|
||
Vezi și forma bază: LICHID Vezi și:LICHID, SPUMĂ, ÎNMUIAT, DEZGHEȚA, DEZGHEȚAT, FIERBE, PICĂTURĂ, PLUTITOR, STOARCE, ZEAMĂ ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului LICHIDA: LICHIDĂ.
LICHIDA - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. LICHIDÁ vb. tr. 1. a pune capăt, a termina, a încheia (o acțiune). 2. a îndeplini formalitățile pentru încetarea definitivă a unei situații juridice sau financiare. * (refl.) a-și plăti datoriile. 3. (arg.) a omorî, a asasina. (< fr. liquider)Sursa : neoficial LICHIDÁ, lichidez, vb. I. Tranz. 1. A termina, a pune capăt unei acțiuni, unui fapt, unei activități etc. 2. Spec. A îndeplini toate formele necesare pentru ca o situație juridică sau financiară să ia sfârșit. ** A plăti (o datorie). 3. (Arg.) A omorî; a asasina. - Din fr. liquider.Sursa : DEX '98 A lichida ≠ a fundaSursa : antonime LICHIDÁ vb. v. asasina, omorî, suprima, ucide.Sursa : sinonime LICHIDÁ vb. 1. a încheia, a sfârși, a termina. (A \~ toate socotelile.) 2. a desființa, a stârpi, a suprima. (A \~ abuzurile.) 3. (fig.) a sparge. (Au încercat să \~ greva.) 4. v. nimici. 5. v. achita.Sursa : sinonime lichidá vb., ind. prez. 1 sg. lichidéz, 3 sg. și pl. lichideázăSursa : ortografic A LICHID//Á \~éz tranz. 1) A face să nu mai existe. 2) (datorii) A compensa în bani sau în natură; a plăti; a achita. /Sursa : NODEX LICHIDÁ vb. I. tr. 1. A îndeplini formalitățile pentru încetarea definitivă a activității unei întreprinderi, a unei bănci etc. ** A plăti (o datorie). 2. A pune capăt, a termina, a încheia (o acțiune, un fapt). 3. (Argotic) A omorî, a asasina. [< fr. liquider, it. liquidare].Sursa : neologisme Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru LICHIDARezultatele 1 - 10 din aproximativ 23 pentru LICHIDA. Dimitrie Anghel - Zi de sărbătoare Dimitrie Anghel - Zi de sărbătoare Zi de sărbătoare de Dimitrie Anghel Publicată în România ilustrată , IX, 3—4 dec. 1912 — ian. 1913. Apărută și în Minerva , IV, 1225, 16 mai 1912, p. 2. sub titlul "Kermessa". Eu credeam că numai pe mine mă întristează nourii și că numai eu sunt trist cînd nu se arată soarele, și nu bănuiam că cele ce mă încunjurau, lucruri ori dihănii, sunt aplecate șl ele spre un pesimism ciudat, cînd cerul se întunecă și e vreme de ploaie. Găini și rațe, îngîmfați cocoși și claponi cu arcuite pene, pestrițe picherițe, precum și emfatici și irascibili curcani trăiau într-o deplină frăție în curtea mea, în afară de puținii imaculați porci și alte multe lighioane. Pe streșeni, lumea celor mai sus cu o treaptă, porumbeii de-a pururi amorezați și în neastîmpăr, schimbînd după plac orizontul cu o bătaie de aripă, nu m-au făcut să cred niciodată că au melancoliile lor, și singurul, poate, care-mi da de bănuit în această republică, al cărei președinte eram de drept, era numai păunul văduv, care, neavînd cui să-și arate strălucirile și podoabele, tînjea și protesta în graiul lui strident de cîte ... Dimitrie Bolintineanu - Conrad. Cântul I. Ionienele Dimitrie Bolintineanu - Conrad. Cântul I. Ionienele Conrad. Cântul I. Ionienele de Dimitrie Bolintineanu Conrad, poemă în patru cînturi și note explicative Informații despre această ediție Era cînd farul lumii, în mare apuind, Poleie rochia nopții cu stele de argint, Și-n calea sa umbroasă, sub negrele-i picioare, Așterne valuri albe, suflate de dulci boare, Munți, plaiuri, văi rîzînde și fragede grădini, Ce-noată în oceane de umbre și lumini. Cotind pe Cornul d-aur, ieșea în Propontide Un vas, spărgînd cu pieptul tărîmele lichide. Dar cine-i omu-acesta ce-n vas stă izolat? E trist sau este mîndru? mai mulți au întrebat. Un servitor răspunde cu oarece sfială Că Țara Românească e țara sa natală; Conrad e al său nume; că este exilat, El pentru libertate poporu-a rădicat. Proscris din a sa țară, el fără țel se duce Oriunde îi surîde un cer senin și dulce; Dar cugetele sale se-nturnă nencetat Spre patria iubită ce-n doliu a lăsat... Credea în viitorul promis umanității, Precum și în triumful justițiii, verității, Deși avea momente cînd sufletu-i coprins De cugetile sceptici parcă zdrobit și stins. Iubea să facă versuri, deși ... George Coșbuc - Perirea dacilor ... gând că-i gol paharul. Ascultând aceste spuse, Regele-a zâmbit perfid. Dete-un semn și-un serv aduse Zece cupe c-un lichid. M-am gândit fără-ncetare; Ceva trebuie să beți Iat-aici zece păhare. Iar dincoace-aveți pesmeți Spuneți, principi, de vă place, Și cum vreți ... George Ranetti - Rapsodia Dâmboviței ... Destinul a fost mare imbecil Când în București te puse și nu te-a pus la Mizil! [...] Apa îndeobște este prost lichid, nu mai e vorba: Scuza-i că din ea poți face baie ori o acră ciorbă... Însă niciodată apa nu s-a-nfățișat ... George Topîrceanu - I. Minulescu: Trei romanțe pentru mai târziu ... din cerescul alambic Și sfidează paciența trecătorilor: Pic-pic... Cu vedenii de umbrele ce se-nchid Și se deschid, Resemnat primești în față proiectile de lichid. Când și când, pe pălărie Simți un ropot de cascadă, — Cântă streșinile toate... Iar în jurul tău, pe stradă, E-o obsesie galantă de ... ... George Topîrceanu - Noiembrie Noiembrie de George Topîrceanu Plouă stupid... Cerul își scutură Ca dintr-o ciutură Frigul lichid. Cârduri de ciori — Neagră pecingine, Flori de funingine Zboară sub nori... Plouă perfid. Și-n doză minimă Picură-n inimă Neant acid. Plouă de ... Petruț Pârvescu - Câmpia cu numere - A opta zi Petruţ Pârvescu - Câmpia cu numere - A opta zi Câmpia cu numere - A opta zi de Petruț Pârvescu Volum publicat de Editura Axa, 2005. iscusiți mesageri ai unui mers neluat în seamă a.) el pune în primejdie O r i z o n t a l a mișcarea semnului ce tulbură apele din visul celuilalt tot ce se spune despre EA acolo desigur în geometria elementelor lichide SFERA dimensiune nepipăită TRI – UNGHIUL vieții și al morții nelocuite D R E P T U N G H I U L care ne separă spațiul pielea ei umedă intimă moale întinsă la umbra încheieturilor ordinea mâinilor TOTUL b.) ar fi trebuit să studiezi îndelung mișcarea punctului răbdarea c e r c u l u i de-a te susține centripet un salt mortal și-ai fi putut fi T U – Centrul punctul Fix – buricul pământului cu care începe fisura perfectă c.) și totuși ceva s-a schimbat mărturisești în fiecare dimineață despre TINE micul ritual ancestral (reflex existențial) în spatele șurii prin păpușoi sau cânepă în spatele ușilor la W. C. pe colacul alb rece ... Dimitrie Anghel - Arca lui Noe Dimitrie Anghel - Arca lui Noe Arca lui Noe de Dimitrie Anghel Prefață la noul volum cu același titlu (n. a.) Publicată în Flacăra , I, 25, 7 apr. 1912, p. 193—199. Trăind în tulbure vremi și neștiind ce poate să aducă ziua de mîine, cum nu știa Noe înainte de a fi înștiințat printr-o misivă divină, am privit cu bunăvoință pe toți cei ce mă înconjoară, crezîndu-i pe toți de esență eternă, ca unii ce erau făptura lui Dumnezeu. Toți semenii mei, după scripturile învățate, înfățișau însăși făptura și prototipul supremului creator, reflexul magicei lui oglinzi, gemenii uniformi ai aceluiași tipar; creatorul însă, în naivitatea lui primitivă, nu putea ști, nici bănui de teoriile viitoare, de adaptările ce fiecare dintre jucăriile fantaziei lui uriașe, măturate cu un gest plictisit de pe masa lui de sculptor în infinit, trebuiau să le îndure într-un mod fatal. Cînd creezi și ai fantazie, cînd mîna ta ia la întîmplare aluatul inform pe care degetele îl modelează și asupra căruia puterea ta va sufla cu bunăvoință viața, nu e cu putință să nu te contrazici. Poate fi cineva sigur să creeze o operă perfectă, cînd multele forme ... Ion Luca Caragiale - Cometa Falb Ion Luca Caragiale - Cometa Falb Cometa Falb de Ion Luca Caragiale [COMETA FALB] Ziua de 1 noemvrie a trecut, din norocire, ca toate zilele. Sinistra proorocire astronomică a renumitului geolog austriac nu s-a izbîndit : Falb propune și Dumnezeu dispune. Atît mai bine ! Acu, că ni-i spiritul mai limpede și inima mai liniștită, aș putea face o prinsoare : Dintre cîți știau de spusa lui Falb, de la cel mai din urmă poltron pînă la cel mai hotărît disprețuitor al morții, nici un om în toate mințile n-a fost, la apropierea ceasului, cu desăvîrșire lipsit de grije ; dacă nu de grije, măcar de un neastîmpăr neplăcut ; dacă nici de asta, măcar de o netălmăcită și furnicătoare nerăbdare. * Cam cu vreo săptămînă înainte de ziua fatală, am citit cu sfințenie toate gazetele, urmărind numai și numai știrile despre sfîrșitul lumii. Notițele, reportajurile și interviewurile ziarelor în privința tristului sfîrșit al planetei nu mi-erau însă de ajuns. Îmi trebuia ceva mai pe larg. Să spun însă în treacăt ce lucru ciudat se petrecea în spiritul meu : pe de o parte căutam cu dinadinsul să găsesc păreri savante cari să tăgăduiască posibilitatea ... Paul Zarifopol - Paradisul suspinelor Paul Zarifopol - Paradisul suspinelor Paradisul suspinelor [1] de Paul Zarifopol Mi-ar părea nepotrivit a vorbi cititorului curios de frumusețe literară despre poetul Vinea, fără a-l preveni că arta acestuia e dintre acele care impune modificări în metoda obișnuită a cititului. Povestesc doar pentru mine, de bună seamă, dar și pentru un cititor ideal, care ar găsi că sunt un interesant caz de umanitate. Cuvintele eroului (paginile Paradisului suspinelor) sunt când memorii ale eroului, când istorisire despre erou. Să nu se grăbească cititorul a-și fixa apetitul pe dezvelirea unui caz interesant de umanitate. Substanța fermecătoare e în altă parte. Adnotatorul memoriilor lui Darie înseamnă: Sensibilitatea dureroasă a eroului s-a lăsat desigur condusă, în povestire, mai mult de acuitatea impresiilor conținute, decât de ordinea cronologică și de logica expunerii. Deci, ziceam drept: nu la cazul interesant de umanitate, ci la expunere să luăm seama. Întâmplările somnului nu sunt fără însemnătate. Adevărul lor nu e mai puțin veridic decât al orelor de veghe... Imagini, senzații, emoții, somnul oferă de toate, asemenea vieții pe care ne-am deprins a o considera ca propriu-zisă. Realitatea ... Dimitrie Anghel - O victimă a lui Gutenberg ... înmulțit, cu capul lăsat pe umărul drept, cu un braț ce face un gest de multe ori ce seamănă cu o îmbrățișare, cu un negru lichid dinainte, ce are însăși culoarea infernului, cu un instrument ce se termină printr-un vîrf ascuțit, ce poate de multe ori fi o armă mai ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LICHIDARezultatele 1 - 10 din aproximativ 511 pentru LICHIDA. LICHÍD , - Ă , lichizi , - de , adj . , s . n . 1. Adj . , s . n . ( Corp , substanță ) care se află într - o stare de agregare intermediară între starea gazoasă și starea solidă , care nu are o formă stabilă proprie , ci curge sub greutatea proprie și ia forma vasului în care se află . 2. Adj . ( Despre bani ) De care se poate dispune imediat ; ( despre creanțe , efecte etc . ) care poate fi transformat în bani prin vânzare imediată . 3. Adj . ( În sintagma ) Consoană lichidă ( și substantivat , f . ) = nume dat consoanelor laterale și celor ... SPÚMĂ , spume , s . f . 1. ( Adesea fig . ) Strat albicios care se formează la suprafața unui lichid agitat ; sistem dispers format într - un lichid în care sunt răspândite bule de gaz separate între ele de lichidul respectiv . 2. Strat care se ridică deasupra unor alimente ( lichide ) în timpul fierberii ... ... ÎNMUIÁT , - Ă , înmuiați , - te , adj . 1. Introdus în apă sau în alt lichid ; umezit , îmbibat cu un lichid . 2. Devenit moale ( prin încălzire sau prin adaos de lichid ... DEZGHEȚÁ , dezghéț , vb . I . Refl . 1. ( Despre lichide înghețate ; la pers . 3 ) A redeveni lichid , a înceta de a mai fi înghețat ; ( despre corpuri îmbibate cu apă înghețată ) a se muia la căldură ( prin ... ... DEZGHEȚÁT , - Ă , dezghețați , - te , adj . 1. ( Despre lichide înghețate ) Care a redevenit lichid ; ( despre corpuri îmbibate cu apă înghețată ) care s - a muiat la căldură ( prin topirea lichidului ) . 2. Fig . ( Despre oameni ; adesea adverbial ) Isteț , vioi ... ... FIÉRBE , fierb , vb . III . 1. Intranz . și tranz . A trece sau a face să treacă ( un lichid ) în stare de vapori , prin formarea , sub acțiunea căldurii , în întreaga masă a lichidului , a unor bule de vapori care se ... ... PICĂTÚRĂ , picături , s . f . 1. Părticică sferică desprinsă dintr - o masă de lichid , formată prin condensarea unui gaz etc . ; pic ^1 , strop ; p . ext . cantitate mică dintr - un lichid ... PLUTITÓR , - OÁRE , plutitori , - oare , adj . , s . n . , s . f . 1. Adj . Care poate pluti la suprafața unui lichid ; flotabil . 2. S . n . Corp care plutește la suprafața unui lichid și care , fiind legat printr - un sistem de pârghii , cabluri etc . , indică și uneori reglează nivelul lichidului dintr - un recipient ; flotor . 3. S . n . Construcție ... STOÁRCE , storc , vb . III . Tranz . 1. A presa , a strânge un lucru pentru a scoate ( o parte din ) lichidul pe care îl conține ; spec . a răsuci în sens contrar capetele unui material textil pentru a face să iasă o parte din lichidul cu care este îmbibat . 2. A scoate , a extrage lichidul , sucul care îmbibă un lucru . 3. Fig . A obține un profit , a lua un bun prin constrângere sau viclenie ; a smulge . 4. Fig . A obține ceva cu mare efort . [ Perf . s . storséi , part . ... s . f . 1. Fiertură de carne sau de legume , constituind un fel de mâncare ; partea lichidă a bucatelor , apa în care fierb . 2. Lichid pe care îl conțin celulele și țesuturile organismelor vegetale ; suc de fructe sau de plante . 3. Nume generic pentru diverse lichide . 4. ( Chim . ; în sintagma ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |