|
|
||
Vezi și:COMISAR,
COMISIE,
COMITENT,
ELECTOR,
INVALIDITATE,
MANDATAR,
POȘTĂ,
PROCURĂ,
REVOCABILITATE,
VALIDA
... Mai multe din DEX...
MANDAT - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. MANDÁT s. n. 1. împuternicire dată cuiva de către o persoană sau o autoritate de a vorbi ori de a lucra în numele său. o teritoriu sub ~ = formă de administrare a fostelor colonii, încredințate după primul război mondial spre administrare altor state. 2. funcție, putere pe care o deține un membru ales de o adunare. 3. act procedural prin care cineva este chemat în fața justiției sau încarcerat. 4. ordin de plată dat de un deponent de fonduri depozitarului său. o ~ poștal = formular-tip pentru expedierea banilor prin poștă. (< fr. mandat, germ. Mandat)Sursa : neoficial MANDÁT, mandate, s.n. 1. Împuternicire (contractuală) de a reprezenta o persoană fizică sau juridică și de a acționa în numele ei; act prin care se dă această împuternicire; procură. * Teritoriu sub mandat = (în trecut) teritoriu administrat de o țară străină în baza unei hotărâri a unui for internațional. 2. (Jur.) Dispoziție, ordin. * Mandat de arestare = act scris prin care organul judiciar competent ordonă arestarea unui învinuit, inculpat sau condamnat. Mandat de aducere ordin scris dat unui organ de a aduce o persoană (învinuit, martor sau expert) în fața unei instanțe judecătorești sau a unui organ de cercetare penală, pentru a da declarații, lămuriri, pentru a efectua unele expertize etc. 3. Serviciu poștal prin care cineva poate expedia o sumă de bani pentru a fi remisă destinatarului; p.ext. formular completat în acest scop, pe baza căruia se face transmiterea sumei; sumă de bani expediată sau primită astfel. - Din fr. mandat. Cf. germ. %Mandat%.Sursa : DEX '98 MANDÁT s. v. dispoziție, hotărâre, ordin, poruncă.Sursa : sinonime MANDÁT s. v. delegație.Sursa : sinonime mandát s. n., pl. mandáteSursa : ortografic MANDÁT \~e n. 1) Misiune acordată cuiva de o persoană pentru a acționa în numele ei. 2) Document care certifică o astfel de misiune. 3) Dispoziție emisă de o autoritate sau de o persoană oficială spre a fi îndeplinită de cei vizați. * \~ de arest act scris prin care un organ judiciar ordonă arestarea unei persoane. 4) \~ poștal formular-tip pe baza căruia se poate expedia prin poștă o sumă de bani. 5) Sumă de bani expediată sau primită astfel. /Sursa : NODEX MANDÁT s.n. 1. Împuternicire dată cuiva de către o persoană sau de către o autoritate de a vorbi sau de a lucra în numele său. * Teritoriu sub mandat = formă de administrare a fostelor colonii încredințate după primul război mondial spre administrare altor state. 2. Ordonanță judecătorească prin care o persoană este chemată în fața justiției sau este încarcerată. * Mandat de arestare = ordin dat de o autoritate judiciară prin care se dispune arestarea cuiva; mandat de aducere = ordin prin care se dispune aducerea (cu forța) în fața unei instanțe a unui martor (într-o pricină penală). 3. Ordin de plată dat de un deponent de fonduri depozitarului său. * Mandat poștal = formular-tip pentru expedierea banilor prin poștă. [Cf. fr. mandat, it. mandato, lat. mandatum, germ. Mandat].Sursa : neologisme Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru MANDATRezultatele 1 - 10 din aproximativ 16 pentru MANDAT. ... ai scontat mandatul, Și nu mai ai habar. Tutunul abundează, Țigări de Bektemis – O! te realizează Mai iute, dulce vis! Unică consolare! O! Preaiubit mandat, De tine toți slujbașii Viața ne-am legat! La minister cu toții, Mandatul să luăm, Să ni-l scontăm degrabă, Și-apoi... să ne-mbătăm ... Ion Luca Caragiale - Un monstru de activitate ... Și astfel, deși împovărat deja cu atâtea sarcine, d. DamĂ© a mai luat și sarcina aceasta, pentru care a obținut un mandat de plată de 1.000 lei, mandat cu numărul 3.662 din 95. Fiind însă că această sarcină era prea grea, d. DamĂ© a crezut de cuviință să ceară și ... Ion Luca Caragiale - Un incident la cameră ... oare pentru acest cuvânt, deputații ce s'au adunat aci au venit fără nici un titlu ? Nu trebuesc dânșii să fi venit în puterea unui mandat dat de alegători ? Și oare trebue să se trecă în apelul nomunal provizoriu, în locul numelui aceluia ce posedă certificatul de ales dat de biuroul ... Ion Luca Caragiale - Boris Sarafoff ... nu poate fi altul decât inteligentul jude de instrucție de pe lângă onor. trib. Ilfov, simpaticul meu amic J. Th. Florescu, care a mandat și ordonat tutulor agenților forței publice să-i aducă, de unde or ști, pe numiții Boris Sarafoff, Vladimir Kovaceff, D . Davidoff, D . Troleff, D . Iconomoff ... ... mandatarii c-o foarte magioritate Au ales berbeci puternici prezidenți la tribunal, A comunei cvadrupede legiuit reprezentate, Având fiecare instrucții ș-un imperativ mandat, De care să nu s-abată pe a lor coarne au giurat. Așadar la o poiană într-o zi s-au adunat Din ... Ion Luca Caragiale - Ce este "centrul" Ion Luca Caragiale - Ce este "centrul" Ce este "centrul" de Ion Luca Caragiale La ce servește discuția de cuvinte, cârcota de vorbe seacă de miez ? la nimica decât la pierdere zadarnică de vreme. Poporul român, cu minte și fatalist din fire, a avut totdeauna această credință. Dacă te apucai cu un român get-beget la vorbe, pe la nămiez, când e soarele'n putere, și-l întrebai: Măi Mușate, ce e acuma, zi ori noapte ? - badea se scărpina sub căciulă, se gândea câtva, te măsura cu ochii să vază ce fel de negustor ăi fi, și-ți răspundea: Apoi de ! domnule, zi este. Dar dacă, iubitor de cârcotă, de cei cu sămânță de vorbă, vreai să deschizi cu românul discuție din chiar senin numai de dragul discuției, și te apucai să-i zici: Ce spui tu, măi badeo ! nu vezi că-i noapte ? - Mușat își îndrepta căciula și, fără să mai stea la gânduri, îți răspundea scurt: Apoi de ! domnule, o fi și cum zici dumneata ! Așa mergea lucrul cu badea Mușat al nostru pe când nu se știa la noi ce fel de negustor să fie acela - avocatul. Astăzi, mulțumită propășirii și civilizației, foiește în sânul ... Ion Luca Caragiale - Nevoile obștii și așa numitele "Casa Noastră"... Ion Luca Caragiale - Nevoile obştii şi aşa numitele "Casa Noastră"... Nevoile obștii și așa numitele "Casa Noastră"... de Ion Luca Caragiale Scriitorul acestor rânduri își dă bine seama, că n'are dreptul a se amesteca în afacerile interne ale Statului ungar. Fiind supus străin și lăcuind afară din teritoriul acestui stat, scapă, față cu legile respective de orice răspundere; dar cine scapă de răspundere în materie de presă, nu poate avea multă trecere în fața cititorului - afară, se 'nțelege, de cazul unui talent excepțional, ceeace trebue să mărturisim că nu e cazul nostru. Considerând RomânulÅ¥, ca organ al obștii cetățenilor ungari de limbă românească, ne vom mărgini a-i da, după modestele noastre, tot concursul; întru cât va fi vorba de cultura aceștei obști, de al cărei progres nu ne 'ndoim, că sunt doritori nu numai toți românii, ci și toți maghiarii chibzuiți; căci regatul Ungariei, ca Stat de primă ordine astăzi în Europa, trebue să fie el mai întâi gelos de prosperitatea generală a popoarelor sale. Noi, supușii regatului român știm bine, că Statul nostru are tot interesul să se razeme pe o putere centrală considerabilă, și mai știm cât de mult ... Nicolae Gane - Două zile la Slănic Nicolae Gane - Două zile la Slănic Două zile la Slănic de Nicolae Gane Într-o odăiță mică și cam umedă de pe strada Popa Tatu din București locuia Nae Peruzescu. Ferestrele odăiei, întoarse spre miazănoapte, nu erau nici vara, nici iarna luminate de soare, și fațada casei, de mult nereparată, avea un aer posomorât. Se vedea cât de colo că e cuib de sărăcie. Dar înlăuntru locuia un tânăr cu mare viitor. Nu împlinise încă treizeci de ani, și Nae Peruzescu ajunsese arhivar la tribunalul de Ilfov. Născut la Târgoviștea, orașul de descălecătoare, care a scos la maidan cea mai fină prăsilă de oameni mari, el fusese rând pe rând țiitor de registre la primăria din Caracal, prețăluitor la vama din Burdujeni și perceptor la bariera Șorogari din Iași, o întreagă carieră făcută în scurt timp. Carte nu prea învățase în copilărie și nu știa, zău, dacă din cele patru clase primare îi mai rămăsese altăceva decât știința scrierii și a cetirei și oarecare elemente de aritmetică. Însă pentru oameni ca el cartea nu-i bună decât doar pentru a le strica originalitatea talentului, căci era într-adevăr talentat. Nae Peruzescu. Scria romanuri, ... Alexandru Macedonski - Noaptea de noiembrie ... trece pe Podul Mogoșoaie Și-ncepe ca să pice o burniță de ploaie... Dau fuga trecătorii... efectul e stricat Și mumă-mea scontase al pensiei mandat Jertfind o lună-ntreagă din zilnica ei hrană, Nevrând ca să mă-ngroape orașul de pomană. Dar iată că prin geamuri, privind din cafenele, Pe ... Ion Luca Caragiale - O scrisoare pierdută Ion Luca Caragiale - O scrisoare pierdută O scrisoare pierdută de Ion Luca Caragiale 1883 Cuprins 1 Persoanele 2 ACTUL I 2.1 Scena I 2.2 Scena II 2.3 Scena III 2.4 Scena IV 2.5 Scena V 2.6 Scena VI 2.7 Scena VII 2.8 Scena VIII 2.9 Scena IX 3 ACTUL II 3.1 Scena I 3.2 Scena II 3.3 Scena III 3.4 Scena IV 3.5 Scena V 3.6 Scena VI 3.7 Scena VII 3.8 Scena VIII 3.9 Scena IX 3.10 Scena X 3.11 Scena XI 3.12 Scena XII 3.13 Scena XIII 3.14 Scena XIV 4 ACTUL III 4.1 Scena I 4.2 Scena II 4.3 Scena III 4.4 Scena IV 4.5 Scena V 4.6 Scena VI 4.7 Scena VII 5 ACTUL IV 5.1 Scena I 5.2 Scena II 5.3 Scena III 5.4 Scena IV 5.5 Scena V 5.6 Scena VI 5.7 Scena VII 5.8 Scena VIII 5.9 Scena IX 5.10 Scena X 5.11 Scena XI 5.12 Scena XII 5.13 ... Ion Luca Caragiale - O noapte furtunoasă Ion Luca Caragiale - O noapte furtunoasă O noapte furtunoasă de Ion Luca Caragiale 1878 Cuprins 1 PERSOANELE 2 ACTUL I 2.1 SCENA I 2.2 SCENA II 2.3 SCENA III 2.4 SCENA IV 2.5 SCENA V 2.6 SCENA VI 2.7 SCENA VII 2.8 SCENA VIII 2.9 SCENA IX 3 ACTUL II 3.1 SCENA I 3.2 SCENA II 3.3 SCENA III 3.4 SCENA IV 3.5 SCENA V 3.6 SCENA VI 3.7 SCENA VII 3.8 SCENA VIII 3.9 SCENA IX PERSOANELE JUPÂN DUMITRACHE TITIRCĂ INIMĂ-REA , cherestigiu, căpitan în garda civică NAE IPINGESCU , ipistat, amic politic al căpitanului CHIRIAC , tejghetar, om de încredere al lui Dumitrache, sergent în gardă SPIRIDON , băiat pe procopseală în casa lui Titircă RICĂ VENTURIANO , arhivar la o judecătorie de ocol, student în drept și publicist VETA , consoarta lui Jupân Dumitrache ZIȚA , sora ei În București, la Dumitrache ACTUL I (O odaie de mahala. Ușă în fund dând în sala de intrare; de amândouă părțile ușii din fund, câte o fereastră. Mobile de lemn și paie. La stânga, în planul întâi și-n planul din fund câte o ușă; în ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MANDATRezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentru MANDAT. COMISÁR , comisari , s . m . 1. ( În vechea organizare administrativă a țării ) Ofițer de poliție , șef al unui comisariat de poliție . 2. ( În sintagma ) Comisar militar = comandant al unui comisariat militar . 3. ( În U . R . S . S . , până în anul 1946 ; în sintagma ) Comisar al poporului = membru al guvernului sovietic . 4. Persoană însărcinată de o autoritate superioară cu mandate speciale ; COMÍSIE , comisii , s . f . 1. Colectiv organizat care funcționează pe lângă o instituție , o adunare etc . și care are sarcina de a face propuneri , de a lua hotărâri sau de a executa mandate în cazuri speciale . 2. Organism internațional sau organ al unei organizații internaționale . 3. ( Înv . ) Secție de poliție . [ Var . : comisiúne s . ... COMITÉNT , - Ă , comitenți , - te , s . m . și f . Persoană care încredințează cuiva un mandat ... ELECTÓR , - OÁRE , electori , - oare , subst . 1. S . m . și f . Persoană care are mandat din partea unui grup de oameni să aleagă prin vot pe cineva . 2. S . m . ( În Imperiul Romano - German ) Principe sau arhiepiscop făcând parte din ... ... INVALIDITÁTE , invalidități , s . f . 1. Starea celui invalid ; infirmitate . 2. ( Jur . ) Lipsă de validitate ( a unui act , a unui mandat ... MANDATÁR , - Ă , mandatari , - e , s . m . și f . Persoană căreia i s - a încredințat un mandat PÓȘTĂ^2 s . f . v . poștie ^1 . PÓȘTĂ^1 , poște , s . f . I. 1. Instituție publică care asigură primirea , transportul și distribuirea scrisorilor , a telegramelor , a mandatelor poștale și a coletelor ; local în care se află această instituție . 2. Corespondența primită , expediată sau distribuită în aceeași zi sau într - o perioadă dată . 3. Serviciu de transport pentru călători ( și corespondență ) , cu diligența , folosit înainte de introducerea căilor ferate ; vehicul folosit de acest serviciu ; diligență , poștalion . 4. Unitate de măsură a distanțelor folosită în trecut , egală cu aproximativ 20 km ; p . gener . ( fam . ) distanță ( mare ) nedeterminată . II. ( Pop . ) Bucată de hârtie unsă cu grăsime , care se lipește de talpa unui om adormit și care apoi se aprinde pentru a - l speria . III. Echipă de hamali pentru încărcarea vapoarelor acostate la chei . [ Var . : ( înv . ) póstă , ( reg . ) póștie s . ... PROCÚRĂ , procuri , s . f . Împuternicire legalizată prin care cineva poate acționa în numele altcuiva ; ( concr . ) act prin care se dă această împuternicire ; mandat REVOCABILITÁTE s . f . 1. Posibilitate de retragere a mandatului încredințat unei persoane de către cei ce au ales - o . 2. Calitate a anumitor acte de a putea fi retrase , anulate , de către cei ce le - au ... I . Tranz . ( Jur . ) A confirma , a recunoaște valabilitatea , puterea juridică a unui act de procedură , a unui mandat |
||