|
|
||
|
Cuvântul IDEI nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: IDEE Vezi și:IDEE, MAI, RĂS-, ÎNCIFRA, ABSOLUTIZA, ANTIPOD, ASOCIAȚIE, DAR, DESLUȘI, DESTUL, FANTEZIE ... Mai multe din DEX...IDEI - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. IDÉE, idei, s.f. 1. Termen generic pentru diferite forme ale cunoașterii logice; noțiune, concept. 2. Principiu, teză cuprinzătoare, teză fundamentală, concepție, gândire, fel de a vedea. ** Opinie, părere, gând, convingere, judecată. * Expr. A avea idee = a avea cunoștințe (sumare), a fi informat (despre ceva). Ce idee! = exclamație de dezaprobare. Dă-mi o idee = ajută-mă cu o sugestie sau să găsesc o soluție. ** Intenție, plan, proiect. 3. (În expr.) Idee fixă = imagine, gând delirant izolat, intens și durabil, lipsit de rațiune. ** Teamă, grijă cu privire la ceva, panică. * Expr. (Fam.) A băga (pe cineva) sau a intra la (o) idee (sau la idei) = a face să se îngrijoreze, să se teamă sau a se îngrijora, a se teme. 4. (În expr.) O idee (de...) = o cantitate mică, redusă etc. O idee mai mare. - Din fr. idée, lat. idea.Sursa : DEX '98 IDÉE s. f. 1. formă de reflectare, de reprezentare generalizată a realității în conștiință; noțiune, concept. o a avea ~ = a avea cunoștințe (sumare), a fi informat despre... 2. gândire, concepție, fel de a vedea. 3. concepție de bază care se desprinde dintr-o lucrare literară, artistică etc. * gând, opinie, părere, convingere, judecată. o ~ fixă = imagine, gând care revine mereu în mintea cuiva. 4. intenție, plan, proiect. o o ~ (de) = o cantitate mică, puțin. (< fr. idée, lat., gr. idea)Sursa : neoficial IDÉE s. 1. (FILOZ.) noemă. 2. noțiune. 3. concepție. 4. v. părere. 5. considerație, considerent, constatare, observare, observație, opinie, părere, reflecție, reflexie, remarcă. (Câteva idei asupra ...) 6. v. intenție. 7. (MED.) idee fixă = manie, monomanie, obsesie, psihoză.Sursa : sinonime idée s. f., art. idéea, g.-d. art. idéii; pl. idéi, art. idéile (sil. -de-i-)Sursa : ortografic IDÉ//E \~i f. 1) Reprezentare generală și abstractă, care se formează în conștiința omului, despre un obiect sau despre un fenomen; concept; noțiune. 2) Rezultat al procesului de gândire; gând. * \~ fixă idee care stăruie mereu în mintea cuiva; idee obsedantă. A avea \~ a avea cunoștințe sumare despre ceva. 3) Fel de a vedea lucrurile din jur, de a reprezenta realitatea. 4) Concepție de bază a unei opere. \~ea romanului. \~ea spectacolului. 5) Intenție de a întreprinde ceva. [Sil. de-e-] /<lat., gr. ideaSursa : NODEX IDÉE s.f. 1. Formă de reflectare, de reprezentare generalizată a realității în conștiință; noțiune, concept. 2. Gândire, concepție, fel de a vedea. 3. Concepție de bază care se desprinde dintr-o lucrare literară, artistică etc.; concepție fundamentală. ** Gând, opinie, părere, convingere, judecată. * Idee fixă = imagine, gând care revine mereu în mintea unei persoane. ** Intenție, plan. [Pron. -de-e. / cf. fr. idée, it. idea, gr., lat. idea < idein - a vedea].Sursa : neologisme Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru IDEIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 403 pentru IDEI. Alexandru Dimitrie Xenopol - Istoria ideilor mele Alexandru Dimitrie Xenopol - Istoria ideilor mele Istoria ideilor mele [1] de Alexandru Dimitrie Xenopol I. E. Torouțiu, Studii și documente literare . Vol. IV. Junimea. (București: Inst. Arte grafice Bucovina, 1933), pp. 368-428 Note de Torouțiu Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 IX 10 X 11 Izvoare 12 NOTE I A RIRIA Comment veux tu que Je comprenne Quand mon amour est si gĂ©ant Quand il me tire du nĂ©ant NĂ©ant de l'âme oĂ¹ j'ai vĂ©cu Jusqu'Ă ce que je t'ai connu? Comment veux-tu que je comprenne? 