|
||
Vezi și:APERTURĂ,
EMANAȚIE,
EMISIUNE,
INFLAȚIE,
INTONAȚIE,
LOTERIE,
MILESIM,
MODULAȚIE,
NAZAL,
ORDONANȚA
... Mai multe din DEX...
EMITERE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. EMÍTERE, emiteri, s.f. Faptul de a emite; emisiune (1). - V. emite.Sursa : DEX '98 EMÍTERE s. 1. elaborare, enunțare, expunere, formulare. (\~ unei noi teorii asupra ...) 2. transmitere. (\~ unui program radiofonic.) 3. v. pronunțare. 4. producere. (\~ unor sunete armonioase.) 5. emisiune. (\~ unor hârtii de valoare.) 6. (JUR.) lansare. (\~ unui mandat de arestare.)Sursa : sinonime emítere s. f., g.-d. art. emíterii; pl. emíteriSursa : ortografic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru EMITERERezultatele 1 - 10 din aproximativ 15 pentru EMITERE. APERTÚRĂ , aperturi , s . f . 1. ( Fon . ) Grad de deschidere a canalului fonator în timpul emiterii sunetelor . 2. ( Anat . ) Grad de deschidere a unei cavități . 3. ( Fot . ) ... EMANÁȚIE , emanații , s . f . 1. Emitere , degajare ( de gaze , de vapori , de mirosuri etc . ) ; ( concr . ) , ceea ce se degajează , ceea ce se emană . 2. Gaz radioactiv obținut prin dezintegrarea radiului , toriului ... ... stat sau de către o instituție , o societate autorizată etc . a hârtiilor de valoare , a bancnotelor , a acțiunilor etc . ; emitere . 2. Producere , de către un corp sau un dispozitiv , a unor gaze , a unor unde etc . care se pot propaga în ... INFLÁȚIE , inflații , s . f . Fenomen specific perioadelor de criză economică , constând în deprecierea banilor de hârtie aflați în circulație ca urmare fie a emiterii unei mase bănești peste nevoile reale ale circulației , fie a reducerii volumului producției și circulației mărfurilor , fapt care duce la scăderea puterii de cumpărare a banilor . [ Var . : inflațiúne s . ... INTONÁȚIE , intonații , s . f . 1. ( Muz . ) Emitere ( corectă ) a înălțimii unui sunet . 2. Variație de înălțime a vocii în timpul vorbirii , interpretării unui text etc . ; inflexiune , ton , accent ... LOTERÍE , loterii , s . f . Joc de noroc care constă în emiterea unor bilete prevăzute cu numere sau combinații de numere , dintre care , prin tragere la sorți , unele sunt declarate câștigătoare , dând dreptul posesorilor lor la premii în bani , în obiecte de valoare etc . ; loto ( ... l care indică mia în exprimarea miilor în cifre . 2. Cifră ( sau cifre ) de pe o monedă , o marcă poștală etc . care indică data de emitere MODULÁȚIE , modulații , s . f . 1. ( Muz . ) Trecere de la o tonalitate la alta după regulile armoniei ; variație a înălțimii și intensității în emiterea unui sunet sau a unui complex de sunete ; serie de sunete care își schimbă tonalitatea . 2. ( Fiz . ) Variație a unui parametru al semnalului purtător de NAZÁL , - Ă , nazali , - e , adj . 1. Care ține de nas ( 1 ) , privitor la nas , al nasului . 2. ( Fon . ; despre voce , sunete ; adesea adverbial ) Care are un timbru specific , rezultat din faptul că , în timpul emiterii , aerul este expirat ( exclusiv sau parțial ) pe nas ( 1 ) ; p . ext . ( despre timbru , rezonanță ) caracteristic pentru vocea sau pentru sunetele emise pe ORDONANȚÁ , ordonanțez , vb . I . Tranz . A dispune plata unei sume prin emiterea unei ordonanțe , a unui ordin de Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |