|
|
||
|
Vezi și forma bază: LECTURA Vezi și:LECTURA, ANAGNOST, CAREU, CITANIE, CITIRE, DISLEXIE, GESTICĂ, LABIOLECTURĂ, PAUZĂ, RELECTURĂ ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului LECTURĂ: LECTURA.
LECTURĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. LECTÚRĂ s. f. 1. faptul de a citi; citit, citire. * text, bucată de citit. 2. culegerea informațiilor înregistrate în memoria unui calculator electronic. (< fr. lecture)Sursa : neoficial LECTÚRĂ, lecturi, s.f. Faptul de a citi^1; citit, citire. * Sală de lectură = încăpere amenajată pe lângă o bibliotecă, în care publicul poate citi cărți, reviste etc. Lectură particulară = cărțile citite de un elev în afara manualelor. - Din fr. lecture, lat. lectura.Sursa : DEX '98 LECTÚRĂ s. v. citire.Sursa : sinonime lectúră s. f., g.-d. art. lectúrii; pl. lectúriSursa : ortografic LECTÚR//Ă \~i f. Ceea ce este citit; citire; citit. * Sală de \~ încăpere, special amenajată, în care se pot citi cărți din diferite domenii. \~ particulară literatură citită de o persoană în afara materiei de învățământ. /<lat. lectura, fr. lectureSursa : NODEX LECTÚRĂ s.f. Faptul de a citi; citit, citire. ** Text, bucată de citit. [< fr. lecture].Sursa : neologisme Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru LECTURĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 34 pentru LECTURĂ. Mihai Eminescu - Lectură Lectură de Mihai Eminescu Stam sara la fereastă, Iar stelele prin ceață Cu tainică dulceață Pe ceruri izvorea. Citeam pe-o carte veche, Cu mii de negre gânduri Și literile-n rânduri Prinsese a juca. Jos lacul se-ncrețise Sub purpură târzie Și valuri verzi de grâie Se legăna pe lan. O stea din cer albastru Trecu a ei icoană Din fața apei plană În fundul diafan... Și cred pe înțeleptul Ce-l văd că-n carte zice Că-n lume nu-i ferice, Că toate-s năluciri... Deodată la ureche-mi Aud șoptind copila... Iar vântu-ntoarce fila Cu negrele Ion Luca Caragiale - Corespondența sentimentală Ion Luca Caragiale - Corespondenţa sentimentală Corespondența sentimentală de Ion Luca Caragiale Întâmplarea, indiscreta întâmplare ne-a făcut să dăm peste scrisoarea de mai la vale, căreia e de prisos a-i mai face comentarie. Păstrăm cu cea mai mare scumpătate ortografia și punctuația originalului acestei scrisori. Autorul, care e Cunoscutul domnișoarei Mari, aflăm că este amploiat superior în biuroul despărțirii VI a comisiei polițienești din coloarea de ***. Juna Mari, cu domiciliul în mahalaua acelei despărțiri, se afirmă că ziua trăiește cu acul, iar seara se plimbă pe bulivar. Despre cum merge toată șiretenia Cunoscutului cu domnișoara Mari, citiți și vă pătrundeți: București 2/14 apriliu Domnișoară!! Satisfacția ce v-ați făcut pentru mine instigatoriulu, nu erați în drept a lovi în mine, ci în rivali care poate a pronunțat nisce espresii supărătoare pentru D-ta. — Nu credeam că D-ta să fii astfel după cum am avut ocasiune, cu cele intămpinate prin remiterea epistolelor — resbunarea care voiai a-mi impune, puteați foarte facile ca să decideți uă oră in care determinam bine frasați supărătoare care m-a indus într-o mare ... Elisabeta de Wied - Mihai Eminescu Elisabeta de Wied - Mihai Eminescu Mihai Eminescu () n. 15 ianuarie 1850 , Botoșani d. 15 iunie 1889 , București Cel mai cunoscut poet din literatura română Biografie în limba română Citate în limba română Multimedia la Commons Mihai Eminescu , poet român Cuprins 1 Opere 1.1 Poezie 1.1.1 După an 1.1.1.1 1866 1.1.1.2 1867 1.1.1.3 1868 1.1.1.4 1869 1.1.1.5 1870 1.1.1.6 1871 1.1.1.7 1872 1.1.1.8 1873 1.1.1.9 1874 1.1.1.10 1875 1.1.1.11 1876 1.1.1.12 1877 1.1.1.13 1878 1.1.1.14 1879 1.1.1.15 1880 1.1.1.16 1881 1.1.1.17 1882 1.1.1.18 1883 1.1.1.19 1884 1.1.1.20 1885 1.1.1.21 1886 1.1.1.22 1887 1.1.2 Din volumul Poezii (1884) 1.1.3 Din periodice 1.1.4 Poezii publicate postum 1.1.5 Poeme originale de inspirație folclorică 1.2 Proză 1.2.1 Proză antumă 1.2.2 Proză postumă ... Paul Zarifopol - Despre ideologia lui Eminescu ... filozofia teoretică și practică a acestuia. Până se va scrie un referat amănunțit despre Eminescu. După ultimele publicații dăm aci câteva însemnări din lectura acestei din urmă, ca una ce tratează în cadru larg gândirea totală a părintelui literaturii noastre moderne. Cu scrisul său agreabil popular, Schopenhauer ... Nicolae Filimon - Ascanio și Eleonora ... œ Puțin mai jos era scris de frumoasa Ameliaîn limba italiană, versul acesta: „Ricorditi di me che son la Pia.“ [4] La lectura acestor versuri, ce coprindeau într-însele ceva mai mult decît un adio ce-și ia o școlară de la profesorul său, sau o femeie galantă ... Ion Heliade Rădulescu - Dispozițiile și încercările mele de poezie Ion Heliade Rădulescu - Dispoziţiile şi încercările mele de poezie Dispozițiile și încercările mele de poezie de Ion Heliade Rădulescu Învățam grecește, cum se învăța pe atunci, octoih și psaltire: nu înțelegeam nimic. Într-o duminică am văzut la poarta bisericii Crețulescului lume multă adunată; am stat și eu să văz ce este. Un fecior sau vizitiu citea în gura mare Alexandria, și câți treceau pe drum se opreau și ascultau. Când m-am oprit eu, citirea venise dimpreună cu Alexandru până la Ivantie împărat, unde zice: "Mira tebe brate" (slavonă: pace ție frate) ș. c. l. Nu mă putui dezlipi de acolo ascultând descrierea acelui loc plin de răcoare, de verdeață și adăpat de fântâni cu apă vie. A trebuit să tacă acel om minunat pentru mine (vizitiul, zic) ca să fug și eu d-acolo. Am venit acasă și am cerut foarte rebel, plângând, să-mi dea doi lei să cumpăr o carte. Eram rău când plângeam: sculam vecinii în picioare. A trebuit să mi se dea banii, și alergai îndată și-mi cumpărai cartea prețuită și plină de minuni. Dar ce să fac cu dânsa? că în mâinile mele era mută. Vrui să ... Nicolae Filimon - Il barbiere di Sevilla. Melodramă comică în două acte Nicolae Filimon - Il barbiere di Sevilla. Melodramă comică în două acte Il barbiere di Sevilla. Melodramă comică în două acte de Nicolae Filimon Notă: S-a publicat în Naționalul , III (1860), nr. 97, 8 decembrie, p. 385—386, sub semnătura Philemon; a fost republicat în numărul următor, 98, 11 decembrie, p. 389—390, pentru că prima dată textul fusese desfigurat de greșelile de tipar. A fost editat de G. Baiculescu în ediția sa din 1957, vol. II, p. 246—251. Se reproduce după textul din nr. 98 al ziarului. MELODRAMĂ COMICĂ ÎN DOUĂ ACTE. POEZIA DE C…, MUZICA DE MAESTRUL G. ROSSINI. Cînd Dante, ilustrul cîntător al Infernului, întrebă pe Francesca da Rimini despre amoroasa ei aventură cu Lancelotto, ea, înecată de lacrime, răspunse: "Nessun maggior dolore che ricordarsi dei tempi felici nella miseria" . Tot astfel am răspuns și noi cînd furăm întrebați despre reprezentarea operei Il barbiere di Sevilla cu artiștii din ziua de astăzi. Deosebirea fu numai că, spre a fi mai înțeleși de întrebătorii noștri, le citarăm versurile lui Dante în idioma română: „Nici o durere nu este mai mare decît a-ți aduce aminte ... Nicolae Filimon - Impresiuni de la opera Favorita de Donizetti ... fazele artei. Ce ar fi oare daca s-ar da unui om cu puțină cunoștință de carte Divina Comedie sau Faust , ca să le facă lectura pentru distracțiune? El ar adormi în adevăr! Ei bine, tot cam așa s-a întîmplat și cu publicul nostru la mai multe părți ... Paul Zarifopol - Delicate lucruri vechi ... Codrescu, medic și om de cultură generală neobișnuită, trebuie să fi fost tânăr de tot prin anii când se așezase bine stăpânirea poeziei lui Eminescu. Lectura de bază a generației sale o formau neapărat Schopenhauer și Darwin. În vocabularul doctorului, geniul speciei și selecțiunea sunt cuvinte rituale. În vehementa ... Garabet Ibrăileanu - Influențe străine și realități naționale Garabet Ibrăileanu - Influenţe străine şi realităţi naţionale Influențe străine și realități naționale de Garabet Ibrăileanu Voim să vorbim despre influențele străine exercitate asupra literaturii române. Acest capitol este unul din cele mai importante din istoria literaturii noastre, căci această istorie, de la 1800 până la 1880, adică de atunci de când începe literatura propriu-zisă -- cea beletristică -- și până la definitiva ei închegare (și în parte chiar și după aceea) este, dintr-un punct de vedere, istoria influențelor străine, care au putut pune în valoare -- ca să întrebuințăm un cuvânt pompos -- comorile sufletești ale poporului român. Celălalt capitol important (ideea urmează de la sine) are de obiect afirmarea tot mai puternică a spiritului național în această literatură creată cu ajutorul modelelor străine, adică procesul de emancipare a literaturii naționale, de treptată eliberare de aceste modele. Literatura beletristică cultă -- inexistentă înainte de 1800 din cauza împrejurărilor nefavorabile istorice -- nu s-a putut naște decât grație unor modele străine. Fără influența străină, mai ales franceză, începută încă dinainte de 1800, nu ar fi fost posibil nici Creangă, și nici măcar culegerile de doine și balade populare. Chiar și ideea de a culege poezie ... ... M-a găsit Graziella... La rândul ei, îmi dă brațul, și trecem, urmați de toată lumea, în alt salon, unde trebuie să ascultăm lectura studiului celui nou: Femeia în istoria și în poezia poporană a românilor, în trecut, în prezent și-n viitor... Acest studiu va constitui ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LECTURĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 10 pentru LECTURĂ. LECTURÁ , lecturez , vb . I . Tranz . ( Rar ) A ANAGNÓST , anagnoști , s . m . Sclav însărcinat să facă lectură în timpul mesei sau al băii stăpânilor , să copieze manuscrise etc . în Roma CARÉU , careuri , s . n . 1. Mod de așezare în formă de pătrat a unor persoane sau obiecte . 2. Suprafață a terenului de fotbal , de tenis etc . , marcată cu alb , care delimitează anumite zone în câmpul de joc , și în cadrul căreia se aplică unele reguli speciale . 3. Încăpere la bordul unei nave folosită ca sală de mese , de lectură și de recreație pentru ofițeri . 4. ( La unele jocuri de cărți ) Grup de patru cărți de aceeași CITÁNIE , citanii , s . f . ( Înv . și pop . ) Citit , lectură ( din cărțile bisericești înaintea CITÍRE , citiri , s . f . Acțiunea de a citi . 1. Lectură . 2. Descifrare , interpretare . [ Var . : ( pop . ) cetíre s . f . ] - V. DISLEXÍE , dislexii , s . f . ( Med . ) Tulburare la citit manifestată prin modificarea cuvintelor , prin greșeli de lectură ... GÉSTICĂ s . f . Ansamblu de gesturi folosite de un actor în interpretarea unui rol ori în recitarea sau în lectura LABIOLECTÚRĂ s . f . Aptitudine de a înțelege vorbirea după mișcările buzelor . [ Pr . : - bi - o - ] - Labi [ al ] + PÁUZĂ , pauze , s . f . 1. Suspendare , oprire temporară a unei acțiuni , a unei mișcări , a unei activități ; interval de timp cât durează această întrerupere ; repaus . 2. ( Concr . ) Semn muzical , corespunzător valorilor de fraze de note , care se pune pe portativ pentru a indica întreruperea unei fraze muzicale și durata acestei întreruperi . 3. ( Concr . ) Linie orizontală , mai lungă decât cratima , folosită ca semn de punctuație pentru a indica cititorului o oprire în lectură mai mare decât la virgulă sau pentru a separa două părți deosebite ale unui text . [ Pr . : pa - RELECTÚRĂ , relecturi , s . f . ( Rar ) Recitire . - Re ^1 - + |
||