|
|
||
Vezi și:DEGAJA,
DEZROBI,
DESCĂTUȘA,
ELIBERARE,
ELIBERATOR,
ACT,
AEROION,
ASIMILAȚIE,
BON,
CONCEDIA
... Mai multe din DEX...
ELIBERA - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. ELIBERÁ, eliberez, vb. I. Tranz. 1. A da libertate, a pune în stare de libertate; a înlătura oprimarea (națională, politică, socială); a dezrobi, a descătușa, a emancipa. * Refl. Popoarele coloniale s-au eliberat. ** Refl. (Despre militari) A fi lăsat la vatră. ** Refl. (Despre atomi) A se desprinde dintr-o moleculă, rămânând în stare liberă. 2. A scoate dintr-o funcție. 3. A da cuiva (la cerere) un act, un document oficial etc. ** A preda o marfă. 4. A face liberă o încăpere, un teren etc.; a goli, a evacua. - Din lat. eliberare.Sursa : DEX '98 A elibera ≠ a angaja, a aresta, a aservi, a cotropi, a cuceri, a înrobi, a robi, a subjuga, a supuneSursa : antonime ELIBERÁ vb. I. tr. 1. a pune în libertate; a dezrobi; a libera. * (mit.) a lăsa la vatră un contingent, un ostaș. * a scoate din funcție; a desărcina. 2. a emite (un act, o marfă etc.). 3. a evacua, a degaja (o cameră, un teren). II. refl. 1. a se libera din armată. 2. (despre atomi) a se desprinde dintr-o moleculă, rămânând în stare liberă. (< lat. eliberare)Sursa : neoficial ELIBERÁ vb. 1. a libera, a salva, a scăpa, a scoate, (înv. și pop.) a slobozi, (pop.) a mântui, (înv.) a apuca, a ierta, a volnici. (I-a \~ din robie.) 2. v. dez-robi. 3. v. ieși. 4. v. libera. 5. v. desprinde. 6. v. des-face. 7. v. desărcina. 8. v. debloca. 9. v. evacua.Sursa : sinonime eliberá vb., ind. prez. 1 sg. eliberéz, 3 sg. și pl. elibereázăSursa : ortografic A SE ELIBER//Á mă \~éz intranz. 1) (despre popoare, state, regiuni etc.) A deveni liber; a dobândi libertate. 2) A căpăta timp liber; a avea răgaz. 3) A reuși să se izbăvească de ceva jenant. \~ de tutelă. 4) (despre militari) A termina serviciul militar; a se retrage din armată. 5) (despre atomi) A se desprinde de la o moleculă, rămânând în stare liberă. /<lat. eliberareSursa : NODEX A ELIBER//Á \~éz tranz. 1) A face liber. 2) (persoane) A da afară (dintr-o funcție sau dintr-un post) ca fiind necorespunzător; a destitui; a scoate; a concedia. 3) (adeverințe, acte oficiale) A pune la dispoziție ca urmare a unei solicitări. \~ unei persoane un act. 4) (marfă) A preda în urma achitării unei facturi. 5) (încăperi, terenuri) A lăsa liber. \~ camera. 6) (deținuți) A pune la libertate. 7) (persoane) A face să fie liber; a dispersa. \~ de serviciul militar. 8) A scoate dintr-o stare de încordare; a lăsa să fie liber; a slăbi. \~ un mecanism /<lat. eliberareSursa : NODEX ELIBERÁ vb. I. I. tr. 1. A pune în libertate; a dezrobi; a libera. ** (Mil.) A lăsa la vatră un contingent, un ostaș. 2. A preda, a emite (un act, un document, o marfă etc.). II. refl. A se libera din armată, a termina serviciul militar. [< lat. eliberare].Sursa : neologisme eliberá (-réz, -át), vb. - A elibera, a pune în libertate. Lat. eliberare (sec. XIX). - Der. eliberator, adj.Sursa : etimologic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru ELIBERARezultatele 1 - 10 din aproximativ 22 pentru ELIBERA. Dorin Ștef - A treisprezecea elegie Dorin Ştef - A treisprezecea elegie A treisprezecea elegie de Dorin Ștef Editura Dacia, colecția Discobolul, Editura Dacia, Cluj Napoca, 2007, ISBN 978-973-35-2206-5 Cuprins 1 Notă asupra ediției 2 Scrisori din Hiperboreea 