6 AoĂ»t 1901 Vörishofen [2] Mai mulți oameni, cari au găsit hrana sufletului lor în lumea cugetării, au scris amintirile vieții lor personale. În paginile ce urmează stau cuprinse acele ale desfășurării zilelor mele, însă privită aproape numai din punctul de vedere al desvoltării ideilor asupra lucrurilor și a lumii. Deși idealismul nu e product al individualității, și aceasta nu poate fi pe deplin cunoscută fără cercetarea fiziologică și psichologică a ființei ce-i dă naștere, voiu căuta să, desfac, pe cât se ... George Bariț - Imagine:George Barit - Ideea Dacoromaniei.pdf George Bariţ - Imagine:George Barit - Ideea Dacoromaniei.pdf Imagine Istoricul fișierului Legăturile imaginii George_Barit_-_Ideea_Dacoromaniei.pdf ‎ (mărime fișier: 1,45 MB, tip MIME: application/pdf) ATENȚIE! Se recomandă transferul acestui fișier la Commons după verificarea licenței. Această imagine se află în domeniul public deoarece drepturile de autor au expirat. Se aplică în Statele Unite, Canada, Uniunea Europeană și în acele țări cu o limită a drepturilor de autor acoperind întreaga viață a autorului acesteia plus 70 de ani Istoricul fișierului Faceți click pe o dată/timp pentru a vizualiza fișierul de la timpul respectiv. Dată/Timp Miniatură Dimensiuni Utilizator Comentariu curentă 14 aprilie 2008 01:21 Nicio miniatură (1,45 MB) Alex:D ( Discuție | contribuții ) ({{DP-70}}) Caută fișiere duplicate Editează acest fișier folosind o aplicație externă. Vedeți instrucțiuni de instalare pentru mai multe informații. Legăturile imaginii Nici o pagină nu se leagă la această Paul Zarifopol - Din registrul ideilor gingașe Paul Zarifopol - Din registrul ideilor gingaşe Din registrul ideilor gingașe de Paul Zarifopol 1926 Prefață Ideal și energie Tipul politic Feminism Lucruri sfinte Geniul organizator Clasicii Estetica utilă și culturală Stil clasic Neînțelegeri inocente între public și artiști Sentimentalii Mecanizarea scrisului Motivele scriitorului Cetățeanul și literatura lui În procesul intelectualilor Intelectualul Literații și violența Aplicație freudistă Cuvântul în libertate Sat și mahala Spre viața ușoară Ciomagul candid Revolta contra istoriei Burgezie romantică Un popor nepolitic "Sufletul slav" Marxism amuzant Genii agitate Trepte istorice Simț de clasă Paradisul impreciziei Conspirația esențială Toleranță Chestia dezarmării după strictul bun-simț Frivolitate pompoasă Pentru libertatea gustului Analogii penibile Explicație Gelu Vlaşin - Ideea Ideea de Gelu Vlașin în mintea mea încolțesc ideile precum sămburii de chaparo pe câmpiile andaluziei de prea multă așteptare iată ideea secerând neputința rostirii cu mâna Paul Zarifopol - Artiști și idei literare române Paul Zarifopol - Artişti şi idei literare române Artiști și idei literare române de Paul Zarifopol Prefață Publicul și arta lui Caragiale Poezie filozofică Geniul neprihănit Minulescu povestitor Romanul d-lui Minulescu Alexandru Teodoreanu Despre "Sfintele taine ale Vasile Pârvan - Datoria vieții noastre ... școlare se poate crea libertatea de zbor pentru cei chinuiți de demonul lăuntric. Libertatea aceasta crește din starea de suflet a iubirii pentru idee. Profesorul să se facă și el simplu școlar, alergând la un loc cu copiii și adolescenții după licuriciul minunat al gândului, care luminează în întunericul ... productivității. O monstruoasă stoarcere a tuturor puterilor pământului și omului, ca să dea cât mai mult material asimilabil pâtecelui și poftelor inferioare. Orice idee e valorată după interesul - pragmatic - pe care-l deșteaptă. Orice instituție ideală a societății e mecanicizată industrial. De o sută de ani încoace ... Ion Luca Caragiale - Guvernul și modificarea art. 7 Ion Luca Caragiale - Guvernul şi modificarea art. 7 Guvernul și modificarea art. 7 de Ion Luca Caragiale În numărul său de ieri Românul cuprinde, în trei coloane foarte interesante, un fel de profesie de credință a partidului roșu, sau mai bine zis, o declarație amoroasă în toată regula adresată cu multă căldură sferelor înalte, ce au înscris și au făcut să se înscrie în tratatul dela Berlin art. 44. Cu o zi înainte, organul prezidentului Camerii arăta că guvernul roșu, nu dela majoritate ci dela minoritate va stărui să aibă o deslegare a cestiunii israelite; a doua zi însă schimbă foaia, și în dorința d'a nu se amăgi cumva autorii tratatului și inspiratorii art. 44 asupra vederilor partidului roșu, Românul așterne trei coloane de lămuriri în această privire. Lăsăm la o parte introducerea articolului, unde Românul se felicită că, grație guvernului roșu țara este acum sosită într'o stare politică, pe care nici cei mai geniali și mai îndrăzneți eroi ai trecutului n'ar fi cutezat s'o viseze; ceea ce este important să relevăm sunt părerile acelei foi în privința cestiunii art. 7 mai ales față cu partidul conservator. ... ... a determina din nou, și pentru noi, modernii, înțelesul poeziei, este justificată deplin. Față cu mulțimea cititoare, situația omului care încearcă să determine o idee e totdeauna ingrată. Cu cât mai nelămurită și anarhică este întrebuințarea unei idei, prin urmare a unui cuvânt, cu atât mai îndărătnic și ... Titu Maiorescu - Din experiență ... cea mai mare parte întunecate și ascunse în sufletul sau în memoria lui. În conștiința lui actuală stă pe primul plan al atențiunii o singură idee, pe lângă ea se asociază, însă în al doilea și al treilea plan, încă vreo câteva altele, poate până la șapte: toate celelalte, sutele de ... să observi cu luare-aminte pe cele principale, și cine știe dacă în aceste condiții vei avea vreodată timpul necesar ca să-ți faci o idee despre totalitatea colecției. Dar încă dacă nu este numai o singură colecție, ci sunt mai multe, și ți se cere să le cunoști și pe ... Constantin Dobrogeanu-Gherea - Tendenționismul și tezismul în artă ... urmei, la înrâurirea mijlocului natural și a celui social. O impresie făcută de mijlocul natural, de pildă un răsărit de soare ori o idee socială, cum este iubirea de oameni sau iubirea către femeie, nu va ieși de la poet întocmai cum a intrat. Impresia va găsi ... Titu Maiorescu - Despre progresul adevărului în judecarea lucrărilor literare ... litera statornică, și ideea astfel întrupată, spărgând marginile spațiului și momentului, tinde a străbate în depărtarea locurilor și în viitorul timpurilor. Dar ce idee merită această transformare? Ce simțire poate fi menită a ieși din marginea mai firească a simplului grai și a se ... propriul înțeles al cuvântului și, după ce am văzut că cei ce scriu din chiar vocațiune internă o fac pentru a răspândi o idee sau o simțire de valoare universală, să ne punem a doua întrebare: Cum lucrează o asemenea scriere asupra celorlalți? Cum străbate ea în ... Presupunem că a ales un timp oportun și că nu este vorba de o concepțiune în afară de atmosfera actualității, ci de o idee, deși nouă, dar născută din chiar mijlocul luptelor intelectuale ale epocii în care trăiește și ale poporului din care s-a născut. Atunci ... întâmpinare din partea publicului și totdeodată primul simptom natural al evoluțiunii spre progres este combaterea violentă din partea celor mai mulți. Căci ce este o idee sau o formă nouă în mișcarea intelectuală a unui popor dat? Este o ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru IDEIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 350 pentru IDEI. ... pentru diferite forme ale cunoașterii logice ; noțiune , concept . 2. Principiu , teză cuprinzătoare , teză fundamentală , concepție , gândire , fel de a vedea . 3. ( În expr . ) Idee fixă = imagine , gând delirant izolat , intens și durabil , lipsit de rațiune . 4. ( În expr . ) O idee ( de . . . ) = o cantitate mică , redusă etc . O idee MAI ^4 s . m . invar . A cincea lună a anului , care urmează după aprilie ; florar . MAI ^3 , maiuri , s . n . ( Reg . ) Ficat . MAI ^2 , maiuri , s . n . Nume pentru diferite unelte sau părți de unelte în formă de ciocan ( de lemn ) , care servesc la bătut , îndesat , nivelat etc . MAI ^1 adv . I. 1. ( Servește la formarea gradului comparativ ) Mai bun . 2. ( Servește la formarea gradului superlativ relativ ) Cel mai bun . II. ( Atenuează ideea exprimată de cuvântul determinat ) În parte , puțin , oarecum , într - o oarecare măsură , întrucâtva . Copii și mai cuminți , și mai obraznici . Ploaia mai încetase . III. ( Exprimă ideea de aproximație ) Aproape ; aproximativ ; cam . Mai îmi vine a crede . IV. ( Înaintea unui verb ) 1. ( Arată că acțiunea verbului durează ) Și acum , în continuare , încă . Mai vine la noi . 2. ( Arată repetarea acțiunii verbului ) Din nou , încă o dată , iar . Poate să ne mai întâlnim . 