|
|
||
Vezi și:CORTELAȘ,
AMFITRION,
CORTEL,
CUSCUTĂ,
DESCINDE,
ECTOENDOPARAZITĂ,
ENDOPARAZIT,
GĂZDOAIE,
GĂZDUI,
INCOLINISM
... Mai multe din DEX...
GAZDĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. GÁZDĂ, gazde, s.f. 1. Persoană care primeşte pe cineva la sine (dându-i adăpost); cel care ține pe cineva la sine în schimbul unei chirii (și cu întreținere plătită); stăpânul unei case în raport cu oaspeții săi, amfitrion. ** Organism pe care (sau în care) trăiește un animal parazit aflat în stare larvară sau adultă. 2. Locuință ocupată de cineva în calitate de oaspete sau de chiriaș. 3. (Reg.) Țăran bogat; chiabur, bogătan. * Loc. adj. De gazdă (mare) = din oameni bogați. - Din magh. gazda.Sursa : DEX '98 GÁZDĂ s. v. chiabur.Sursa : sinonime GÁZDĂ s. (livr.) amfitrion. (\~ i-a primit cu multă căldură.)Sursa : sinonime gázdă s. f., g.-d. art. gázdei; pl. gázdeSursa : ortografic GÁZD//Ă \~e f. 1) Stăpân al unei case, considerat în raport cu oaspeții sau chiriașii săi. 2) Locuință pe care o ia cineva în chirie. A trăi la \~. 3) Organism care serveşte drept mediu de viață pentru anumite animale parazite. [G.-D. gazdei] /<ung. gazdaSursa : NODEX gázdă (-de), s.f. - 1. Stăpîn, proprietar. - 2. (Trans., rar) Femeie, nevastă. - 3. Hangiu. - 4. Amfitrion. - 5. Găzduire. Mag. gazda (DAR; Gáldi, Dict., 90). - Der. găzdac, s.m. (Trans., bogătan, om înstărit), din mag. gazdag; găzdaș, s.m. (înv., persoană care caută găzduire pentru alții); găzdășag, s.m. (Trans., bunăstare, bogăție), din mag. gazdagság; găzdășie, s.f. (Trans., bunăstare); găzdoaie, s.f. (Trans., stăpîna casei); găzdoi, s.m. (Trans., stăpînul casei); găzdui, vb. (a da găzduire); cf. sb., cr., ceh., rut. gazdovati, de asemenea din mag.; găzdălui, vb. (a găzdui), sec. XVII, înv.; găzduitor, s.m. (gazdă).Sursa : etimologic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru GAZDĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 100 pentru GAZDĂ. Ion Luca Caragiale - Sărbători mâhnite ... iată-mă în fața unei porți mari... Mi-a fulgerat prin minte: de-acu, dacă n'am avut noroc să fi dat de gazdă bună și primitoare, am să deger flămând aci, lângă gard, în sfânta noapte a Învierii, departe de săracul meu culcuș, de la care ... de departe, clopotele de Înviere. Mi-am scos căciula și mi-am făcut cruce, pe când gazda îmi dechidea poarta. - Hristos a înviat, gazdă bună ! - Adevărat a înviat, om bun ! mi-a răspuns femeia... Poftește ! Un argat mi-a luat calul și stăpâna ... liniște și armonie în mișcări !... și prestigiul acela al nobilității, cu atât mai strălucitor, cu cât vrea să se învălue în severă modestie ! - Iartă-mă, gazdă bună, am zis, că 'ndrăznesc să'ntreb: a dumitale-i casa asta ? - A mea, domnule, din moși strămoși, de nu se ... acestei ființe așa de prestigioase apasă ascunsă cine știe ce amărăciune... Amândoi tăceam. Am îndrăznit să rup tăcerea și să întreb: - Ascultă-mă, rogu-te gazdă bună; eu văz că dumneata ești mâhnită de ceva... Ce ai ? - Ce să am, domnule ? Am și eu un foc la inimă; dar, dumneata, cum ... ... nănaș. Câteva zile după botez, un prieten al casei umblă cu o garafă de rachiu, intră în fiecare casă, zice câteva vorbe de cinste pentru gazdă, apoi, umplând paharul, îl închină fiecăruia dintre gospodari și-i poftește pe seară la cumătrie. De obicinuit, vorbele ce se zic la asemene împrejurări sunt ... Grigore Alexandrescu - Cântecul Jianului ... Arde-vă focul, ciocoi! Pune-voi mâna pe voi, Cu măciuca să vă moi, Că voi ne beliți pe noi. Bate vântul, viscolește, Eu de gazdă n-am nădejde. Căci mi-e gazda-n valea rea, Mi-o pândește potira, Potira din Slatina, Bat-o Maica Precista Și sfânta Duminica! Ține ... ... Hai, voinice murguleț, Nu mai face părul creț, Hai la Slatina-n județ, Unde gazda ne-om afla Ș-amândoi ne-om răsufla!" Când la gazdă el sosea, Ce vedea și ce-auzea? Potira gazda lega, De Jian o întreba. ,,Haide iar, murgule, hai, Hai la munte sus, pe plai, Să ... Petre Ispirescu - Fata de împărat și fiul văduvei Petre Ispirescu - Fata de împărat şi fiul văduvei Fata de împărat și fiul văduvei de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un împărat foarte bogat și puternic. Acest împărat avea un fecior și o fată. Întâmplându-se să-i moară feciorul, îl îngropă cu mare cinste și alai ca pe un împărat. Când fu a duce mortul la biserică, fata împăratului ceru a merge și dânsa săÂl petreacă. Așa de păzită era fata aceasta de tată-său, încât până atunci nici soarele nuÂi văzuse fețișoara, nici vântul nu-i bătuse părișorul. Ea se îmbrăcă în negru și-și lăsă părul despletit (pe) spate, și așa merse de petrecu pe frate-său la groapă. Și așa gătită îi ședea și mai bine decât altminteri. Căci, nu e vorba ea era foarte frumoasă. Crinii și viorelele rămăseseră pe jos și nici la degetul cel mic al ei nu le punea. Când o văzu așa de gingașă și de plăpândă, rămase cu ochii zgâiți la dânsa. Și așa de puțintică și drăgălașe mai era, încât s-o sorbi într-un pahar cu apă. Lumea uitase și mort ... Ion Creangă - Prostia omenească ... și plecă. Și mergând el tot înainte, peste câtva timp ajunse într-un sat și, din întâmplare, se opri la casa unui om. Omul de gazdă, fiind rotar, își lucrase un car și-l înjghebase, în casă, în toată întregimea lui; ș-acum, voind să-l scoată afară, trăgea de proțap ... Mihail Kogălniceanu - Soir%C3%A9es dansantes (Adunări dănțuitoare) Mihail Kogălniceanu - Soir%C3%A9es dansantes (Adunări dănţuitoare) SoirĂ©es dansantes (Adunări dănțuitoare) de Mihail Kogălniceanu La nouăsprezece ani ne bucurăm de joc ca de o mare desfătare, dar nu este desfătare în lume care să treacă așa de degrabă la bărbați și așa de târziu la femei. Îmi aduc aminte câteodată, cu o oftare de părere de rău, de vremea ce a trecut așa de iute, în care, a doua zi după un bal, mă sculam la amiazăzi, zicând: bre, bre, cât m-am înglindisit de bine. Și cu o suvenire desfătăcioasă de gânduri, mă uitam la rămășițele strălucitei mele tualete din ziua trecută, ce era împrăștietă în mijlocul odăii: șacșârii cei roșii aruncați pe covor, galbenii papuci dormind pe vatră, ca o mâță ce se încălzește, mănușile aninate de coada unui ibric, cilicul cel globos rostogolit sub pat, și taclitul, a căruia coadă, în ziua trecută, prin coborârea sa până la pământ, făcea mirarea tuturor babelor, ședea învăluit pe un scaun. Nu zic nimic de fermeneaua cea roșie care, aninată pe ușă, sămăna la cununile de pipăruși întinse înaintea casei unui bulgar din Huși. Atunce, niciodată nu mă desfătam pe jumătate; ... Dimitrie Anghel - Represiune pentru represiune ... strigătul de alarmă al domnului Ibrăileanu. Apoi, după ce toate aceste neplăcute senzații s-au potolit în mine, am luat colecția "Vieței românești", această primitoare gazdă a noastră a tuturora, pe care o păstrez cu sfințenie, și, răsfoind-o, am căutat să văd ce s-a ... ... destinse aripile puțin, să se odihnească, dar băgă de seamă că se umpluse de praful galben al florii și se necăji: „Foarte mulțumesc de gazdă, dacă e vorba să ies mânjit!... Și unde mai pui că aici stai ca într-o mănăstire.â€� Se înălță în aer. Se încălzise grozav ... asta, da.â€� Și se lăsă, elegant, în roate, deasupra florii cuminți. Își strânse aripile una, își răsuci mustața, făcu ochii mici; micșunica rămase liniștită; gazdă bună, dar nu sprințară. Flăcăul se necăji: „Ho, băbătie, prea te crezi! Eu n-am venit să dorm.â€� Și fugi râzând. Mărgăritărelele nu ... Petre Ispirescu - Cei trei frați împărați Petre Ispirescu - Cei trei fraţi împăraţi Cei trei frați împărați de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un biet om sărac. El avea femeie și trei copilași. Lucra bietul om de da pe brânci, zi și noapte, orice și pe unde găsea, și două în tei nu putea lega și el. Bieții copilași erau mai mult flămânzi decât sătui. Într-o dimineață, plecând la pădure ca să aducă ceva uscăturele pentru casă, văzu într-un copaci un cuib de pasăre, cum nu mai văzuse el până atunci. Se miră nițel, apoi parcă-i da cineva ghes, vru să știe ca ce fel de pasăre să fie aceea ce se adăpostea în astfel de cuib. Își lepădă calevrii, își scuipă în palme și se agăță de copaci ca să se urce în el. Încet, încet, el se sui până la cuib, se uită într-însul; pasărea nu era; când, ce să vaz? un ou ca de găină. Așa de frumos era oul și lucios, lucios, încât parcă-i era milă să puie mâna pe dânsul. În cele din urmă, îl luă și-l băgă în sân. După ce se dete jos, ... Ion Luca Caragiale - Monopol... ... pe buze și mi-o aruncă magnific din depărtare. Sunt opt ceasuri și trei sferturi... Gondola așteaptă... Îmi iau rămas bun de la grațioasa mea gazdă și plec cu Ronetti Roman la gară. După ce-i mulțumesc de afectuoasa primire, urc în vagon. Amice - zic - știi d-ta cu ce mă ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru GAZDĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 15 pentru GAZDĂ. ... CORTELÁȘ , cortelași , s . m . ( Reg . ) Persoană care ține în gazdă elevi sau care cartiruiește soldați ; elev care stă în gazdă ... AMFITRIÓN , - OÁNĂ , amfitrioni , - oane , s . m . și f . ( Livr . ) Stăpânul unei case în raport cu oaspeții săi ; gazdă ... el . CORTÉL^2 , corteluri , s . n . ( Reg . ) Haină bărbătească de lână , brodată , cu mâneci din postav alb . - Et . nec . CORTÉL^3 , corteluri , s . n . ( Reg . ) Gazdă ... CUSCÚTĂ , cuscute , s . f . Nume dat mai multor specii de plante parazite care se răsucesc pe tulpinile plantelor - gazdă ... a coborî . 3. A ajunge ( și a se opri ) într - un loc ; a trage ( la un hotel , la o gazdă ) . 4 , ( Despre organele forței publice ) A se deplasa , a sosi la fața locului în vederea unei investigații sau a unei ... ... ECTOENDOPARAZÍTĂ , ectoendoparazite , s . f . Ciupercă parazită al cărei miceliu se dezvoltă atât la suprafața , cât și în interiorul plantei - gazdă ... ENDOPARAZÍT , - Ă , endoparaziți , - te , subst . , adj . 1. S . f . Ciupercă parazită al cărei miceliu se dezvoltă în interiorul țesuturilor plantei - gazdă ... GĂZDOÁIE , găzdoaie , s . f . ( înv . și reg . ) 1. Stăpâna casei ( în raport cu oaspeții sau cu chiriașii săi ) ; gospodină . 2. Chiaburoaică . [ Pr . : - doa - ie ] - Gazdă ... sa o anumită vreme , dându - i adăpost ( și mâncare ) . 2. Intranz . A rămâne ( să locuiască și să mănânce ) câtva timp în casa cuiva . - Gazdă INCOLINÍSM , incolinisme , s . n . ( Biol . ) Formă de conviețuire a două organisme în care unul folosește gazda numai ca Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||