|
||
Vezi și:CĂLI,
CARBOLOY,
CONTRAPANTĂ,
CRAMPĂ,
DECĂLI,
DECALCIFIANT,
DEDURIZARE,
DIAMANT,
DUROSCOP,
GHIPS
... Mai multe din DEX...
DURITATE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. DURITÁTE, durități, s.f. 1. Calitatea, însușirea de a fi dur^1 (1), proprietate a unui material prin care se exprimă gradul de rezistență la zgâriere, străpungere, deformare. 2. Proprietatea unei ape de a conține săruri (de calciu și magneziu) peste limita admisă pentru o apă potabilă sau industrială. 3. (Atitudine, gest, vorbă plină de) asprime, severitate, violență, cruzime. - Din fr. dureté, lat. duritas, -atis.Sursa : DEX '98 DURITÁTE s. f. 1. proprietate a corpurilor solide de a fi dure. 2. calitate a radiațiilor ionizante de a fi penentrante. 3. calitate a unei ape de a conține săruri de calciu și magneziu. 4. (fig.) asprime, severitate. (< fr. dureté, lat. duritas)Sursa : neoficial DURITÁTE s. v. asprime, barbarie, brutalitate, constrângere, cruzime, ferocitate, intransigență, neîndurare, neomenie, răutate, rigoare, rigurozitate, sălbă-ticie, severitate, strășnicie, strictețe, violență, vitregie.Sursa : sinonime DURITÁTE s. 1. v. tărie. 2. agresivitate, brutalitate, impulsivitate, nestăpânire, violență. (\~ tempera-mentală a cuiva.)Sursa : sinonime duritáte s. f., g.-d. art. durității; (manifestări) pl. duritățiSursa : ortografic DURIT//ÁTE \~ăți f. Caracter dur. [Art. duritatea; G.-D. durității] /Sursa : NODEX DURITÁTE s.f. 1. Calitatea unui lucru de a fi dur. ** Calitate a radiațiilor ionizante de a fi penetrante. 2. Calitatea unei ape de a conține săruri minerale în mare proporție. 3. (Fig.) Asprime, severitate. [Cf. fr. durete, lat. duritas].Sursa : neologisme Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru DURITATERezultatele 1 - 2 din aproximativ 2 pentru DURITATE. Garabet Ibrăileanu - Adela Adela de Garabet Ibrăileanu (Fragmente din jurnalul lui Emil Codrescu) (iulie-august 189...) Bălțătești!... O improvizare de bâlci, pe șoseaua care vine de la Piatra, trece prin mijlocul satului, strâmbă, șerpuind printre râpi, și se duce la Târgu-Neamțului, înconjurată de singurătăți. Lume multă, care vrea să petreacă și nu știe cum. Doamnele, ostentativ fără treabă, umblă în rochii de casă și cu capul gol... Domnii, cu jambiere și șepci impermeabile, trec la poștă, peste drum de hotel, înarmați cu alpenstock -uri, strânse energic în pumn la nivelul bărbiilor înțepenite și importante. Peisaj meschin. O colină întinsă, tristă, pătată de câțiva arbori schilozi, ascunde munții dinspre apus. Nici o ,,cunoștință". Sistem infailibil: în genere, atitudini nesociabile; în specie, evitarea parcului. Pe drumul, inevitabil, din ,,centru" -- cufundat în lectura unui ziar. (Am un număr din Voința națională încă din București.) Plictis odihnitor. Lectură plăcută, reconfortantă: cataloagele câtorva librării străine și un dicționar portativ, cărțile de căpătâi care, împreună cu Diogen Laerțiul, repertoriu de cancanuri și idei antice (amintit adesea de Coco Dimitrescu în ,,prelegerile" lui nocturne de la Cosman și găsit din întâmplare la un anticar), alcătuiesc biblioteca mea estivală. Cataloagele -- pentru momentele de lirism intelectual. Unele ... Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I Donna Alba de Gib Mihăescu (Volumul I) Volumul II →→ Am pornit cu stângul în lume, ca și în război. La demobilizare, acolo, în dosul magaziilor gării, pe câmpul presărat cu mese și cu soldați beți de fericirea vieții recâștigate, pe toți i-am auzit: "Băgați de seamă, când vă veți vedea cu libretul în mână, să porniți cu dreptul!" Dar eu știu că oricât m-am muncit cu gândul, acum un an, să mișc întâi dreptul, când s-o da semnalul de plecare, spre front, din obișnuință militărească - deși acum nu mai răcneau porunci scurte ca la paradă și nimeni nu se uita cu ce pas o ia omul spre moarte -, am mișcat stângul. Și iată-mă c-am ajuns prin atâtea ploi de foc, cu picioarele și cu mâinile zdravene, cu pieptul neîngăurit, tocmai aici, în această zi sfințită a liberării de orice pericol. Iar astăzi e zi de marți și dacă toți oamenii dimprejurul meu se fac a uita c-au să pornească înapoi pe drumul vieții, cu tot dreptul mișcat întâi, într-o zi atât de nefastă, eu mă simt din cale-afară de ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DURITATERezultatele 1 - 10 din aproximativ 32 pentru DURITATE. CĂLÍ , călesc , vb . IV . I. 1. Tranz . A mări duritatea și rezistența unui metal sau a unui aliaj prin răcire bruscă după o încălzire la temperatură înaltă ; a oțeli . 2. Tranz . și refl . Fig . A ( se ) întări , a ( se ) consolida , a ( se ) oțeli . II. Tranz . A prăji în grăsime un aliment , în special ... CARBOLÓY s . n . Aliaj cu duritate CONTRAPÁNTĂ , contrapante , s . f . Pantă opusă unei alte pante în cadrul unei văi fluviale sau glaciare , cu formații geologice de durități și vârste ... unui grup muscular ; colică . 2. Unealtă de oțel cu un cioc ascuțit , fixată într - o coadă de lemn , cu ajutorul căreia se taie rocile de duritate DECĂLÍ , decălesc , vb . IV . Tranz . A micșora duritatea unui metal sau a unui aliaj metalic cu ajutorul unui tratament metalurgic special . - De ( s ) - + DECALCIFIÁNT , decalcifianți , s . m . 1. Substanță alcătuită din acizi organici , acizi anorganici , săruri , zaharuri etc . folosită pentru eliminarea sărurilor de calciu din pieile aflate în procesul de tăbăcire . 2. Substanță folosită pentru micșorarea durității apelor calcaroase . [ Pr . : - fi - ... DEDURIZÁRE , dedurizări , s . f . Dedurizarea apei ( În sintagma ) = eliminarea din apă a sărurilor de calciu și de magneziu , care dau apei duritate ... DIAMÁNT , diamante , s . n . 1. Varietate cristalină de carbon , de obicei transparentă și cu luciu puternic , având cea mai mare duritate dintre toate mineralele și folosită ca piatră prețioasă sau la diverse unelte de șlefuit , de tăiat și zgâriat ; adamant . 2. Unealtă pentru tăiatul sticlei , alcătuită ... DUROSCÓP , duroscoape , s . n . Aparat care servește la măsurarea durității unui ... GHIPS , ghipsuri , ( 2 ) s . n . 1. Sulfat natural hidratat de calciu , incolor sau divers colorat , cu aspect sticlos , sidefos ori mătăsos , cu duritate Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |