|
|
||
Vezi și:CERBICE,
COAMĂ,
GÂRBIȚĂ,
GÂT,
GRUMĂJER,
JUG,
JUNGHIETURĂ,
RESTEU
... Mai multe din DEX...
GRUMAZ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. GRUMÁZ, grumaji [(înv.) grumazi], s.m. 1. (Pop.) Gât; p. restr. cerbice, ceafă. * Expr. A-și pleca grumazul (în fața cuiva) = a se umili; a se lăsa robit. A-și îndoi grumazul = a renunța la luptă, a se socoti învins. A pune piciorul pe grumazul cuiva = a robi, a subjuga pe cineva. 2. (Rar) Gâtlej. 3. (Rar) Partea mai îngustă a unor obiecte, asemănătoare cu gâtul (1). - Cf. alb. %gurmaz, gërmaz%.Sursa : DEX '98 GRUMÁZ s. v. beregată, gâtlej.Sursa : sinonime GRUMÁZ s. (ANAT.) 1. v. ceafă. 2. v. gât.Sursa : sinonime grumáz s. m., pl. grumájiSursa : ortografic GRUMÁ//Z \~ji m. (la oameni și la animale) Parte posterioară a gâtului; ceafă; cerbice. * A-și pleca \~zul (în fața cuiva) a se umili în fața cuiva. A îndoi \~zul a pune în dependență pe cineva; a subjuga. /Cuv. autoht.Sursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru GRUMAZRezultatele 1 - 10 din aproximativ 84 pentru GRUMAZ. ... o umbră de argint. Crinul luminei strălucea în mână Reflectând dulce mândrul ei obraz, Razele dulci loveau fața-i senină, Rotunzii umeri și-albul ei grumaz; Părul lucea ca auru-n lumină, Straiul cădea de pe-umeri de atlaz, Ochi mari albaștri-n gene lungi de aur Și fruntea-i albă ... Alexandru Macedonski - Nebunul din Golia ... Byron! Sprâncenele-i arcate urcau sub a lui frunte Ca tinere lăstare sub umbra unui munte, Și părul, în inele căzându-i pe grumaz, Punea negreți albastre pe straniul obraz! În cap purta cu apă un coif de gumelastic... Pe buze-avea un zâmbet când dulce, când sarcastic, Privindu ... Alexandru Macedonski - Neron Neron de Alexandru Macedonski Privire-adâncă. Searbăd. Ca cioc de vultur, nasul; Sprâncene arcuite și trase cu compasul; O frunte largă; buze ca veșteji trandafiri; Pe ochi perdea de gene din pleoapele subțiri Ce lasă să străbată cum stau întredeschise O lume de concepții ș-o lume de abise. De lebădă-i e gâtul; de marmură-al său piept, Aci, de pe-o terasă, îl vezi semeț și drept Privind albastrul Tibru, panglică lucitoare, Pierdut cu mintea-n visuri, scăldat cu fruntea-n soare; Aci, molatec, leneș, apleacă, feminin, Grumazul său de fildeș pe toga sa de in. Neron!... Palatul, noaptea, răsună de orgie Precum răsună, ziua, orașul de urgie... Banchete, flori, Falerno și cântece de-amor Ciocnindu-se, adesea, cu țipete ce mor, Pornesc, peste tot locul, un haos fără nume -- Dar haosu-nsemnează o epocă, ș-o lume. Neron!... E Roma-n flăcări, în lacrimi și-n măcel, Căci Cezarul o știe mai rea și decât el; E vinu-n cupe de-aur și sângele pe scară; Desfrâu de vin-năuntru, desfrâu de sânge-afară... Dar astfel precum este: bizar și criminal, Neron e încercarea de-a fi Alexandru Vlahuţă - La icoană La icoană de Alexandru Vlahuță Noaptea s-a lăsat pe vale, și cătunu-i adormit. În bordei sărac, la vatră, suflet trist și chinuit, Fără somn, tânăra mamă copilașu-și ține-n poală, Și plângând îl netezește pe obrajii arși de boală. De cu sară mititelul încetase să mai țipe: Se ducea, văzând cu ochii, viața-i fărâmită-n clipe. Peste ochii mari și tulburi cad pleoapele-obosite, Somnu-l biruie adoarme. Suflări repezi, ca gonite De al morții frig, din urmă, trec mai slabe, mai curmate... Ea tresare; cum le-ascultă, șir de fulgeri îi străbate Întunericul din suflet. Pe păreți, în bezna rece, Fâlfâind ca o aripă, para focului se trece. Iat-o scoborând la vale, galbenă și istovită, Cu odorul strâns la sânu-i; cu privirea ațintită Spre biserica cu sfânta, ea-și silește-ncetu-i pas. De trei nopți și două zile bate drum făr de popas; Ș-ar fi ocolit pământul făr-a se simți trudită: Ea credea profund, orbește... Mare și nenchipuită E credința ce-ntr-un suflet înnoptat și trist încape! Nu se poate făcătoarea de minuni să nu mi-l scape, Își zicea ... Alphonse de Lamartine - Crucelița soției mele Alphonse de Lamartine - Cruceliţa soţiei mele Crucelița soției mele de Alphonse de Lamartine Traducere de Constantin Stamati O, cruceliță sântă! eu plângând te-am luat De pe-a ei buze arse la cea de-apoi suflare; Simbol dumnezeirei, de ea mie lăsat, Să-mi fie mângâietoare. Cu câte fierbinți lacrimi te spăl, o, cruceliță, De când mi te-au dat mie, ca să te port la sân, Așa cum te purtară amata muceniță A boalelor cu chin! O, Doamne, ce durere simți sufletul meu Când preotul rostiră molitva de iertare, Întocmai ca și maica cântând pruncului său, Cântec de dormitare! Atunci pe a ei frunte speranța se iviră, Pe a soției față grații au seninat, Și pare că și moartea ceva îngăduiră, Al său lacom vânat. Vântul îi clătea părul lung pân’ la pământ, Aruncând câte o viță pe palida ei față, Precum și chiparosul își mută pe mormânt A sa umbră măreață. Din patul ei căzuse una din mânușițe, Iar cealaltă gingaș pe piept o îndoia, Și ridicând la gură draga sa cruceliță, S-o sărute vroia. Ea buzele gătise pentru acel sărutat... Dar cu-acea sărutare sufletul ... Constantin Negruzzi - Floarea, Florărița româncă ... ți e destul podoaba Ce-ți dărui natura atât de-mbelșugat? La ce-ți slujește salba și scumpele mărgele Ce-mpregiurâ cu fală frumosul tău grumaz? L-a lumei obiceiuri voiești a te supune Prin lucea minciunoasă deșartelor gătiri; Nu știi că-mprumutata podoabă nu-i plăcută ... Constantin Stamati - Crucelița soției mele Constantin Stamati - Cruceliţa soţiei mele Crucelița soției mele de Alphonse de Lamartine Traducere de Constantin Stamati O, cruceliță sântă! eu plângând te-am luat De pe-a ei buze arse la cea de-apoi suflare; Simbol dumnezeirei, de ea mie lăsat, Să-mi fie mângâietoare. Cu câte fierbinți lacrimi te spăl, o, cruceliță, De când mi te-au dat mie, ca să te port la sân, Așa cum te purtară amata muceniță A boalelor cu chin! O, Doamne, ce durere simți sufletul meu Când preotul rostiră molitva de iertare, Întocmai ca și maica cântând pruncului său, Cântec de dormitare! Atunci pe a ei frunte speranța se iviră, Pe a soției față grații au seninat, Și pare că și moartea ceva îngăduiră, Al său lacom vânat. Vântul îi clătea părul lung pân’ la pământ, Aruncând câte o viță pe palida ei față, Precum și chiparosul își mută pe mormânt A sa umbră măreață. Din patul ei căzuse una din mânușițe, Iar cealaltă gingaș pe piept o îndoia, Și ridicând la gură draga sa cruceliță, S-o sărute vroia. Ea buzele gătise pentru acel sărutat... Dar cu-acea sărutare sufletul ei ... Constantin Stamati - Vulturul și paingănul Constantin Stamati - Vulturul şi paingănul Vulturul și paingănul de Ivan Andreievici Krâlov Traducere de Constantin Stamati Zburând vulturul cu fală decât nourii mai sus, În sfârșit, el se coboară spre a Caucazului munte, Și acolo pe un cedru de-o sută de ani s-au pus, De unde privea sub sine oblaste nemărginite; Acolo pe șes pâraie curgând strălucea la soare, Aici lunca înflorind, Codrii pe munți înverzind; Acolo zbuciumându-se a Caspiei Mare, Ca a corbului aripă înnegrind până departe. Sumețul vultur de-aceste atunci mirându-se foarte: „O! Jupiter, au strigat, îți dau laudă, mărire! Cu cale de ai găsit, mie debilă zidire, Să-mi dai putere să zbor acolo unde gândesc Și pe toți să covârșesc, Și să mă învrednicesc, Ca să pot privi sub mine frumusețea lumii toată...â€� Și iată de pe o creangă un paingăn îi răspunde: „Tu ești fălos peste samă, iubite, această dată, Căci eu mai jos decât tine nu sunt nici de un grăunte.â€� Vulturul ia sama bine și vede adevărat, Deasupra sa un paingăn ce mreaja și-au rășchirat, Ca când vrea perdea să țese între vultur ș-între soare, ... Costache Conachi - Jaloba mea Jaloba mea de Costache Conachi 1821, Basarabia, la Sângera Lume! astăzi se desparte de tine un muritoriu, Nu prin moarte, ci prin jale și durere de amoriu; Se desparte și te lasă, că nu mai poate răbda Atâtea ș-atâtea răle de la o supus-a ta. Ascultă, maică miloasă, ce pătrunzi la adevăr Și despici faptele noastre pănă la un fir de păr, Ascultă și pedepsește cu a tale giudecăți, Dintre noi pe cel cu vină la a dragostei dreptăți. De nouă ori pănă astăzi pământul colindătoriu Au călătorit pe crugul soarelui nemișcătoriu. De nouă ori primăvara cu veșmântul înflorit Și iarna cu cărunteța pe pământ s-au învârtit, De când am văzut cu ochii o muritoare a ta, Cu frumuseța și nurul vărsate în fața sa - Am văzut-o!... și îndată ca săgeata pe ascuns O simțire de iubire în inimă m-au pătruns! - M-au pătruns... dar nu cu focul acel înfierbântătoriu Ce-l fulgeră și-l aprinde numai aprigul amoriu; Ce cu para acea lină, acea dulce la simțiri, Ce viind din potrivirea ce pot avea două firi, Trage, pleacă și supune pe ... Dimitrie Anghel - Steluța (Anghel) ... fără de voie, cu gesturile lor, deznădejdea amară a absentelor cuvinte. Melancolic, aproape perpendicular, ca și cum ar fi fost rătezat de pe grumaz, se rezema capul primului viorist pe străvechea lui vioară ; plin de deznădejde și pasionat de-ai fi spus că strînge în brațe un trup pentru ... Dimitrie Bolintineanu - Făt-Frumos (Bolintineanu) Dimitrie Bolintineanu - Făt-Frumos (Bolintineanu) Făt-Frumos de Dimitrie Bolintineanu Într-o zi cu dulce soare, Drăgălașul Făt-Frumos, Prin troiene de ninsoare, Trece mândru și voios. Pentru dalbe păsărele Poartă arc săgetător, Pentru fete tinerele Poartă-n față flori ce-omor. El zăreste-o porumbiță Cu cap mic și poleit; Și, sub aripa-i liliță, Cu săgeți o a rănit. Pe troiene de ninsoare Sângele s-a-mprăștiat Și la razele de soare În flori dulci a înviat. — ,,De-aș avea o fetișoară Cu cosițe gălbiori, Rumenă și albioară Ca cel sânge scurs în flori, Și s-o fac să mă iubească Măcar numai într-o zi; Apoi moartea să sosească, Că ferice aș muri!" — ,,De te-i ține de cuvinte, Eu pe fată ți-o voi da!" Zice-ieșind ca din morminte Un om negru în manta. — ,,Dă-mi copila ce-mi lipsește, Într-o zi, apoi să mor!" — ,,Ai cu mine ș-o găsește, Și te-mbată de amor!" Omul negru îl conduce Sub o stâncă-ntr-un palat, Către-o fată albă, dulce, Precum el a fost visat Rumenă și albuliță Și cu ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru GRUMAZRezultatele 1 - 10 din aproximativ 19 pentru GRUMAZ. Ieremia Capitol 28 Ieremia 27 Ieremia Capitol 28 1 În acelaș an, la începutul domniei lui Zedechia, împăratul lui Iuda, în luna a cincea a anului al patrulea, Hanania, fiul lui Azur, prooroc din Gabaon, mi -a zis în Casa Domnului, în fața preoților și a întregului popor: 2 ,,Așa vorbește Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel: ,Eu sfărîm jugul împăratului Babilonului! 3 Peste doi ani, voi aduce înapoi în locul acesta toate uneltele Casei Domnului, pe cari le -a ridicat Nebucadnețar, împăratul Babilonului, din locul acesta, și le -a dus în Babilon. 4 Și voi aduce înapoi în locul acesta, zice Domnul, pe Ieconia, fiul lui Ioiachim, împăratul lui Iuda, și pe toți prinșii de război ai lui Iuda, cari s`au dus în Babilon; căci voi sfărîma jugul împăratului Babilonului.`` 5 Proorocul Ieremia a răspuns proorocului Hanania, în fața preoților și a întregului popor, cari stăteau în Casa Domnului. 6 Ieremia, proorocul, a zis: ,,Amin! Așa să facă Domnul! Să împlinească Domnul cuvintele, pe cari le-ai proorocit tu, și să aducă înapoi din Babilon în locul acesta uneltele Casei ... Ieremia Capitol 27 Ieremia 26 Ieremia Capitol 27 1 La începutul domniei lui Ioiachim, fiul lui Iosia, împăratul lui Iuda, a fost rostit către Ieremia din partea Domnului, următorul cuvînt: 2 ,,Așa mi -a vorbit Domnul: ,Fă-ți niște legături și niște juguri, și puneți-le la gît. 3 Trimete-le împăratului Edomului, împăratului Moabului, împăratului copiilor lui Amon, împăratului Tirului și împăratului Sidonului, prin trimeșii cari au venit la Ierusalim la Zedechia, împăratul lui Iuda. 4 Și spune-le să spună stăpînilor lor: ,Așa vorbește Domnul oștirilor, împăratul lui Israel: ,Iatăce să spuneți stăpînilor voștri: 5 ,Eu am făcut pămîntul, pe oameni, și dobitoacele cari sînt pe pămînt, cu puterea Mea cea mare și cu brațul Meu întins, și dau pămîntul cui Îmi place. 6 Acum dau toate aceste țări în mîinile robului Meu Nebucadnețar, împăratul Babilonului; îi dau chiar și fiarele cîmpului ca să -i fie supuse. 7 Toate neamurile vor fi supuse lui, fiului său, și fiului fiului său, pînă va veni și vremea țării lui, și o vor supune neamuri puternice și împărați mari. 8 Dar dacă un popor sau o împărăție nu se va supune lui Nebucadnețar, împăratul Babilonului, și ... Neemia Capitol 9 Neemia 8 Neemia Capitol 9 1 În a douăzeci și patra zi a aceleiaș luni, copiii lui Israel s`au adunat, îmbrăcați în saci și presărați cu țărînă, pentru ținerea unui post. 2 Cei ce erau din neamul lui Israel, despărțindu-se de toți străinii, au venit și și-au mărturisit păcatele lor și fărădelegile părinților lor. 3 După ce au șezut jos, au cetit în cartea Legii Domnului, Dumnezeului lor, a patra parte din zi; și altă a patra parte din zi și-au mărturisit păcatele și s`au închinat înaintea Domnului, Dumnezeului lor. 4 Iosua, Bani, Cadmiel, Șebania, Buni, Șerebia, Bani și Chenani s`au suit pe scaunul Leviților și au strigat cu glas tare către Domnul, Dumnezeul lor. 5 Și Leviții Iosua, Cadmiel, Bani, Hașabnia, Șerebia, Hodia, Șebania și Petahia, au zis: ,,Sculați-vă și binecuvîntați pe Domnul, Dumnezeul vostru, din vecinicie în vecinicie! ,,Binecuvîntat să fie Numele Tău cel slăvit, care este mai pe sus de orice binecuvîntare și de orice laudă! 6 Tu, Doamne, numai Tu, ai făcut cerurile, cerurile cerurilor și toată oștirea lor, și pămîntul cu tot ce este pe el, ... Iosua Capitol 10 Iosua 9 Iosua Capitol 10 1 Adoni-Țedec, împăratul Ierusalimului, a aflat că Iosua pusese mîna pe Ai și o nimicise cu desăvîrșire, că făcuse cetății Ai și împăratului ei cum făcuse Ierihonului și împăratului lui, și că locuitorii Gabaonului făcuseră pace cu Israel și erau în mijlocul lor. 2 Atunci i -a fost foarte mare frică; fiindcă Gabaon era o cetate mare ca una din cetățile împărătești, mai mare chiar decît Ai, și toți bărbații ei erau viteji. 3 Adoni-Țedec, împăratul Ierusalimului, a trimes să spună lui Hoham, împăratul Hebronului, lui Piream, împăratul Iarmutului, lui Iafia, împăratul Lachisului, și lui Debir, împăratul Eglonului: 4 ,,Suiți-vă la mine, și ajutăți-mă, ca să batem Gabaonul, căci a făcut pace cu Iosua și cu copiii lui Israel``. 5 Cei cinci împărați ai Amoriților: împăratul Ierusalimului, împăratul Hebronului, împăratul Iarmutului, împăratul Lachisului, și împăratul Eglonului, s`au adunat astfel și s`au suit împreună cu toate oștile lor; au venit și au tăbărît lîngă Gabaon, și au început să lupte împotriva lui. 6 Oamenii din Gabaon au trimes să spună lui Iosua, în tabăra din Ghilgal: ,,Nu părăsi ... ... de tot de fratele său. 4 Esau a alergat înaintea lui; l -a îmbrățișat, i s`a aruncat pe grumaz, și l -a sărutat. Și au plîns. 5 Esau, ridicînd ochii, a văzut femeile și copiii, și a zis ... ... le aducă preotului, care va jertfi întîi pe cea care are să slujească drept jertfă de ispășire. Preotul să -i frîngă cu unghia capul dela grumaz, fără să -l despartă; 9 să stropească un perete al altarului cu sîngele jertfei de ispășire, iar celalt sînge să -l stoarcă la picioarele altarului ... Judecatorii Capitol 5 Judecatorii 4 Judecatorii Capitol 5 1 În ziua aceea, Debora a cîntat această cîntare, cu Barac, fiul lui Abinoam: 2 ,,Niște căpetenii s`au pus în fruntea poporului în Israel, Și poporul s`a arătat gata de luptă: Binecuvîntați pe Domnul! 3 Ascultați, împărați! Luați aminte, domnitori! Voi cînta, da, voi cînta Domnului, Voi cînta din alăută Domnului, Dumnezeului lui Israel. 4 Doamne, cînd ai ieșit din Seir, Cînd ai plecat din cîmpiile Edomului, Pămîntul s`a cutremurat, cerurile au picurat, Și norii au turnat ape cu găleata; 5 Munții s`au clătinat înaintea Domnului, Sinaiul acela s`a clătinat Domnului, Dumnezeului lui Israel``. 6 ,,Pe vremea lui Șamgar, fiul lui Anat, Pe vremea Iaelei drumurile erau părăsite, Și călătorii apucau pe căi strîmbe. 7 Căpeteniile erau fără putere în Israel, fără putere, Pînă cînd m`am sculat eu, Debora, Pînă cînd m`am ridicat eu, ca o mamă în Israel. 8 El își alesese noi dumnezei: Atunci războiul era la porți; Dar nu vedeai nici scut, nici suliță La patruzeci de mii în Israel. 9 Inima mea se îndreaptă spre căpeteniile lui Israel, Spre aceia din popor ... 2 Cronici Capitol 30 2 Cronici 29 2 Cronici Capitol 30 1 Ezechia a trimes soli în tot Israelul și Iuda, și a scris scrisori și lui Efraim și lui Manase, ca să vină la Casa Domnului la Ierusalim să prăznuiască Paștele în cinstea Domnului, Dumnezeul lui Israel. 2 Împăratul, căpeteniile lui, și toată adunarea ținuseră sfat la Ierusalim, ca Paștele să fie prăznuite în luna a doua; 3 căci nu puteau fi prăznuite la vremea lor, pentrucă preoții nu se sfințiseră în număr destul de mare și poporul nu se adunase la Ierusalim. 4 Lucrul avînd încuviințarea împăratului și a întregei adunări, 5 au hotărît să dea de veste în tot Israelul, dela Beer-Șeba pînă la Dan, ca să vină la Ierusalim să prăznuiască Paștele în cinstea Domnului, Dumnezeului lui Israel. Căci de mult nu mai fuseseră prăznuite după cum era scris. 6 Alergătorii s`au dus cu scrisorile împăratului și căpeteniilor lui în tot Israelul și Iuda. Și, după porunca împăratului, au zis: ,,Copii ai lui Israel, întoarceți-vă la Domnul, Dumnezeul lui Avraam, lui Isaac și Israel, ca să Se întoarcă și El la voi, rămășiță scăpată ... 2 Cronici Capitol 36 2 Cronici 35 2 Cronici Capitol 36 1 Poporul țării a luat pe Ioahaz, fiul lui Iosia, și l -a pus împărat în locul tatălui său la Ierusalim. 2 Ioahaz avea douăzeci și trei de ani cînd a ajuns împărat, și a domnit trei luni la Ierusalim. 3 Împăratul Egiptului l -a dat jos de pe scaunul de domnie în Ierusalim, și a pus peste țară un bir de o sută de talanți de argint și de un talant de aur. 4 Împăratul Egiptului a pus împărat peste Iuda și peste Ierusalim pe Eliachim, fratele lui Ioahaz, și i -a schimbat numele în Ioiachim. Neco a luat pe fratele său Ioahaz, și l -a dus în Egipt. 5 Ioiachim avea douăzeci și cinci de ani cînd a ajuns împărat, și a domnit unsprezece ani la Ierusalim. El a făcut ce este rău înaintea Domnului, Dumnezeului său. 6 Nebucadnețar, împăratul Babilonului, s`a suit împotriva lui, și l -a legat cu lanțuri de aramă ca să - ... ... dintr`un vas care fierbe, ca dintr`o căldare fierbinte. 21 Suflarea lui aprinde cărbunii, și gura lui aruncă flacări. 22 Tăria lui stă în grumaz, și înaintea lui sare groaza. 23 Părțile lui cele cărnoase se țin împreună, ca turnate pe el, neclintite. 24 Inima lui este tare ca piatra ... Isaia Capitol 48 Isaia 47 Isaia Capitol 48 1 ,,Ascultați lucrul acesta, casa lui Iacov, voi, cari purtați numele lui Israel, și cari ați ieșit din apele lui Iuda; voi, cari ați jurat pe Numele Domnului, și cari chemați pe Dumnezeul lui Israel, dar nu în adevăr, nici cu neprihănire! 2 Căci ei își trag numele dela cetatea sfîntă, și se bizuiesc pe Dumnezeul lui Israel, al cărui Nume este Domnul oștirilor. 3 De multă vreme am făcut cele dintîi proorocii, din gura Mea au ieșit, și Eu le-am vestit: deodată am lucrat, și s`au împlinit. 4 Știind că ești împietrit, că grumazul îți este un drug de fier, și că ai o frunte de aramă, 5 ți-am vestit de mult aceste lucruri, ți le-am spus mai înainte ca să se întîmple, ca să nu poți să zici: ,Idolul meu le -a făcut, chipul meu cioplit sau chipul meu turnat le -a poruncit!` 6 Ai auzit toate aceste lucruri pe cari le vezi acum! Și nu vreți să le mărturisiți acum?... De acum, îți vestesc lucruri noi, ascunse, necunoscute de tine. 7 Ele se fac în timpul de față, și nu ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru GRUMAZRezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentru GRUMAZ. ... CERBÍCE s . f . 1. Ceafă , grumaz COÁMĂ , coame , s . f . 1. Păr lung ( și stufos ) care crește pe grumazul sau de - a lungul spinării unor animale . 2. Culme prelungită de deal sau de munte ; creastă . 3. Partea de deasupra , orizontală , a unui ... GÂRBIȚĂ , gârbițe , s . f . 1. ( Pop . ; la animale ) Greabăn , grumaz ... GÂT , gâturi , s . n . 1. Parte a corpului ( la om și la unele animale ) care unește capul cu trunchiul ; grumaz ... GRUMĂJÉR , grumăjere , s . n . ( Rar ) Parte a armurii care apără gâtul . - Grumaz JUG , juguri , s . n . 1. Dispozitiv de lemn care se pune pe grumazul animalelor cornute care trag la car , la plug etc . sau , în unele țări , se fixează de coarnele lor . 2. Jujeu . 3. Piesă în formă de cadru sau de inel , care servește la susținerea altor piese ale unei mașini sau ale unei unelte . 4. Parte componentă a circuitului magnetic al unui aparat sau al unei mașini electrice , care nu are înfășurări ... JUNGHIETÚRĂ , junghieturi , s . f . ( Pop . ) 1. Junghi ( 1 ) . 2. Articulația coloanei vertebrale cu baza craniului ; p . ext . gât , grumaz RESTÉU , resteie , s . n . Fiecare dintre cele două bare în formă de cui , făcute din fier sau din lemn , cu care se închid laturile jugului pentru a reține grumazul animalului în |
||