romanului său La DĂ©bâcle. Se știe metoda — noi am zice mania, dacă n-ar fi interesată — marelui scriitor francez de a îngrămădi pe o țesătură simplă, pe o intrigă foarte banală, o colosală garnitură așa-numită “documentarăâ€�, pe care o învârtește, o răsucește, o răstoarnă pe toate fețele, o multiplică așa că, dintr-o povestire ce ar putea, cu tot aparatul cuviincios, să încapă în patruzeci de file, el reușește să scoată un volum de 400 de pagini. Garnitura documentară consistă în cea mai mare parte din vocabularele tehnice. Așa, de exemplu, aproape jumătate dintr-un roman consistă din cuvintele tehnice ale mecanicilor de la drumul-de-fier. Zola a făcut cu multă răbdare vocabularul lor: taie cuvintele, face o grămadă mare din ele, și apoi ia câte un pumn din grămadă și presară peste paginele sale, cum se presară zahăr și scorțișoară peste plăcintă ca să-i dea dulceață picantă. Ce rezultă d-aici? că cititorul naiv, profan în mecanică, fără să-nțeleagă ... Ion Luca Caragiale - Pomada fermecată Ion Luca Caragiale - Pomada fermecată Pomada fermecată de Ion Luca Caragiale Multe pomezi pentru creșterea părului pierdut s-au încercat în deosebite veacuri, totdeuna cu sinceritate și niciodată cu succes, amăgind astfel necontenit iluziile bietei noastre omeniri. Dar geniul cutezător al omului nu a desperat. Cu nestrămutată încredere într-un “viitor mai mare, mai bun, mai frumosâ€�, el a urmat fără preget să caute ce-i trebuia — pomada fermecată — și iată că, în fine, providența i-a încununat cu prisos strădania seculară, dându-i acum de curând ceva mai mult decât el ar fi îndrăznit să-și închipuie a spera. Acesta este de aminteri un obicei cunoscut al providenții: după ce vreme îndelungată îți pune la încercare răbdarea, tocmai când, zdrobit, începi a crede că ți-ai sleit toată energia în zadar, îți scoate generoasă înainte o strălucită răsplată. În antichitate, Arhimede, făcând regulat băi reci, află legea greutății specifice; în evul mediu, alchimiștii, căutând piatra filozofală, descopăr chimia, fără de care n-am fi avut mai apoi chibriturile, hârtia de muște și Salvadenbul român; mai târziu, în secolul XV, genovezul Columb, căutând Indiile, dă peste ... Mihail Săulescu - Durerea lui Faust Mihail Săulescu - Durerea lui Faust Durerea lui Faust de Mihail Săulescu Informații despre această ediție « Știu eu?... Poate că 'n clipa asta, Nu știu nimic din câte ar trebui să știu! « Ce valuri se frământă pe-al mărilor pustiu, Și mâna ce le poartă, nu-i nimeni să o știe, Dece le face veșnic spre țărmuri ca să vie, Dece le face veșnic să spumege în soare, De-apururi neoprite și veșnic călătoare !... Ce știu acum, nu este cu-adevărat ce știu? Ce văd pe ceru' albastru — înmărmurit pustiu — Ce văd în floarea asta ce tremură în glastră, În valurile care frământă marea-albastră, În Firea necuprinsă, cu mii și mii de forme, Tot ce e sub puterea acestei vieți enorme, — Cu-adevărat e astfel cum numai pare-a fi, Ori numai un vis-umbră pe care-l voiu sfârși ?... Și toată lumea asta enigmă poate n'are; Ci este-așa cum este — nemărginită, mare, Iar tu, o! biete suflet, tu ești atât de mic, Că nu pot ști nimic, — Că tot ce știi și câte vei ști de-aci 'nainte — Va fi ca o poveste ce pururea te ... Neacșu Lupu - Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung Neacşu Lupu - Scrisoarea lui Neacşu din Câmpulung Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung de Neacșu Lupu Informații despre această ediție Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung este cel mai vechi document păstrat, scris în limba română. Ea a fost descoperită de Nicolae Iorga în arhivele din Brașov. Scrisoarea pare să fi fost redactată în data de 29 - 30 iunie 1521 la Dlăgopole (numele slav al orașului Câmpulung-Muscel). Pentru mai multe detalii vezi și articolul de pe Wikipedia, Scrisoarea lui Neacșu . Wikipedia are un articol despre: Scrisoarea lui Neacșu Scrisoarea lui Neacșu este cel mai vechi document descoperit, scris în limba română Transcripție după normele ortografice actuale Mudromu I plemenitomu I Ä�istitomu I bogom darovannomu jupan Haniș Begner ot Brașov mnogo zdraviie ot Neacșul ot Dlăgopole. [1] I pak [2] dau știre domniie tale za [3] lucrul turcilor, cum am auzit eu că împăratul au eșit den Sofiia, și aimintrea nu e, și se-au dus în sus pre Dunăre. I pak să știi domniia ta că au venit un om de la Nicopoe de miie me-au spus că au văzut cu ochii loi că au trecut ceale corabii ce știi și domniia-ta pre Dunăre în ... Vasile Alecsandri - Cântece din Basarabia ... putut să-mi procur alte cântece peste Prut decât aceste XVI bucăți, din care unele sunt numai fragmente. Sunt însă convins că s-ar putea descoperi multe balade și doine minunate la românii ce se află sub stăpânirea rusească, căci și-au păstrat foarte bine pân-acum datinile, limba și tipul ... Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Streteniia Domnului nostru Iisus Hristos ... Ivireanul A povesti lucruri minunate, iaste dată oamenilor celor învățaț. A îndulci cu vorba auzurile ascultătorilor, iaste dată ritorilor. A descoperi taini mari și preste fire, iaste dată celor ce sunt desăvârșit întru bunătăți. Iar în mine, neaflându-se nici unele de acĂ©stia, nu va ... Ion Luca Caragiale - Un incident de senzație Ion Luca Caragiale - Un incident de senzaţie Un incident de senzație de Ion Luca Caragiale Pe la mijlocul veacului trecut, s-a petrecut în Germania un incident de mare senzație — am putea zice un mare scandal bisericesc — despre care găsim, într-o publicație de pe vremuri, niște documente ce, poate, vor interesa pe cititorii noștri... Uneori și scandalurile sunt interesante — chiar cele bisericești. Iată de ce e vorba. În catedrala vestitului oraș Trier, de pe râul Mosel, a fost expusă în anul 1844... „hlamida pe care a purtat-o mântuitorul când l-au dus la Golgota ca să-l răstignească pre el spre îndeplinirea scripturilor și spre a noastră, a nepocăiților, răscumpărare de blestemul păcatului strămoșesc..." Gazeta orașului Metz, în număru-i de la 20 septembre același an, scria următoarele: „Un litograf de la noi a cumpărat de 20.000 franci stofă de mătase, pe care s-o taie în bucăți ca să tipărească pe ele desenul «hlamidei». O singură casă de comerț tot de aici a vândut în aste trei săptămâni 80.000 de medalii cu chipul fecioarei; ... Paul Zarifopol - Privind viața (Zarifopol) ... constatând că oamenii sunt gorile stupide, oricât te-ai dezgusta de om comparându-l cu strămoșul pitecantrop, oricât agerimea ta de observator te face să descoperi, în stările sufletești superioare, pe cele primitive și inferioare, nu poți să nu admiri fantastica feerie clădită de sufletul omenesc pe instinctul cel atât de ... ... pomeniri de războaie, însă nici o idee de mișcarea socială, de instituturi, de gradul civilizației diferitelor epoci. Nemulțumit, mă duc să vizitez monumentele, doar voi descoperi un vestigiu din lumea trecută; monumentele lipsesc! Mă întorc deci la limba și la literatura de astăzi! Aicea mă cuprind fiori de gheață! Gramaticile îmi ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DESCOPERIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 66 pentru DESCOPERI. DESCOPERÍT , - Ă , descoperiți , - te , adj . 1. Dezvelit , neacoperit ; expus vederii . 2. Fără acoperire legală ; p . ext . ( fam . ) cu lipsuri financiare , fără ... DESCOPERÍRE , descoperiri , s . f . Acțiunea de a ( se ) descoperi și rezultatul ei ; ( concr . ) ceea ce a fost descoperit , aflat . - V. descoperi ... a căpăta informații , vești , noutăți despre ceva ; a auzi o veste , o noutate etc . 2. Tranz . A găsi , a descoperi ( căutând sau întâmplător ) . 3. Refl . A fi , a se găsi într - un loc , într - o poziție , într - o împrejurare oarecare ; a ... NEACOPERÍT , - Ă , neacoperiți , - te , adj . 1. Care nu are acoperiș ; care nu are capac ; descoperit ( 1 ) . 2. ( Despre acțiuni , fapte ) Care nu este justificat prin măsuri și acte normative ; descoperit ( 2 ) . [ Pr . : ne - a - ] - Ne - + ... REDESCOPERÍ , redescópăr , vb . IV . Tranz . A descoperi din nou . - Re ^1 - + descoperi ... se vedea cu cineva în urma unei înțelegeri prealabile ; a avea întrevedere cu cineva . 3. Tranz . A găsi ; a descoperi . 4. Tranz . și refl . A ( se ) găsi , a ( se ) afla . 5. Tranz . și refl . recipr . A avea pe cineva ... ACTÍNIU s . n . Element radioactiv descoperit în minereurile din care s - a extras ... ADULMECÁ , adúlmec , vb . I . Tranz . și intranz . ( Despre animale ) A simți sau a descoperi ASCÚNS^2 , - Ă , ascunși , - se , adj . 1. Care nu este încă descoperit , valorificat sau folosit . Resurse ascunse . 2. ( Despre oameni ) Care are obiceiul să - și ascundă gândurile sau faptele . ASCÚNS^1 s . n . Faptul de a ( se ) ascunde . V. BURDÚF , burdufuri , s . n . 1. Sac făcut din piele netăbăcită , uneori din stomacul unui animal ( capră , oaie , bivol ) , în care se păstrează sau se transportă brânză , făină , apă etc . 2. Sac făcut din stomacul vitelor sau din piele de miel ori de ied , în care se înmagazinează aerul la cimpoi , la armonică etc . 3. Învelitoare de piele pentru picioare la trăsurile , descoperite . 4. Învelitoare elastică de piele , pânză etc . a spațiului de comunicație dintre două vagoane de călători . 5. Bășică ( 1 ) uscată , care , pe vremuri , se întrebuința în loc de geam . 6. ( Reg . ) Burduhan . 7. ( Reg . ) Copcă în gheață . [ Var . : burdúv , burdúh , burdúș s . n . ] - Et . Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||