Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:DEZUMFLAT, DEZUMFLARE, DEGONFLA, DEZINFLAMA, DEZINFLAMAT, PLEOȘTI, PLEOȘTIT ... Mai multe din DEX...

DEZUMFLA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

DEZUMFLÁ, dezumflu, vb. I. 1. Tranz. A face ca un obiect umflat sau un organ inflamat să-și recapete volumul normal sau să-și scadă volumul. * Refl. Cauciucul s-a dezumflat. * Expr. (Refl.) A i se dezumfla buzunarele = a rămâne fără bani, cu buzunarele goale. 2. Refl. Fig. (Despre oameni) A-și reveni dintr-o stare de exaltare; (despre manifestări ale omului) a se potoli, a se tempera. - Dez- + umfla.

Sursa : DEX '98

 

A (se) dezumfla ≠ a (se) umfla

Sursa : antonime

 

A dezumfla ≠ a umfla

Sursa : antonime

 

DEZUMFLÁ vb. (reg.) a (se) stoci. (Pântecele vacii i-a fost \~ cu ...)

Sursa : sinonime

 

DEZUMFLÁ vb. v. decepționa, dezamăgi, deziluziona.

Sursa : sinonime

 

dezumflá vb. (sil. mf. dez-), ind. prez. 1 sg. dezúmflu, 3 sg. și pl. dezúmflă

Sursa : ortografic

 

A SE DEZUMFLÁ mă dezumflu intranz. 1) A reveni la volumul normal; a ajunge la dimensiunile obișnuite. 2) fig. (despre persoane) A se calma, revenind de la o stare de exaltare; a se tempera. /dez- + a (se) umfla

Sursa : NODEX

 

A DEZUMFLÁ dezúmflu tranz. A face să se dezumfle. /dez- + a umfla

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru DEZUMFLA

 Rezultatele 1 - 3 din aproximativ 3 pentru DEZUMFLA.

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Fata moșului

Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Fata moşului Fata moșului de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Copiii cutreierau voioși via părăginită. Un șir, ținându-se cu amândouă mâinile de mijloc, se încolăcea, strigând de frică să nu-i înhațe "mama-gaia". Fetele începuseră "de-a ulciorul". — Cum dai ulciorul? — Cum îl vezi, cu ochii verzi, ș-o lingură de păsat, să nu zacă de vărsat. Sub castani, oamenii stau de vorbă. Numai moș Doroftei judecă cel din urmă clondir și-l stoarce, picătură cu picătură. — Așa să se scurgă ochii fetelor după mine. — Ei, aș! ți-ai trăit traiul, ți-ai păpat mălaiul, zise una dintre femei. Mai bine ne-ai spune câte ceva, da mai altfel, nu ca nea Tămădueanu. — Hai să spunem ghicitori, zise Doroftei, începând a cânta, legănând capul, cam fără voie, aci pe-un umăr, aci pe celalt. Și lumea se grăbi a-i da de nimic ghicitorile lui. — Bulgăraș de aur, joacă pe piele de taur? — Soarele. — Nuia vâjâia, ocolii țara cu ea? — Gândul. — Șervet vărgat, pe Dunăre aruncat? — Șarpele. — Minți, moțato! — Curcubeul. — Ei, așa, așa mai merge. — ...

 

Calistrat Hogaș - În Munții Neamțului

Calistrat Hogaş - În Munţii Neamţului În Munții Neamțului de Calistrat Hogaș 1912 A doua parte din volumul "Pe drumuri de munte" Cuprins 1 FLORICICA 2 SPRE NICHIT 3 PĂRINTELE GHERMĂNUȚĂ 4 SINGUR 5 LA TAZLĂU FLORICICA De astă dată, mă hotărâi să plec călare și, fiindcă era asupra iarmarocului de la Duminica Mare, rugai pe prietenul meu Tasache Crăcăuanu, cel mai vestit hipolog sau, mai bine zis, geambaș de pe vremuri, să-mi închipuie un cal potrivit pungii mele și țintei ce urmăream. Astfel, spre seara mai sus-pomenitei sfinte duminici, numai ce-l văd pe Tasache al meu intrând în ogradă și ducând de dârlogi un soi de dihanie, pe care cu un prisos de bunăvoință ai fi putut-o lua drept cal. — Bine, măi Tasache, zisei eu ieșindu-i înainte și de-abia stăpânindu-mi râsul, da de unde dracu ai prins tu dihania asta și mi-o vâri în ogradă cu atâta ifos? — De unde? Ia, din iarmaroc, după ce am dat 50 de lei unui român de la munte. — Puteai să te duci dracului cu românul și cu muntele tău cu tot; da ce vrei să fac eu cu mâța ...

 

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I Donna Alba de Gib Mihăescu (Volumul I) Volumul II →→ Am pornit cu stângul în lume, ca și în război. La demobilizare, acolo, în dosul magaziilor gării, pe câmpul presărat cu mese și cu soldați beți de fericirea vieții recâștigate, pe toți i-am auzit: "Băgați de seamă, când vă veți vedea cu libretul în mână, să porniți cu dreptul!" Dar eu știu că oricât m-am muncit cu gândul, acum un an, să mișc întâi dreptul, când s-o da semnalul de plecare, spre front, din obișnuință militărească - deși acum nu mai răcneau porunci scurte ca la paradă și nimeni nu se uita cu ce pas o ia omul spre moarte -, am mișcat stângul. Și iată-mă c-am ajuns prin atâtea ploi de foc, cu picioarele și cu mâinile zdravene, cu pieptul neîngăurit, tocmai aici, în această zi sfințită a liberării de orice pericol. Iar astăzi e zi de marți și dacă toți oamenii dimprejurul meu se fac a uita c-au să pornească înapoi pe drumul vieții, cu tot dreptul mișcat întâi, într-o zi atât de nefastă, eu mă simt din cale-afară de ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DEZUMFLA

 Rezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentru DEZUMFLA.

DEZUMFLAT

... te , adj . Care nu mai e umflat , care și - a revenit la volumul normal sau care și - a scăzut volumul . V. dezumfla . DEZUMFLAT ^1 s . n . Dezumflare . - V. dezumfla

 

DEZUMFLARE

... DEZUMFLÁRE , dezumflări , s . f . Acțiunea de a ( se ) dezumfla și rezultatul ei ; dezumflat ^1 . - V. dezumfla

 

DEGONFLA

... DEGONFLÁ , degonflez , vb . I . Tranz . și refl . ( Franțuzism ; mai ales fig . ) A ( se ) dezumfla

 

DEZINFLAMA

... DEZINFLAMÁ , dezinflaméz , vb . I . Tranz . și refl . ( Med . ) A ( se ) dezumfla

 

DEZINFLAMAT

DEZINFLAMÁT , - Ă , dezinflamați , - te , adj . Dezumflat ^2 . - V.

 

PLEOȘTI

... apleca , a lăsa în jos capul sau urechea . 3. Refl . Fig . ( Fam . ; despre oameni ) A deveni abătut , deprimat ; a se dezumfla

 

PLEOȘTIT

PLEOȘTÍT , - Ă , pleoștiți , - te , adj . 1. Lăsat într - o parte sau în jos ; deplasat , deformat ; turtit , strivit . 2. Fig . ( Fam . ) Abătut , deprimat , descurajat ,