3. ( Exprimă nedumerire ) Nu se știe ce s - a mai făcut . V. ( Arată că , pe lângă lucrurile cunoscute , intervine un element nou ) 1. ( În enumerări ) În afară de aceasta , în plus , pe deasupra . Avea casă , mai ceva bani . 2. ( Corelativ ) Când . . . , când ; ba . . . , ba ; parte . . . , parte . Mai ... RĂS - - ( Înaintea vocalelor și a consoanelor sonore , în forma răz - ) Element de compunere care : 1. a ) formează , de la verbe , derivate care exprimă o împrăștiere , o repetare sau o intensificare a acțiunii exprimate de verbul simplu ; b ) formează , de la adjective , derivate care exprimă intensificarea însușirii exprimate de adjectivul simplu ; c ) ( rar ) formează , de la substantive , derivate care exprimă ideea de intensitate în raport cu substantivul simplu ; d ) formează , de la substantive denumind grade de rudenie , derivate care indică generații depărtate ; e ) formează , de la adverbe de timp , derivate indicând un timp mai îndelungat decât cel exprimat de adverbul simplu ; 2. a ) formează , de la verbe , derivate care exprimă ideea revenirii la o stare mai veche ; b ) formează , de la verbe , derivate care exprimă ideea modificării ( în sens negativ ) a situației dinainte ; 3. formează , de la verbe , substantive și adjective , derivate cu sensul mai depărtat de cel al cuvântului simplu . [ Var . : ... ÎNCIFRÁ , încifrez , vb . I . Tranz . A reda o idee , un sentiment etc . , în mod indirect , simbolic , metaforic ; a exprima o idee ABSOLUTIZÁ , absolutizez , vb . I . Tranz . A atribui în mod eronat unui fapt sau unei idei o valoare absolută prin ignorarea caracterului relativ , condiționat , limitat de celelalte laturi sau însușiri ale faptului sau ideii respective ; a considera în mod greșit o latură a unui lucru ca o entitate de sine stătătoare , rupând - o de complexul căreia îi aparține . - Absolut + suf . - ... ANTIPÓD , antipozi , s . m . Loc sau punct de pe suprafața pământului diametral opus altuia ; fig . lucru , fapt , idee etc . în totală opoziție cu alt lucru , fapt , idee ASOCIÁȚIE , asociații , s . f . 1. Grupare de persoane creată pentru a atinge un scop comun și organizată pe baza unui statut . 2. Grup de plante format din mai multe specii caracteristice unui anumit mediu de viață . 3. Grupare de molecule , de stele etc . cu însușiri comune . Asociație moleculară . 4. Proprietate a psihicului de a lega între ele mai multe imagini senzoriale , idei etc . , apariția unei reprezentări atrăgând în conștiință o altă reprezentare asemănătoare sau întâlnită anterior ; legătură între reprezentări , idei etc . pe baza acestei proprietăți . [ Pr . : - ci - ... sau părți de propoziție adversative ) 1. ( Arată o opoziție ) Cu toate acestea , totuși . 2. ( Arată o piedică ) Însă . Ascult , dar nu înțeleg . 3. ( Adaugă o idee nouă la cele spuse mai înainte ) Mai mult decât atât , cu atât mai mult , darămite . Munte cu munte se întâlnește , dar om cu om . II ... ... Tranz . A desprinde dintr - un complex de idei , a limpezi , a lămuri , a clarifica o problemă , o idee DESTÚL , - Ă , destui , - le , adj . , adv . 1. Adj . , adv . ( Care este ) în cantitate suficientă , atât cât trebuie . 2. Adj . , adv . ( Care este ) în cantitate sau în număr mare ; mult . 3. Adj . , adv . ( Care este ) mai mult decât trebuie , prea mult . 4. Adv . ( Urmat de un adjectiv sau de un adverb de care se leagă prin prep . " de " ) a ) ( Exprimă ideea de diminuare a calității pozitive indicate de adjectivul sau adverbul pe care - l însoțește ) Aproape . . . , suficient de . . . , relativ . . . S - au înțeles destul de bine . b ) ( Exprimă ideea de sporire a calității negative indicate de adjectivul sau adverbul pe care - l însoțește ) . Destul de puțin . Destul de rău . - De ^4 + FANTEZÍE , fantezii , s . f . 1. Capacitate omenească de a crea noi reprezentări sau idei pe baza percepțiilor , a reprezentărilor sau ideilor acumulate anterior ; p . ext . imagine produsă de această facultate ; imaginație ; reverie . 2. Gust , înclinare , dorință ieșită din comun , ciudată ( a cuiva ) . 3. Compoziție muzicală instrumentală de formă liberă , având un caracter de improvizație și de virtuozitate . [ Var . : ( rar ) fantasíe , fantazíe s . Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||