3 A 13-a elegie 4 Evanghelia după Nichita 5 Lecția de la Săliștea de Sus 6 Bibliografie Nichita Stănescu Notă asupra ediției Scrisori din Hiperboreea I. Ars poetica II. În căutarea pietrei filosofale III. Cina cea de taină A 13-a elegie Elegia întâia Elegia a doua. Getica A treia elegie A patra elegie A cincea elegie A șasea elegie A șaptea elegie Elegia a opta, hiperboreeana Elegia oului, a noua Omul-fantă Elegia a zecea. Sunt A unsprezecea elegie Evanghelia după Nichita Lecția de la Săliștea de Sus Bibliografie Nichita Stănescu Această lucrare a fost eliberată în domeniul public de către deținătorul drepturilor de Dorin Ștef - Maramureș brand cultural Dorin Ştef - Maramureş brand cultural Maramureș brand cultural de Dorin Ștef Argument → Editura Cornelius / Asociația Glasul Culturii Baia Mare, sub egida Anului European al Dialogului Intercultural, ediție bilingvă (româno-engleză), traducere în limba engleză de prof. Ana Olos, (2008) ISBN 978-973-8396-01-2 . Cuprins 1 Argument 2 I. Categoria Cultura tradițională etnografică 3 II. Categoria Cultura tradițională imaterial 4 III. Categoria Cultura modernă 5 IV. Categoria Obiective cu valoare culturală sau istorică 6 Bibliografie selectivă 7 Nota autorului 8 Legături externe (pentru versiunea în limba engleză) Argument I. Categoria Cultura tradițională etnografică A. Sisteme constructive arhitectonice 1. Complexul patrimonial (UNESCO) al bisericilor de lemn medievale din Maramureș 2. Rezervațiile de gospodării tradiționale din satele maramureșene 3. Instalațiile tehnice riverane din satele de pe Valea Cosăului, Mara, Iza, Vișeu și Chiuzbaia B. Elemente reprezentative de artă populară maramureșeană 4. Poarta maramureșeană 5. Troița maramureșeană 6. Fusul cu zurgălăi 7. Pecetarul 8. Arta vestimentară tradițională. Portul 9. Ceramica de Săcel 10. Arta culinară tradițională. Bucătăria maramureșeană C. Complexe muzeale etnografice 11. Muzeul etnografic Sighetu Marmației. Muzeul Satului Maramureșean 12. Muzeul de Etnografie și Artă Populară Baia Mare II. Categoria Cultura tradițională imaterial A. Folclor ... ... dragostea este o iluzie în care se scaldă nefericirea ca-ntr-o piscină termală poate că imaginea ta ca o gheisha pe retină îmi va elibera mintea și te va îmbrățișa până dincolo de moarte poate că zâmbetul tău nu era pentru mine dar ziua aceasta ca o ghilotină mi-a ... Gheorghe Rafael Ștefănescu - Amintiri din România socialistă Gheorghe Rafael Ştefănescu - Amintiri din România socialistă Amintiri din România socialistă de Gheorghe Rafael Ștefănescu Prefață →→ Publicată de Editura Mirador din Arad, 2005. Prefață 1. Primele amintiri 2. „Jafulâ€� 3. „Înflorireaâ€� 4. Decăderea 5. Falimentul Încheiere Această lucrare a fost eliberată în domeniul public de către deținătorul drepturilor de Mihai Eminescu - Palida Madonă Mihai Eminescu - Palida Madonă Palida Madonă de Mihai Eminescu Înconjoară cu-a lui braț Mijlocu-i subțire Și sărută nebunit Sânii de zăpadă. Este ea... amanta lui, Dulce, blândă, pală, El se uită-atunci la cer, Ca un leu se scoală. Când dușmanii sfarmă-n porți Și pe muri se suie, El respinge-nvingător Neagra lor urdie. Dar lovit în luptă grea La pământ s-oboară; Mai murmură încă lin Numele-i și moare. Și orașu-eliberat De-namice săbii SlobozÄ› oceanului Cârduri de corăbii. Pintre crenge strălucesc Pete de lumină, Peste vârfuri cari cresc Trece luna plină. Și sub arborul cel gros Și în umbra deasă La mormântul marmoros Doamna cea frumoasă, Ți se pare cum că vezi Pe o veche-iconă Îmbrăcată prea frumos  Palida Dorin Ștef - Antologie de folclor din Maramureș Dorin Ştef - Antologie de folclor din Maramureş Antologie de folclor din Maramureș de Dorin Ștef Argument → Editura Ethnologica, Baia Mare (2007), ISBN 978-973-87953-7-2 . Cuprins 1 Argument 2 Artistul popular între stil și semnificare (prof. Delia Suiogan) 3 I. Poezia obiceiurilor de iarna 4 II. Horea 5 IV. Cântece de dragoste și dor 6 V. Pețitul. Orații de nuntă. După nuntă. De leagăn 6.1 Cântece de pețit 6.2 Orații de nuntă 6.3 Cântece după măritiș 6.4 Cântece de leagăn 6.5 Cântece de bătrânețe 7 VI. Cântece de cătănie și război 8 VII. Cimilituri 9 VIII. Cântece de înstrăinare. Noroc / nenoroc 10 IX. Descântece. Scurt tratat de medicină alternativă 11 X. În Marea Trecere 12 XI. Legende și mituri 13 Postfață (Ștefan Mariș) 14 Bibliografie pentru Antologie 15 Indice de localități 16 Indice de culegători Argument Artistul popular între stil și semnificare (prof. Delia Suiogan) I. Poezia obiceiurilor de iarna Mare iarnă și-o pticat Vine Crăciun cel bătrân Scoală gazdă din pătuț Darurile colindătorilor ( Pă drănița fântânii-ța ) Mulțămitură după colindă . Stărostitul colacului Colo jos, colo mai jos / Păcurarul sătul de oi Zeului Soare ( Răsai Soare, mândru, roată ) Merele căpătate ... Elena Liliana Popescu - Imn Libertății Elena Liliana Popescu - Imn Libertăţii Imn Libertății de Elena Liliana Popescu Informații despre această ediție Luptătorule, în bătălia decisivă care te așteaptă , ai un singur adversar: tu însuți. Pentru a învinge ai un singur aliat: Tu însuți. I Doamne, nu-mi lua povara încă, al frământării minții chin. Mă zbat înlănțuit de stâncă, silit să-ndur un crunt destin Sunt osândit în veșnicie plătind păcatul făptuit – Secret păzit cu strășnicie, când lumii l-am destăinuit Credeam că sunt învingătorul ursit să schimb fixate legi și pentru om ocrotitorul Eu, Prometeu, zeu peste regi. Și cum pe vremuri neofitul voind să-și dovedească arta a încercat, nefericitul, pecetluindu-și astfel soarta, La fel, eu, încercându-mi forța nebănuind deloc urmarea încrezător adus-am torța aprinsă, săvârșind eroarea Și-am semănat nenorocirea în lumea fără de credință ce-a transformat descoperirea într-o amară biruință. II De multe veacuri, carne vie e pieptul meu însângerat, sortit în preajma lui să fie doar vulturul înfometat... Pe-a suferinței strună vântul, prietenu-mi nedespărțit, îmi însoțește jalnic cântul, un geamăt surd, înăbușit. Din când în când un glas șoptește marcând o trecere în timp ... Garabet Ibrăileanu - Varia Varia de Garabet Ibrăileanu 1. Un prieten cu adevărat, dar cu adevărat bun e acela pe care îl cauți în zadar. 2. Prietenia din tinerețe devine adesea cunoștință veche la bătrânețe. În bătrânețe ideile și mai cu seamă sentimentele se răcesc și rămân ideile, care, pierzând și ele elementul entuziasmului, devin simțăminte de datorie. Slăbindu-se sentimentele și pierzându-se entuziasmul care leagă pe prieteni, se slăbește prietenia. 3. Știința, prin însăși natura sa, e singurul lucru pe care trântorii nu-l pot căpăta prin munca altora. Rodul muncii de a învăța nu poate fi furat de altul. Acest lucru e natural azi; însă când s-ar putea fura și rodul acestei munci, desigur burghezii ar spune că așa e bine, așa e armonie. 4. La unii, întrebuințarea podoabelor se tălmăcește astfel: neavând nimica în sine , pun în schimb pe sine . 5. Altruismul nu-i decât egoismul bine înțeles, priincios individului și unui număr cât mai mare de alți indivizi, a căror bunăstare aduce bine individului de la care purcede fapta. 6. Inteligența nu se poate sulimeni spre a arăta altfel de cum este; deci cei proști n-au nici ... Ion Luca Caragiale - Proces-verbal Ion Luca Caragiale - Proces-verbal Proces-verbal de Ion Luca Caragiale 1899 Astădi Miercuri 2 oct. anul una mie nouă sute orele 1 p. m. Noi comisarul secției 55 după reclamația părților și anume domnișoara Matilda Popescu de profesiune particulară menajeră împreună cu mama sa d-na Ghioala Popescu idem, domnișoara Lucreția Ionescu de profesiune rentieră împreună cu mătușa sa d-na Anica Ionescu de profesiune văduvă pensionară viagera și d. Stavrache Stavrescu de profesiune propietar, după ce l-am eliberat adi dimineață de la secție, deoarece la prima cercetare ce am făcut-o aseară la fața locului pentru scandalul provenit, s-a pronunțat cu vociferări la adresa guvernului, care este un obiceiu al său cunoscut de toți concetățenii din această suburbie și în contra noastră chiar în eserciciul foncțiunii, transportându-ne în strada Grațiilor No. 13 bis unde se află imobilul în cestiune al susmencionatului propietar Stavrache Stavrescu, închiriat domnișoarii Matilda Popescu cu mama sa pe șase luni, de la sf. Dumitru corent până la sf. Gheorghe următor și pe care nu-i permite a intra în posesiune numai cu arvuna fără a complecta chiria, iar domnișoara Lucreția Ionescu cu mătușa sa ... Karl Marx - Manifestul Partidului Comunist Karl Marx - Manifestul Partidului Comunist Manifestul Partidului Comunist Karl Marx și Friedrich Engels Apărut în 1848 O stafie umblă prin Europa - stafia comunismului. Toate puterile bătrînei Europe s-au unit într-o sfîntă hăituială împotriva aceste stafii: Papa și Țarul, Metternich și Guizot, radicali francezi și polițiști germani. Există oare vreun partid de opoziție care să nu fi fost defăimat, ca fiind comunist, de către adversarii săi de la putere? Există oare vreun partid de opoziție care să nu fi răspuns la rîndul său atît elementelor mai înaintate ale opoziției, cît și adversarilor săi reacționari zvîrlindu-le în față imputarea stigmatizantă de comunist? Din acest fapt reies două lucruri. Toate puterile europene recunosc de pe acum comunismul ca o putere. A venit timpul ca comuniștii să-și expună deschis, în fața lumii întregi, concepția, scopurile, tendințele și să opună basmului despre stafia comunismului un manifest al partidului însuși. În acest scop s-au întrunit la Londra comuniști de diferite naționalități și au redactat următorul „Manifestâ€�, care se publică în limbile: engleză, franceză, germană, italiană, flamandă și daneză. Cuprins 1 Burghezi și proletari 2 Proletari și comuniști 3 Literatura socialistă și comunistă 3.1 Socialismul reacționar 3. ... Garabet Ibrăileanu - Influențe străine și realități naționale Garabet Ibrăileanu - Influenţe străine şi realităţi naţionale Influențe străine și realități naționale de Garabet Ibrăileanu Voim să vorbim despre influențele străine exercitate asupra literaturii române. Acest capitol este unul din cele mai importante din istoria literaturii noastre, căci această istorie, de la 1800 până la 1880, adică de atunci de când începe literatura propriu-zisă -- cea beletristică -- și până la definitiva ei închegare (și în parte chiar și după aceea) este, dintr-un punct de vedere, istoria influențelor străine, care au putut pune în valoare -- ca să întrebuințăm un cuvânt pompos -- comorile sufletești ale poporului român. Celălalt capitol important (ideea urmează de la sine) are de obiect afirmarea tot mai puternică a spiritului național în această literatură creată cu ajutorul modelelor străine, adică procesul de emancipare a literaturii naționale, de treptată eliberare de aceste modele. Literatura beletristică cultă -- inexistentă înainte de 1800 din cauza împrejurărilor nefavorabile istorice -- nu s-a putut naște decât grație unor modele străine. Fără influența străină, mai ales franceză, începută încă dinainte de 1800, nu ar fi fost posibil nici Creangă, și nici măcar culegerile de doine și balade populare. Chiar și ideea de a culege poezie ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ELIBERARezultatele 1 - 10 din aproximativ 53 pentru ELIBERA. ... Tranz . 1. A răspândi , a împrăștia , a emana căldură , miros etc . ; a exala . 2. A elibera , a scăpa pe cineva de o sarcină , de o îndatorire ; a elibera ceva de un obstacol . 3. A îndepărta surplusul de material de pe o piesă pentru a înlesni o operație ulterioară sau ... ... DEZROBÍ , dezrobesc , vb . IV . 1. Tranz . și refl . A ( se ) elibera din starea de robie ; p . gener . a ( se ) elibera de sub o asuprire politică sau socială , de sub exploatare . 2. Tranz . A elibera pe cineva din prizonierat sau dintr - o detențiune nedreaptă . 3. Tranz . Fig . A scăpa pe cineva dintr - o situație umilitoare , apăsătoare . - Dez - + robi ... ... DESCĂTUȘÁ , descătușéz , vb . I . Tranz . și refl . A ( se ) elibera din lanțuri sau din cătușe ; fig . a ( se ) elibera ... ELIBERÁRE , eliberări , s . f . Acțiunea de a ( se ) elibera și rezultatul ei ; liberare . - V. elibera ... ELIBERATÓR , - OÁRE , eliberatori , - oare , adj . ( Adesea substantivat ) Care eliberează ; dezrobitor , liberator . - Elibera ACT , acte , s . n . 1. Document eliberat , emis etc . de o autoritate prin care se arată un fapt , o obligație , identitatea cuiva etc . 2. Manifestare a activității umane ; acțiune , faptă , fapt . 3. Diviziune principală a unei opere dramatice , reprezentând o etapă în desfășurarea AEROIÓN , aeroioni , s . m . ( Fiz . ) Ion atmosferic ( eliberat prin descărcări electrice , evaporarea apei etc . ) [ Pr . : a - e - ro - ASIMILÁȚIE , asimilații , s . f . 1. ( Fiziol . ) Fază a metabolismului în care materiile nutritive introduse în organism sunt transformate În substanțe proprii acestuia . 2. ( În sintagma ) Asimilație clorofiliană = proces fiziologic prin care plantele verzi sintetizează ( cu ajutorul luminii absorbite de clorofilă ) substanțele organice din bioxidul de carbon și din apă și eliberează oxigen . 3. ( Fon . ) Modificare a unui sunet sub influența altuia , aflat în BON , bonuri , s . n . 1. Bilet provizoriu pe baza căruia se eliberează o marfă , un bun etc . 2. Hârtie de valoare emisă de stat sau de o instituție financiară recunoscută de ... CONCEDIÁ , concediez , vb . I . Tranz . 1. A elibera dintr - o funcție , a îndepărta din serviciu , a da afară . 2. ( Rar ) A îngădui cuiva să se retragă ; a ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||