|
|
||
|
Vezi și:FĂURIRE,
FĂURITOR,
BOVARISM,
DEMIURG,
FACE,
PLĂMĂDI,
PLĂSMUI
... Mai multe din DEX...
Forme cu și fără diacritice ale cuvântului FĂURI:
FAURI.
FĂURI - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. FĂURÍ, făuresc, vb. IV. Tranz. 1. A crea, a înfăptui, a construi, a face. 2. Spec. (Înv.) A prelucra (prin forjare cu ciocanul) un metal; p. ext. a fabrica. [Pr.: fă-u-] - Din faur^2.Sursa : DEX '98 A făuri ≠ a distrugeSursa : antonime FĂURÍ vb. 1. a crea, a înfăptui, a întemeia, a rea-liza. (A \~ un stat național unitar.) 2. v. realiza.Sursa : sinonime făurí vb. (sil. fă-u-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. făurésc, imperf. 3 sg. făureá; conj. prez. 3 sg. și pl. făureáscăSursa : ortografic A FĂUR//Í \~ésc tranz. 1) poet. A concepe și a transforma în fapt printr-un efort creator. 2) înv. (metale) A prelucra la cald sau la rece, bătând cu ciocanul (pentru a da o formă definită). [Sil. fă-u-] /Din faurSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru FĂURIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 36 pentru FĂURI. Ștefan Octavian Iosif - De urît Ştefan Octavian Iosif - De urît De urît de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Aici sunt flori. S-or veșteji și-aceste, Cum alte multe-n șir se veștejiră... Aceasta-i scrisa florilor : resfiră Miresme dulci, și mor fără de veste. Voi mă-ntrebați — și vorba nu mă miră — Mănunchiul mîndru pentru cine este ? Iubesc o Viorică din poveste, Și ei îi cumpăr flori și-i zic din liră. Visez, în ceasuri de melancolie, Că vine-ncet, ș-așază lîngă mine, Șoptindu-mi basme, cîntece, secrete... Știu bine eu că e o nebunie, Și tot aștept, și dînsa nu mai vine... Mi-alung urîtul făurind Ștefan Octavian Iosif - Nucul (Iosif) Ştefan Octavian Iosif - Nucul (Iosif) Nucul de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Același loc iubit umbrești Și-un colț de cer întreg cuprinzi, Nuc falnic, strajă din povești, Dasupra casei părintești Aceleași crăngi întinzi... De veacuri fruntea nu ți-o temi, Ții piept cînd vin furtuni năval — O, de-ai putea să mai rechemi La poala ta și-acele vremi De trai patriarhal ! Acel șirag de mîndre veri De cari mi-aduc aminte-abea, Asemeni unor dragi păreri Ce-au legănat în mîngăieri Copilăria mea... O, de-ai putea să mai aduni Alaiul de copii vioi Ce-n horă se-nvîrteau nebuni Și toamna făureau cununi Din veștedele-ți foi ! Dar unde-s brudnicii [1] copii Și unde-s rîsetele lor ?... Potecile-au rămas pustii Și-i năpădit de bălării Pustiul din pridvor... De mult s-au risipit și-acei Bătrîni ce-n umbră ți-au stătut La sfaturi cu părinții mei, Și frunza ce-o călcară ei Țărînă s-a făcut ! Străjer măreț, mai ți-amintești ?... Tu singur, încă neînfrînt, De-amar de ani adăpostești Ruina casei părintești Pe care azi o Alexandru Macedonski - Alea jacta est ... drept mi se mai lasă Afară de-a muri... O țintă, o dorință Să caut cu credință Din nou a-mi făuri? Nimic!... Orișice cale Mi-e-nchisă, și cu jale În cugetu-mi privesc... Speranța mi-este stinsă Ș-o negură întinsă În locu-i întâlnesc ... Alexei Mateevici - Basarabenilor ... cu limbi în două sparte Atunci vor căuta frăția Și lepăda-vor viclenia. Și toți veți fi un gând ș-un nume Și înfrățiți veți făuri Un viitor mai bun în lume, Iar el va ști să vă îndrume Acolo, unde va zări C-a voastră stea va răsări ... Cincinat Pavelescu - Dnei N. Titulescu Cincinat Pavelescu - Dnei N. Titulescu Dnei N. Titulescu de Cincinat Pavelescu care m-a rugat să-i aduc de la Paris o poșetă din piele de șarpe În punga făurită din piele de balaur Și care, mângâiată de degetul roz-pal, Se cuvenea să fie într-însa numai aur, Am pus numai arama acestui Cincinat Pavelescu - Mama (Pavelescu) Cincinat Pavelescu - Mama (Pavelescu) Mama de Cincinat Pavelescu Cea mai mare parte din comoara sensibilității și imaginației poeților este moștenirea directă a sufletului delicat, blând și iubitor al mamelor. Dar care poet, cât de necunoscut, sau literat, cât de modest, nu simte în ochii lui arzând o lacrimă de emoțiune și de recunoștință când, pronunțând cuvântul Mama, evocă ființa iubită ce se apleacă înfrigurată de griji peste leagănul copilului sau peste nădejdile adolescentului? Dați-mi voie să smulg eu o frunză din laurii ce încununează frunțile voastre de aleși ai muzelor, de învingători ai vieții și s-o las să-și tremure mângâierea târzie peste frunțile acelor mame care n-au trăit ca să împărtășească gloria voastră, sau s-o depun cu multă evlavie la picioarele celor care, fiind în viață, au făurit din suferințele lor neștiute sufletele și victoriile voastre de azi. Toată ziua cosea și lucra pentru copii. N-am văzut-o niciodată ieșind din casă decât însoțită de tata sau de unul din noi. N-am cunoscut în casa noastră alte distracții decât muzica, citirea, declamarea. Obosită de-a fi născut, crescut și educat atâția copii, a murit într-o ... Cincinat Pavelescu - Mamei (Pavelescu, 3) Cincinat Pavelescu - Mamei (Pavelescu, 3) Mamei de Cincinat Pavelescu Dulce mamă, luminoasa vieții mele călăuză, Tu, a cărei umbră sfântă o evoc la orice pas, Dac-aș ști că al tău suflet ar putea să mă auză Plângerilor mele toate într-un țipăt le-aș da glas. Îmi spuneai odinioară, mângâindu-mă pe frunte: E frumoasă poezia, dar te lasă nemâncat. N-ascultai a ta povață, fiindcă poate și-un grăunte De mândrie înmuiase glasul tău când m-a certat. Și cu inima de mamă iubitoare, care știe Să-ntrevadă viitorul, îți plăcea să mă privești Stând pe gânduri noaptea-ntreagă, să cioplesc o poezie Făurită spre mărirea limbii noastre românești. Pentru mine păstrai toate mângâierile de mamă. Când eram copil, la patu-mi vegheai nopțile târziu, Uitai boala, somnul, toată dureroasa vieții dramă, Ca să spui povești cu zmeii răsfățatului tău fiu. Socoteai c-o să m-aștepte toate gloriile-n lume, Nu era ca mine altul. O fecioară de-mpărat Trebuia să mă iubească. Și-auzind doar al meu nume, Chipul tău cel trist d-odată s-arăta mai luminat. Și-am crescut, ca și toți frații, în iubire și credință. ... Dimitrie Anghel - Prinosul unui iconoclast Dimitrie Anghel - Prinosul unui iconoclast Prinosul unui iconoclast de Dimitrie Anghel Cuvîntare ținută la Galați, la dezvălirea monumentului lui Eminescu. A te urca pe un soclu înseamnă a înstăpîni un fragment de univers de unde alungi viața ; înseamnă a pedepsi o marmură să ia o formă ce n-o mulțumește poate ; înseamnă a adăoga o umbră mai mult pe pămînt, o umbră care de cele mai multe ori nu e decît umbra unei umbre. Cugetare de iconoclast, veți zice, și nu veți fi departe de adevăr. Dar cine și-a plimbat ca mine reveriile prin grădinile, piețele și parcurile noastre, căutînd o rimă sau o imagine, a trebuit să gîndească așa. De pretutindeni, de la roata oricărei răscruci și din afundul oricărei cărări, un om de piatră sau de bronz și-a întins brațele acoperindu-mi orizontul. O armată de piedestaluri baricadează trecutul; un norod de anonimi îmbrăcați în redingote, ori în fracuri impecabile, sfidează ; o pleiadă de morți, a căror pleoapă trebuie închisă pentru a doua oară, privește cu încredere viitorul... Forma aceasta nouă de idolatrie a mers ... George Coşbuc - In opressores In opressores de George Coșbuc Fericit va fi cine va lua copiii lor din fașă și va zdrobi capul lor de pietrele drumului (Psalm 123) Tu te plângi că milă nu-i? Mai aștepți tu mila lui? Pânea de pe masă. Casa ta, și ei stăpâni! Prindeți ce vă cade-n mâni, Și-i loviți la mir, români, Că-i la voi acasă. Numai temniți ne-au zidit, Numai lanțuri au gătit, Numai cuie-au făurit, Cruci de schingiuire: Dar, pe moși și pe nepoți, Și pe iad, pe dracii toți, Nu mai vrem să fim iloți, Nu vrem umilire! Noi ne-am plâns și-am plâns de-ajuns, Ne-au bătut, și ne-am ascuns; Ne-au scuipat, și n-am răspuns - Am crezut în soarte. Noi murim de mii de ori: Și e laș așa să mori! Sus, români! Suntem datori Numai cu o moarte Prigoniți de soarte noi? Slabi și de virtute goi? Lași copii din tați eroi? E mințit cuvântul! Azi ne prigonesc acei Cari ne cred tăcând la ei Că privim tăcând la ei Cum ne-nchid mormântul. Stați cu mâna-n săn, flăcăi? N-auziți ... George Topîrceanu - M. Codreanu: Sonete parnasiene George Topîrceanu - M. Codreanu: Sonete parnasiene M. Codreanu: Sonete parnasiene de George Topîrceanu Cuprins 1 Scamatorul 2 Pagliaccio 3 Samson și Dalila 4 Testamentul unui poet cunoscut Scamatorul Întinde brațul... Și, din pălărie, Ca prin minune-ncep acum să iasă Un porumbel, un iepure de casă, Cutii, panglici, o-ntreagă florărie. Dar, hocus-pocus, binișor o lasă Cu gura-n jos... E altă boscărie: De sub joben apare-o farfurie C-un șnițel bine garnisit, pe masă. Așa, mereu... Și vulgul cască gura La cel ce pare c-a învins Natura, El concurează pe copiii Muzii. El, din nimic, îți dă fripturi și poame Și, totuși, rabdă uneori de foame... E fabricantul nostru de iluzii. Pagliaccio O zi nefastă m-a adus pe lume În veacul vostru de melancolie. Durerea mea — prilej de veselie, Și cugetarea mea — un lanț de glume... Nu pentru biata-mi inimă pustie Și nici de dragul gloriei postume, Ci pentru voi am făurit anume Strălucitoarea mea filozofie. Eu pretutindeni caut în viață Prilej de râs la fiecare pas — Și-adesea plâng sub fardul de paiață... Dar când tristețea cearcă să mă prindă, Mă-ntorc atunci cu fața ... Ioan Neniţescu - Pui de lei Pui de lei de Ioan Nenițescu Poezia a fost pusă pe muzica compozitorului Ionel G. Brătianu. Eroi au fost,eroi sunt încă Și-or fi în neamul românesc! Căci rupți sunt ca din tare stâncă Românii orișiunde cresc. E vița noastră făurită De doi bărbați cu brațe tari Și cu voința oțelită, Cu minți deștepte, inimi mari. Și unu-i Decebal cel harnic Iar celălalt Traian cel drept Ei, pentru vatra lor amarnic Au dat cu-atâția dușmani piept. Și din așa părinți de seamă În veci s-or naște luptători, Ce pentru patria lor mamă Vor sta ca vrednici următori, Au fost eroi, și-or să mai fie, Ce-or frânge dușmanii cei răi, Din coasta Daciei și-a Romei În veci s-or naște pui de Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru FĂURIRezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru FĂURI. Exodul Capitol 32 Exodul 31 Exodul Capitol 32 1 Poporul, văzînd că Moise zăbovește să se pogoare de pe munte, s`a strîns în jurul lui Aaron, și i -a zis: ,,Haide! fă-ne un dumnezeu care să meargă înaintea noastră; căci Moise, omul acela care ne -a scos din țara Egiptului, nu știm ce s`a făcut.`` 2 Aaron le -a răspuns: ,,Scoateți cerceii de aur din urechile nevestelor, fiilor și fiicelor voastre, și aduceți -i la mine.`` 3 Și toți și-au scos cerceii de aur din urechi, și i-au adus lui Aaron. 4 El i -a luat din mînile lor, a bătut aurul cu dalta, și a făcut un vițel turnat. Și ei au zis: ,,Israele! iată dumnezeul tău, care te -a scos din țara Egiptului.`` 5 Cînd a văzut Aaron lucrul acesta, a zidit un altar înaintea lui, și a strigat: ,,Mîne, va fi o sărbătoare în cinstea Domnului!`` 6 A doua zi, s`au sculat dis de dimineață, și au adus arderi de tot și jertfe de ... ... cuvîntul Domnului. 4 El va fi Judecătorul neamurilor, El va hotărî între un mare număr de popoare; așa în cît din săbiile lor își vor făuri fiare de plug, și din sulițele lor cosoare: nici un popor nu va mai scoate sabia împotriva altuia, și nu vor mai învăța războiul. 5 ... Isaia Capitol 54 Isaia 53 Isaia Capitol 54 1 ,,Bucură-te, stearpo, care nu mai naști! Izbucnește în strigăte de bucurie și veselie, tu care nu mai ai durerile nașterii! Căci fiii celei lăsate de bărbat vor fi mai mulți de cît fiii celei măritate, zice Domnul.`` 2 ,,Lărgește locul cortului tău; și întinde învelitoarele locuinței tale: nu te opri! Lungește-ți funiile, și întărește-ți țărușii! 3 Căci te vei întinde la dreapta și la stînga, sămînța ta va cotropi neamurile, și va locui cetățile pustii. 4 Nu te teme, căci nu vei rămînea de rușine; nu roși, căci nu vei fi acoperită de rușine; ci vei uita și rușinea tinereții tale, și nu-ți vei mai aduce aminte de văduvia ta, 5 căci Făcătorul tău este bărbatul tău: Domnul este Numele Lui, și Răscumpărătorul tău este Sfîntul lui Israel. El se numește Dumnezeul întregului pămînt, 6 căci Domnul te cheamă înapoi ca pe o femeie părăsită și cu inima întristată, ca pe o nevastă din tinereță, care a fost izgonită, zice Dumnezeul tău.`` 7 ,,Cîteva clipe te părăsisem, dar te voi primi înapoi cu mare dragoste. 8 Într`o izbucnire de mînie, Îmi ascunsesem o ... Mica Capitol 2 Mica 1 Mica Capitol 2 1 Vai de ceice cugetă nelegiuirea și făuresc rele în așternutul lor; cînd se crapă de ziuă o înfăptuiesc, dacă le stă în putere. 2 Dacă poftesc ogoare, pun mîna pe ele, dacă doresc case, le răpesc; asupresc pe om și casa lui, pe om și moștenirea lui. 3 Deaceea, așa vorbește Domnul: ,,Iată, Eu am de gînd să aduc o nenorocire împotriva acestui leat de oameni, de care nu vă veți feri grumazii, și nu veți mai umbla cu capul atît de sus, căci vremile vor fi rele. 4 În ziua aceea, veți ajunge de pomină, veți boci, și veți zice: ,,S -a isprăvit! Sîntem pustiiți cu desăvîrșire! Partea de moștenire a poporului meu trece în mîna altuia! Vai! cum mi -o ia! Ogoarele noastre le împarte vrăjmașului...!`` 5 Deaceea nu vei avea pe nimeni care să întindă frînghia de măsurat pentru sorțul tău, în adunarea Domnului.`` 6 ,,Nu proorociți!`` zic ei. ,,Să nu se proorocească asemenea lucruri. Căci altminteri ocările nu mai încetează!`` - 7 ,,Este Domnul atît de grabnic la mînie, casa lui Iacov? Acesta este felul Lui de a lucra?`` ,,Da, cuvintele ... ... ieși Legea, și din Ierusalim Cuvîntul Domnului. 3 El va judeca între multe popoare, va hotărî între neamuri puternice, depărtate. Din săbiile lor își vor făuri fiare de plug, și din sulițele lor cosoare; niciun neam nu va mai trage sabia împotriva altuia, și nu vor mai învăța să facă război ... Habacuc Capitol 2 Habacuc 1 Habacuc Capitol 2 1 M`am dus la locul meu de strajă, și stam pe turn ca să veghez și să văd ce are să-mi spună Domnul, și ce-mi va răspunde la plîngerea mea. 2 Domnul mi -a răspuns, și a zis: ,,Scrie proorocia, și sapă -o pe table, ca să se poată citi ușor! 3 Căci este o proorocie, a cărei vreme este hotărîtă, se apropie de împlinire, și nu va minți; dacă zăbovește, așteaptă -o, căci va veni și se va împlini negreșit. 4 Iată, i s`a îngîmfat sufletul, nu este fără prihană în el; dar cel neprihănit va trăi prin credința lui. 5 Ca și cel beat și semeț, cel mîndru nu stă liniștit; ci își lărgește gura ca locuința morților, este nesățios ca moartea așa că pe toate neamurile vrea să le strîngă la el, și toate popoarele le trage la el. 6 Nu va fi el de batjocura tuturor acestora, de rîs și de pomină? Se va zice: ,,Vai de cel ce adună ce nu este al lui! Pînă cînd se va împovăra cu datorii? 7 Nu se ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FĂURIRezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentru FĂURI. ... FĂURÍRE s . f . Acțiunea de a făuri și rezultatul ei ; creare , înfăptuire , construire . [ Pr . : fă - u - ] - V. făuri ... FĂURITÓR , - OÁRE , făuritori , - oare , s . m . și f . Persoană care făurește , creează , înfăptuiește , construiește ceva ; creator . [ Pr . : fă - u - ] - Făuri BOVARÍSM s . n . Tendință prezentă la unele persoane care , nemulțumite de realitatea propriei lor condiții , își făuresc o personalitate fictivă , corespunzătoare aspirațiilor DEMIÚRG s . m . Nume dat în filosofia lui Platon , creatorului divin care a făurit lumea ; creatorul universului ; p . ext . principiu activ și creator . [ Pr . : - mi - ... FÁCE , fac , vb . III . A. Tranz . I. 1. A întocmi , a alcătui , a făuri , a realiza , a fabrica un obiect . Face un gard . 2. A construi , a clădi ; a ridica ... ... împreună cu plămădeala sau cu drojdia în vederea obținerii unui aluat omogen . 2. Tranz . și refl . A ( se ) zămisli , a ( se ) făuri ... PLĂSMUÍ , plăsmuiesc , vb . IV . Tranz . 1. A crea , a produce , a făuri , a alcătui , a înfăptui . 2. A inventa , a născoci , a scorni . 3. A falsifica ... |
||