|
|
||
|
Vezi și forma bază: FERIC FERICE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. FERÍCE adj. invar., s.f. 1. Adj. invar. (Poetic) Fericit. * Expr. Ferice de mine (sau de tine etc.)! = ce fericit sunt (sau eşti etc.)! 2. S.f. (Înv.) Fericire. * Expr. A-l bate (pe cineva) fericea, se spune despre un om sau unui om norocos. - Lat. felix, -icis.Sursa : DEX '98 Ferice ≠ nefericeSursa : antonime FERÍCE s. v. aglică, fericire.Sursa : sinonime FERÍCE adj. invar. v. fericit.Sursa : sinonime FERÍCE interj. v. noroc!Sursa : sinonime feríce adj. invar.Sursa : ortografic feríce s. f., art. feríceaSursa : ortografic FERÍCE adj. invar. poet. v. FERICIT. * \~ de mine! Ce fericit sunt! /<lat. felix, \~cisSursa : NODEX feríce adj. - 1. Mulțumit sufletește, plin de bucurie. - 2. (S.f.) Fericire, mulțumire sufletească. Lat. F?l?cem (Pușcariu 599; Candrea-Dens., 579; REW 3236; DAR). Formele it. felice, sp. feliz sînt neol. Este cuvînt ușor înv., care înlocuiește încetul cu încetul der. fericit. - Der. ferica, vb. (a face fericit), pe care Candrea-Dens., 580 îl derivă de la un lat. *f?l?c?re; fericăciune, s.f. (înv., fericire); fericat, adj. (înv., fericit); ferici, vb. (a face fericit; înv., a felicita); fericie, s.f. (înv., fericire); fericire, s.f. (mulțumire sufletească, intensă și deplină); fericit, adj. (care se află într-o stare de mulțumire sulfetească intensă și deplină; primul grad de sfințenie acordat cuiva); fericitor, adj. (care umple de fericire); nefericit, adj. (care nu este fericit); nefericire, s.f. (nenorocire, nemulțumire). Der. lui a ferici plecîndu-se de la ferice pare normală; astfel încît nu se înțelege încercarea lui Pușcariu, Dacor., III, 679, de a pleca de la un lat. *f?l?c?c?re puțin probabil, cf. REW 3234b.Sursa : etimologic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. |
||