|
|
||
Vezi și:BURSĂ,
CONȘCOLAR,
CORTELAȘ,
MATRICOL,
PIONIER,
ÎNVĂȚĂCEL,
ȘAPCĂ,
ȘCOLAR,
AL,
AUDIENT
... Mai multe din DEX...
ELEV - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. ELÉV, -Ă, elevi, -e, s.m. și f. 1. Persoană care învață într-o școală sau care este instruită de cineva; școlar. 2. Persoană care urmează în concepții și în acțiuni pe maestrul său; discipol, învățăcel, urmaș, adept. - Din fr. élève.Sursa : DEX '98 ELÉV, -Ă s. m. f. 1. cel care învață într-o școală, care urmează o formă de învățământ mediu sau elementar. 2. discipol, adept, urmaș, învățăcel al unui maestru, al unei școli literare, doctrine etc. (< fr. élève)Sursa : neoficial ELÉV s. 1. școlar, (înv.) scolastic, ucenic. (Profesorul și \~ii săi.) 2. v. discipol.Sursa : sinonime elév s. m., pl. eléviSursa : ortografic ELÉV \~ă (\~e, \~i) m. și f. 1) Perosană care învață într-o școală; școlar. 2) Adept și continuator al unei persoane într-un anumit domeniu de activitate; discipol; ucenic. /Sursa : NODEX ELÉV, -Ă s.m. și f. 1. Cel care învață într-o școală, care urmează o formă de învățământ mediu sau elementar. 2. Discipol, adept, urmaș, învățăcel al unui maestru, al unei școli literare, al unei doctrine etc. [< fr. élève, cf. élever - a educa].Sursa : neologisme Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru ELEVRezultatele 1 - 10 din aproximativ 47 pentru ELEV. Ion Luca Caragiale - Un pedagog de școală nouă Ion Luca Caragiale - Un pedagog de şcoală nouă Un pedagog de școală nouă de Ion Luca Caragiale 1893 D. Mariu Chicoș Rostogan, distinsul nostru pedagog absolut, și-a început cariera printr-o memorabilă conferență didactică. Vom da aci mai la vale conferența în rezumat, apoi câteva note, luate după natură, despre activitatea în praxă a eminentului pedagog. Trebuie prealabil să spunem că d-sa, totdeauna înainte de e și i , pronunță pe: n ca gn franțuzesc, t ca k , d ca gh , g ca j , c ca ș . Aceasta pentru ușurarea citirii citatelor din vorbirea d-sale, pe cari voim să le transcriem pe cât se poate cu pronunțarea lor originală. Cititorul va suplini părțile din cale afară originale, pe cari ne-a fost prea greu să le transcriem exact, ca de ex. gn și g . Conferință "Onorat aughitoriu, Vom căuta să ne roskim astăzi ghespre metoda ghe a prăda grămakica în jenăre și apoi numai doară ghespre metoda intuikivă și ghespre răspunsurile neapărake, nețăsitake ghe lojica lucrului, amăsurat inkelijinții școlerului!" Așa începe d. conferențiar. Cui nu a asistat la conferența aceasta trebuie să-i spunem că pedagogul pune ... Ion Luca Caragiale - Școala română ... Ion Luca Caragiale - Şcoala română Școala română de Ion Luca Caragiale Fragmente ORA DE RELIGIE Un elev obraznic: Părinte, auzi ce spune dom' profesor de geografie: zice că pământul e rotund. Părintele (supărat): O fi și rotund -- cum a vrut ... Ion Luca Caragiale - Teatrul cel Mare - "Urâta satului" Ion Luca Caragiale - Teatrul cel Mare - "Urâta satului" Teatrul cel Mare – "Urâta satului" de Ion Luca Caragiale vodevil în 2 acte, prelucrat de d. E. Carada, muzica de d. A. Flechtenmacher Joia trecută, 22 decembre, pe scena Societății dramatice naționale s-a jucat cu succes Urâta satului, piesă cu muzică în două acte. Subiectul acestei piese este tras din un roman de George Sand, Petite Fadette dramatizat în franțuzește de un fabricant vodevilist cu un nume puțin cunoscut și localizat pe românește, încă de mult, de d. Carada, același d. Carada (fost redactor al Românului, fost deputat, fost consilier municipal al capitalii, fost general de brigadă în garda națională, fost poet dramatic și liric național român) care acum, dupe retragerea din viața politică și literară, ține negustorie de spirtoase și face pe samsarul la Paris. Nu-i vorba, omul de treabă, fie ce-o fi, tot om de treabă rămâne. Astfel, prin urmare, George Sand — Mr. Chose— D. Carada: se deslușește prea ușor cum subiectul acestei piese este foarte frumos, planul sec și ordinar, iar stilul, sau, cum am zice, redacția... este— este d. Carada. Urâta satului s-a mai jucat ... Ion Luca Caragiale - Lanțul slăbiciunilor ... rândul meu... în fine... - În fine - zice Ionescu - am înțeles... Nu trebuia să mă iei așa departe. Vii să mă rogi pentru vreo loază de elev de-ai mei. - Nu e loază, Costică; e un băiat dintr-o familie dintre cele mai bune: mi-e rudă. - Cine știe ce leneș, ce ... Vasile Alecsandri - Vasile Porojan (Alecsandri) Vasile Alecsandri - Vasile Porojan (Alecsandri) Vasile Porojan de Vasile Alecsandri Povestirea a fost tipărită pentru prima oară în revista Convorbiri literare , la 1 august, 1880. Mircești, 1880 Amice, Am pierdut în zilele trecute un tovarăș de copilărie care purta un nume mai mult de șatră decât de salon, căci se numea Porojan! El a fost unul din robii noștri, țigan lingurar de soiul lui, însă pitar de meserie. Mărturisesc că m-am simțit cuprins de-o adâncă mâhnire când am aflat că el s-a mutat cu șatra pe ceea lume, ca mulți din contemporanii mei, boieri, țărani și țigani, cu care m-am încălzit la soarele Moldovei timp de jumătate de secol și mai bine! Am pierdut în Vasile Porojan pe cel de pe urmă martor al începutului vieții mele, rivalul meu în jocul de arșice și în azvârlitura de pietre pe deasupra bisericii Sfântului Ilie din Iași, vecină cu casa părintească. Valurile lumii și treptele sociale ne-au despărțit de mult unul de altul; eu înălțându-mă pe scară mai până în vârful ei și el rămânând jos fără a putea pune piciorul nici măcar pe întâia treaptă; însă ... Cincinat Pavelescu - Lui Al. Macedonski Cincinat Pavelescu - Lui Al. Macedonski Lui Al. Macedonski de Cincinat Pavelescu I Maestrul nostru are-o boală: Îi plac sticleți... Dar, pe dulap, Văd colivia șade goală Fiindcă sticleții-i are-n cap! II [Aceluiași, care îi replicase:] . . . . . . . . . . . . . . . . . Asemeni păsări cu glas rar Nu se-ntâlnesc prin bălegar. Ilustre fiu de ghinărar! Spunând că sunt din bălegar, Uiți că puteam s-ajung mai rău, Căci, vai! am fost elevul Cincinat Pavelescu - Unui fost profesor Cincinat Pavelescu - Unui fost profesor Unui fost profesor de Cincinat Pavelescu al Școlii de Poduri și Șosele, care pedepsea pe elevii obișnuiți sa facă băi Ce tot băi și băi, potaie; De insiști, te consemnez! Eu sunt om bătrân, și baie Am făcut... doar la Constantin Stamati - Aslanaș cel bogat și momița lui ... Iar cu cei ce-o netezea, O gâdilea după cap și cu dânsa șuguia, Sau glumea, Ea prea amabilă era. Deci ea pe al său elev asemine l-au deprins Să-și bată joc de oricine, să ieie pe toți în râs, Carii nu-l băga în samă sau nu sta ... Dimitrie Anghel - A. D. Holban ... atunci. Vrafuri enorme de cărți, foi despărechiate, teancuri de jurnale prăfuite, revărsate în toate părțile. Monitoare vechi, tratate de agricultură, rămășiți din timpul cînd era elev la școala din Grignon, toată literatura lui Paul de Kock, Gaboriau, vagi manuale de economie politică, fascicole obscure, broșuri politice, scrisori răvășite, cartoane cu desenuri ... Ion Luca Caragiale - Jalba hoților din închisori Ion Luca Caragiale - Jalba hoţilor din închisori Jalba hoților din închisori de Ion Luca Caragiale Dați-ne drumul din pușcărie, Dați-ne posturi, Cu bune rosturi, Dați-ne voie la tâlhărie, C-a sta în lanțuri Când alții danțuri Trag fără frică sus la putere, Și când ei fură Fără măsură, E anarhie!... însă... tăcere: Ei au putere!... Dați-ne drumul, căci, cum se poate Noi în catene, Pe când în pene Dânșii se umflă, și peste gloate Pun pungășeala Și târnuiala?... Noi stăm la umbră pentru nimica Și... dânșii fură Fără măsură Și, ei sunt liberi!... Nu cunosc frica, Nu e nimica!... Dați-ne drumul: e nedreptate În pușcărie Ca să ne ție Colegii noștri! Oh! ce păcate!... A noastră școală A rămas goală, Căci toți elevii au chilipire, Au berechete, Grase budgete... Iar noi, acilea în amorțire Stăm în lihnire!... Dați-ne drumul! fără zăbavă! Dați-ne posturi Cu bune rosturi, Dați-ne totul: fiți de ispravă! La tâlhărie Țara să fie Pe mâna noastră a tuturor, Iar nu voi care Ați făcut stare S-o smulgeți singuri ca din topor!... Dați-ne drumul cu mare Ion Luca Caragiale - Logica baroului ... Ion Luca Caragiale - Logica baroului Logica baroului de Ion Luca Caragiale Un profesor — avocat — face cu un elev al său următoarea învoială: „Până-n trei ani eu, profesorul, mă oblig a te face avocat perfect. Dacă primul proces ce-l ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ELEVRezultatele 1 - 10 din aproximativ 74 pentru ELEV. ... valute străine sau unde se desfășoară tranzacții de mărfuri . BÚRSĂ^1 , burse , s . f . Alocație bănească ( lunară ) acordată de stat , de o instituție etc . unui elev sau unui student , pentru a - și acoperi cheltuielile de întreținere în timpul studiilor ; întreținere gratuită acordată de stat , de o instituție etc . unui ... ... CONȘCOLÁR , conșcolari , s . m . ( Rar ) Elev ... CORTELÁȘ , cortelași , s . m . ( Reg . ) Persoană care ține în gazdă elevi sau care cartiruiește soldați ; elev ... a elevilor . 2. S . f . ( Ieșit din uz ) Bucată dreptunghiulară de pânză sau de stofă pe care se indica școala la care învăța un elev ( și numărul sub care era înscris aici ) și pe care acesta o purta prinsă pe braț sau pe piept . 3. Adj . De matricolă ; matricular . [ Var ... PIONIÉR , - Ă , pionieri , - e , subst . 1. S . m . și f . ( Ieșit din uz ) Membru al organizației de masă a elevilor de 7 - 14 ani , care , avea ca scop educarea comunistă a elevilor . 2. S . m . și f . Persoană care face parte dintr - un grup ( de coloniști sau de emigranți ) care pune bazele unei vieți civilizate într - un ținut nelocuit . 3. S . m . Militar care face parte dintr - o unitate de geniu pregătită special pentru a executa construcțiile necesare operațiilor militare , barajele de mine etc . [ Pr . : pi - o - ni - er . - Var . : ( pop . ) pionér , - ă ... ÎNVĂȚĂCÉL , învățăcei , s . m . ( Fam . ) Școlar , elev ȘAPCĂ , șepci , s . f . Acoperământ de cap ( pentru bărbați ) confecționat din pânză , piele sau postav , cu o calotă rotundă sau plată și prevăzut cu cozoroc , purtat , în general , de militari , elevi , muncitori etc . și având uneori semnele distinctive corespunzătoare ... ȘCOLÁR , - Ă , școlari , - e , s . m . , adj . 1. S . m . Elev AL , A , ai , ale , art . 1. ( Articol posesiv sau genitival , înaintea pronumelui posesiv sau a substantivului în genitiv posesiv , când cuvântul care precedă nu are articol enclitic ) Carte a elevului . 2. ( Înaintea numeralelor ordinale , începând cu " al doilea " ) Clasa a AUDIÉNT , - Ă , audienți , - te , s . m . și f . Persoană care asistă la cursurile unei școli ( superioare ) , fără a fi înscrisă printre elevii sau studenții ordinari și fără a susține examene . [ Pr : a - u - di - Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||