|
||
Vezi și:INFILTRAT,
INFILTRAȚIE,
INFILTRAȚIUNE,
INFILTRARE,
ÎNFILTRA,
CĂRBUNE,
ELUVIONARE,
INCUBA,
INCUBAT,
INSINUA
... Mai multe din DEX...
Forme cu și fără diacritice ale cuvântului INFILTRA:
ÎNFILTRA,
ÎNFILTRĂ.
INFILTRA - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. INFILTRÁ, infiltrez, vb. I. Refl. (Despre lichide, la pers.3) A pătrunde și a curge, a trece, a străbate, a se strecura treptat într-un mediu poros. ** Tranz. si refl. Fig. A pătrunde sau a face să pătrundă undeva, a (se) strecura pe nesimțite, neobservat. [Var.: înfiltrá vb. I] - Din fr. infiltrer.Sursa : DEX '98 INFILTRÁ vb. tr. I. refl. (despre lichide) a pătrunde prin porii corpurilor solide (ca prin filtru). II. tr., refl. (fig.) a pătrunde, a face să pătrundă, a (se) strecura neobservat. (< fr. /s'/infiltrer)Sursa : neoficial INFILTRÁ vb. 1. a pătrunde, a se scurge, (reg.) a se stoarce. (Apa de ploaie se \~ în pământ.) 2. a pătrunde, a se strecura, (livr.) a se insinua. (Apa se \~ în zidărie.)Sursa : sinonime infiltrá vb., ind. prez. 1 sg. infiltréz, 3 sg. și pl. infiltreázăSursa : ortografic A SE INFILTR//Á mă \~éz intranz. 1) (despre lichide) A pătrunde treptat (într-un mediu poros). 2) A pătrunde cu abilitate și pe neobservate; a se insinua; a se strecura. [Sil. -fil-tra-] /Sursa : NODEX A INFILTR//Á \~éz tranz. A face să se infiltreze. [Sil. -fil-tra-] /Sursa : NODEX INFILTRÁ vb. I. 1. refl. A străbate, a pătrunde printr-un mediu poros. 2. tr., refl. (Fig.) A pătrunde sau a face să pătrundă, a (se) strecura neobservat. [Var. înfiltra vb. I. / < fr. infiltrer, it. infiltrare].Sursa : neologisme Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru INFILTRARezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentru INFILTRA. Grigore Alexandrescu - Unirea Principatelor Grigore Alexandrescu - Unirea Principatelor Unirea principatelor de Grigore Alexandrescu Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 Note I Pe antice monumente am văzut ades sculptate Acvila ce poartă crucea, zimbrul țării-nvecinate, Sub o mână, o coroană, întrunite figurând; Și în vechea capitală, o măreață mănăstire, [1] După lupte sângeroase monument de înfrățire, De-al Moldovei domn clădită, stă trecutul atestând. II Ce spun aste suvenire? ele-arată că-altădată, Înainte-acelor lupte, în vechimea depărtată, Fii ai Romei cei eterne, acești popoli au fost frați; C-ale lor restriști cumplite au izvor în despărțire, Că la răul ce-i apasă nu pot s-afle lecuire, Decât numai în unirea către care sunt chemați. III Căci de urile interne mult a profitat străinul; Căci în suflete și-n inimi el a infiltrat veninul, Ce corumpe, ce îneacă tot instinctul generos; Căci slăbiți prin moliciune, umiliți prin apăsare, În furtune și în intrigi balotați fără-ncetare, Am uitat noi vechea cale și trecutul glorios. IV Astăzi nu ni se cer lupte, sacrificiuri de sânge, Virtuți mari de altădată; astăzi ținta vom ajunge Prin credință în ... Titu Maiorescu - Neologismele Neologismele de Titu Maiorescu 1881 Au trecut 14 ani de când pentru întâia oară s-a arătat în Convorbiri literare o direcție critică în contra limbii obișnuite pe atunci în multe scrieri ale literaturii române. Critica voia, pe de o parte, să combată construcțiile arbitrare ale filologilor care, sub cuvânt de „purificare“, întocmeau un vocabular de termeni necunoscuți românului și depărtau vorbirea claselor culte de la izvorul de viață al limbii populare; iar pe de alta voia să lovească în germanismele infiltrate printre scrierile de peste Carpați și Molna, care falsificau geniul propriu al limbii române și micșorau astfel valoarea luptei lor pentru existența națională. Dacă astăzi și-ar da cineva osteneala să recitească acele articole critice, ar dobândi, desigur, încredințarea că orice s-ar putea zice în contra lor, numai un singur lucru nu s-ar putea zice: că au fost dictate de un spirit antinațional. Prea aspre le pot părea la unii, prea puțin oportune la alții, prea lipsite de respect pentru vechile autorități la ai treilea, dar orice cap nepărtinitor va trebui să recunoască, în tendința de a readuce limba română la viața ei populară și ... Constantin Stamati-Ciurea - O vânătoare în Basarabia Constantin Stamati-Ciurea - O vânătoare în Basarabia O vânătoare în Basarabia de Constantin Stamati-Ciurea Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 Note I Cu desțelenirea câmpiilor, cu înmulțirea satelor pe locuri odiÂnioară pustii, cu extirparea pădurilor, apoi cu vânarea arbitrară de oricine și în orice timp, fără restricțiuni sau vreun regulament, se-nțelege că actualmente vânatul este mai de tot stârpit, și o excursiune vânătorească nu va aduce nici rezultatul dorit, nici vreo plăcere. În timpul de azi, întâmpinăm în tot locul țărani, braconieri derbedei, care de când cu militarismul, sunt aproape toți deprinși cu pușca stârpind fără cruțare tot ce le iese înainte, așa că în ținuÂtul Hotinului și al Sorocii, mai că nici urmă n-a mai rămas din păsările de vânat. Numai iarna mai vin din Podolia peste Nistrul înghețat droaie de lupi, fiind acolo oprită arma de foc. Dar cei mai avani stârpitori ai vânatului au fost până pe la anii 1840 și 1860 vecinii noștri, proprietarii din Podolia, care țineau în arendă multe moșii din Basarabia, se-nțelege cu un preț de nimică, plătind anual 3 până la 4 franci ... Paul Zarifopol - Introduceri la ediția critică I.L. Caragiale, opere Paul Zarifopol - Introduceri la ediţia critică I.L. Caragiale, opere Introducere [1] de Paul Zarifopol "Sunt vechi, domnilor" era vorba favorită a lui Caragiale, când se certa cu prietenii pentru idei, pentru idei de artă mai cu seamă. Părerea populară atribuie artiștilor ca atare un conservatism din naștere. Nu interesează aici să verificăm principiul acestei generalizări curente, ci numai întrucât acea coincidență e, în anume caz, evidentă, să căutăm a preciza condițiile în care ea se arată acolo. Caragiale avea un spirit de o rară mobilitate; prefacerea simpatiilor lui intelectuale în antipatii era fenomen cronic, de care prietenii lui toți erau deprinși a se amuza. Totuși, e adevărat că simpatia lui pentru ceea ce e vechi, în artă cel puțin, era oarecum sistematică. Cred că acest conservatism ferm, care izbucnea numaidecât în dispreț agresiv pentru orice i se părea abatere obraznică și proastă de la adevărurile bine hotărâte, era, probabil, mai întâi un semn firesc al energiei unui talent care se simțea sigur pe ce apucase odată să știe și refuza cu superbă îndârjire orice i se părea măcar o umbră de obiecție la cele hotărâte ca bune și învățate ca atare. Era poate ... Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I Donna Alba de Gib Mihăescu (Volumul I) Volumul II →→ Am pornit cu stângul în lume, ca și în război. La demobilizare, acolo, în dosul magaziilor gării, pe câmpul presărat cu mese și cu soldați beți de fericirea vieții recâștigate, pe toți i-am auzit: "Băgați de seamă, când vă veți vedea cu libretul în mână, să porniți cu dreptul!" Dar eu știu că oricât m-am muncit cu gândul, acum un an, să mișc întâi dreptul, când s-o da semnalul de plecare, spre front, din obișnuință militărească - deși acum nu mai răcneau porunci scurte ca la paradă și nimeni nu se uita cu ce pas o ia omul spre moarte -, am mișcat stângul. Și iată-mă c-am ajuns prin atâtea ploi de foc, cu picioarele și cu mâinile zdravene, cu pieptul neîngăurit, tocmai aici, în această zi sfințită a liberării de orice pericol. Iar astăzi e zi de marți și dacă toți oamenii dimprejurul meu se fac a uita c-au să pornească înapoi pe drumul vieții, cu tot dreptul mișcat întâi, într-o zi atât de nefastă, eu mă simt din cale-afară de ... Nicolae Paulescu - Spitalul, Coranul, Talmudul, Kahalul și Francmasoneria Nicolae Paulescu - Spitalul, Coranul, Talmudul, Kahalul şi Francmasoneria Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul și Francmasoneria de Nicolae Paulescu publicată în 1913 Cuprins 1 SPITALUL [1] 1.1 I. Ce este un medic? 1.2 II Dar, ce este un bolnav? 1.3 III Ce este un spital? 1.4 Dar ce este Caritatea? 1.5 LEGISLAȚII RELIGIOASE 2 CORANUL 2.1 I. - Patima de proprietate 2.2 II. - Patima de dominație 2.3 III. - Legea iubirii 3 TALMUDUL 3.1 I. - Patima de proprietate 3.1.1 1. - Cămătăria 3.1.2 2. - Frauda 3.1.3 3. - Jurământul fals 3.2 II - Patima de dominație 3.3 III - Legea iubirii 3.4 Omorurile rituale 4 CAHALUL 4.1 ORGANIZAȚIA STATULUI JIDOVESC 4.1.1 A) CAHALUL ELEMENTAR 4.1.1.1 I. - Școlile talmudice 4.1.1.2 II. – Proprietate 4.1.1.3 III. – Dominație 4.1.2 B) CAHALELE SUPERIOARE 4.1.3 EFECTELE CAHALELOR TALMUDICE 4.1.3.1 AUSTRO-UNGARIA 4.1.3.2 BUCOVINA 4.1.3.3 GALIȚIA 4.1.3.4 UNGARIA 4.1.3.5 AUSTRIA 4.1.3.6 FRANȚA 4.1.3.7 ALGERIA 4. ... Anton Holban - O moarte care nu dovedește nimic Anton Holban - O moarte care nu dovedeşte nimic O moarte care nu dovedește nimic de Anton Holban Fericirea a fost mare când mi s-a dat prilejul să plec la Paris! Scopul copilăriei mele se realiza. Aveam să străbat în fine eu însumi toate ungherele prin care mă orientam cu ușurință cu mintea și unde plasasem numai cu imaginația sute de romane a căror acțiune se petrecea acolo. Palpitând de bucurie, studiam, alături de Irina, ghidurile, hărțile, cărțile explicative. O purtam cu mine prin magazine, pe la legații, pe la birouri de bilete de tren, perorându-mi toate planurile. Ziua plecării sosi, și mă conduse la gară. Trenul mai avea 20 de minute până la plecare, mă instalasem bine și acum nu știam ce să-i vorbesc. (Poate pentru că mă obseda ideea că despărțirile trebuiesc întovărășite de suspine și de vorbe.) Și am schițat o teorie: “Întotdeauna înainte de a te despărți de cineva drag nu te pricepi să-i vorbești, tocmai pentru că ai prea multe de spusâ€�. Îmi scuzam astfel uscăciunea din momentul acela? Sau era un mijloc să mă liniștesc, văzând-o indiferentă? În orice caz, ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru INFILTRARezultatele 1 - 10 din aproximativ 15 pentru INFILTRA. INFILTRÁT^2 , - Ă , infiltrați , - te , adj . 1. Care a pătruns undeva ( neobservat ) . 2. ( În sintagma ) Țesut infiltrat = țesut în care s - au acumulat elemente celulare pentru a combat un agent vătămător ( microbian ) . - INFILTRÁT^1 , infiltrate , s . n . 1. ( Și în sintagma infiltrat TBC ) Leziune incipientă a tuberculozei pulmonare , datorită reactivării unor focare vechi de infecție tuberculoasă sau localizării recente a unei noi infecții . 2. Acumulare într - un organ sau într - un țesut al leucocitelor sau a altor celule ca reacție la pătrunderea unor agenți infecțioși , traumatici , alergici INFILTRÁȚIE , infiltrații , s . f . 1. Infiltrare . 2. Pătrundere și localizare a unui agent vătămător într - o celulă , într - un țesut sau într - un organ ; boală provocată de acest agent . [ Var . : infiltrațiúne , înfiltráție s . INFILTRAȚIÚNE s . f . v . ... INFILTRÁRE , infiltrări , s . f . Acțiunea de a ( se ) infiltra și rezultatul ei ; infiltrație . [ Var . : înfiltráre s . f . ] - V. infiltra ... ÎNFILTRÁ vb . I . v . infiltra CĂRBÚNE , cărbuni , s . m . I. 1. Rocă combustibilă amorfă , de culoare gălbuie , brună până la neagră , friabilă , formată prin îmbogățirea în carbon ( în lipsa oxigenului din aer ) a resturilor unor plante din epocile geologice și folosită drept combustibil și ca materie primă în industria chimică și în metalurgie . 2. Material combustibil de culoare neagră , ușor și sfărâmicios , rezultat din arderea incompletă a lemnului sau ca produs secundar la distilarea uscată a lemnului , folosit în siderurgie , drept combustibil etc . ; mangal . 3. Creion negru obținut dintr - un lemn de esență foarte moale , carbonizat , folosit la desen , crochiuri , schițe etc . II. 1. ( Med . ) Antrax . 2. ( Zool . ; în sintagma ) Cărbune enfizematos = boală infecțioasă acută a rumegătoarelor , în special a bovinelor , provocată de bacteria Clostridium chauvoei și care se manifestă prin apariția în mușchi a unor tumori infiltrate cu gaze . 3. ( La plante ) Tăciune . 4. ( Bot . ; reg . ; la pl . ) Plantă erbacee cu frunze ovale la bază , lanceolate mai sus și flori negre - violacee ( Phyteuma spiciforma ) ; spinuță ( ELUVIONÁRE , eluvionări , s . f . 1. Acțiunea de formare e eluviilor . 2. Spălare spre adâncime a unor elemente componente din straturile superioare ale solului sub acțiunea apei de precipitații infiltrate în sol . [ Pr . : - vi - o ] - După fr . ... INCUBÁ , incubez , vb . I . Tranz . ( Med . ) A infiltra INCUBÁT , - Ă , incubați , - te , adj . ( Med . ; despre organisme ) În care a fost infiltrat un agent patogen , pentru a urmări reacția . - V. ... strecura cu dibăcie o aluzie , o idee calomnioasă , răutăcioasă . 2. Tranz . și refl . A ( se ) strecura undeva pe nesimțite ; a ( se ) infiltra Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |