|
|
||
Vezi și:ÎNCRUCIȘA,
ȘALAND,
CARGOBOT,
CRUCIERĂ,
DERIVĂ,
EPAGOG,
ESCADRĂ,
ESTACADĂ,
FAR,
FIORD
... Mai multe din DEX...
MARITIM - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. MARÍTIM, -Ă adj. 1. care este lângă mare; de mare, al mării. 2. referitor la navigația pe mare, la marină. (< fr. maritime, lat. maritimus)Sursa : neoficial MARÍTIM, -Ă, maritimi, -e, adj. 1. Care se află la țărmul sau în apropierea mării^2. 2. Care este în legătură cu navigația pe mare^2. * Putere maritimă = stat care posedă o flotă puternică. [Acc. și: maritím] - Din fr. maritime.Sursa : DEX '98 MARÍTIM adj. marin, (înv.) marineț. (Cale \~.)Sursa : sinonime marítim adj. m., pl. marítimi; f. sg. marítimă, pl. marítimeSursa : ortografic MARÍTIM \~ă (\~i, \~e) 1) Care este în legătură cu marea; aflat pe malul mării. Port \~. 2) Care este influențat de mare; determinat de acțiunea mării. Climă \~ă. 3) Care se produce pe mare; realizat pe mare. Navigație \~ă. 4) Care ține de navigația pe mare. Drept \~. Forță \~ă. /Sursa : NODEX MARÍTIM, -Ă adj. Care aparține, care este în legătură cu navigația pe mare; care este lângă mare. * Putere maritimă = stat cu o flotă puternică. [Cf. fr. maritime, lat. maritimus].Sursa : neologisme Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru MARITIMRezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru MARITIM. Ion Luca Caragiale - Teribil naufragiu, din norocire fără accident de persoane ... mult atitudinea hotărâtă și neclintită a intrepidului lor căpitan. Aflăm că Amiralitatea Cultelor ar fi intervenit pe lângă Direcția generală C.F.R., secțiunea serviciului maritim, rugându-o a pune să se facă sondaje ăn toate părțile spre a găsi resturile corăbiei înghițite de valuri; o bună ... Ion Luca Caragiale - Așa să mor! Ion Luca Caragiale - Aşa să mor! Așa să mor! de Ion Luca Caragiale Am avut să fac multe alergaturi săptămânile trecute: peste cinci mii de kilometri în drum-de-fier. Am ostenit destul; dar nu-mi pare rău... cu prilejul acesta am făcut o foarte plăcută cunoștință un drum rar O zi întreagă, până la Budapesta, l-am admirat numai de la distanță; neștiind bine decât limba noastră, n-am avut îndrăzneala, cât mi-era de simpatic, să m-apropii de el și să intru în vorbă. L-am văzut în vagonul-restaurant, înconjurat de alți călători, conversând cu ei în mai multe limbi străine nemțește, ungurește, italienește, franțuzește un poliglot în toată puterea cuvântului. Om tânăr, cam de treizeci de ani foarte elegant; deschis la privire și la vorbă; vesel, deștept, vioi; plin de glume și, mai presus de toate, om umblat. Ceasuri întregi am tras cu urechea la conversația lui cu ceilalți călători, și, din câte am putut înțelege, am rămas cu convingerea care, mai târziu, trebuia să mi se confirme cu prisos că mă aflu în fața unui om extraordinar. Acest tânăr, nu numai că știa atâtea limbi, dar cunoștea de aproape și țările lor: vorbea ... Mihail Kogălniceanu - Bătălia de la Războieni și pricinile ei, 26 iulie 1476 Mihail Kogălniceanu - Bătălia de la Războieni şi pricinile ei, 26 iulie 1476 Bătălia de la Războieni și pricinile ei, 26 iulie 1476 de Mihail Kogălniceanu Una din bătăliile cele mai însemnate din istoria Moldaviei este negreșit lupta eroică de la Războieni, între moldoveni sub Ștefan cel Mare și între otomani sub padișahul Mohamed II. Doi scriitori au tratat această bătălie, domnul Cantemir și aga Asachi; însă și unul și altul s-au înșelat în mai multe locuri. Cel dintâi zice că Ștefan cel Mare a domnit de la 1390 până la 1504, adică 114 ani, pretinde că lupta de la Războieni s-a întâmplat la 1390, în vremea împăratului Baiezit I, pe care-l amestecă cu Mohamed II [2]. Dl aga G. Asachi, cunoscând foarte bine anacronismul lui Cantemir, a căutat să-l dezvinovățească făcând din Baiezet I, dând, cum se vede, toată greșala asupra tipografului, care în loc de II a pus I; însă dumnealui iarăși au văzut că Baiezit II a venit în Moldavia de abia la anul 1484; și, dar, d [umnea] lui a scimbat epoha bătăliei și de la 26 iulie 1476 d [ ... Nicolae Filimon - Orașul Bergamo și monumentul maestrului G. Donizetti Nicolae Filimon - Oraşul Bergamo şi monumentul maestrului G. Donizetti Orașul Bergamo și monumentul maestrului G. Donizetti de Nicolae Filimon Scopul călătoriei mele în Italia fiind acela de a asculta celebritățile muzicale ale aceii țări și a dobîndi mai multe noțiuni practice în arta sunetelor, se înțelege de sine că era de mare necesitate a străbate Peninsula Italică în toate direcțiunile ei. Astfel dar mă văzui silit a părăsi orașul Milano, acel locaș al plăcerilor, în care turistul poate să locuiască mai mult timp fără să-l apuce urîtul cu ghearele sale cele de gheață. Cu o zi dar înaintea plecării mele din acest oraș îmi luai ziua bună de la junele Titto Ricordi, neguțătorul de muzică, unicul locuitor din Milano cu care legasem o amicie mai strînsă pe timpul locuinței mele acolo, și îmi îndreptai pașii către debarcaderul căii ferate ce duce la Bergamo, capitala provinciei cu același nume. Plătii patru sfanți și jumătate tarifă pentru atomul meu și cincizeci și patru centimi pentru sacul de călătorie, iar la două ore dupe-amiazi începui a alerga cu cea mai mare iuțeală pe făgașele căii ferate ce duce la Bergamo. ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MARITIMRezultatele 1 - 10 din aproximativ 23 pentru MARITIM. ÎNCRUCIȘÁ , încrucișez , vb . I . 1. Tranz . A pune , a așeza cruciș ; a cruci . 2. Refl . recipr . A trece unul pe lângă altul , venind din direcții diferite . 3. Intranz . ( Franțuzism , despre nave ) A naviga în larg pentru a supraveghea liniile maritime de comunicație ; p . gener . a naviga . 4. Tranz . A împerechea diferite animale sau plante pentru a obține urmași cu însușiri superioare . - În + ȘALÁND , șalande , s . n . Navă de construcție specială , remorcată sau autopropulsată , folosită în lucrările hidrotehnice , fluviale sau maritime , pentru transportul unor materiale etc . [ Var . : șalándă s . CARGOBÓT , cargoboturi , s . n . Navă maritimă comercială destinată transportului de mărfuri la mare distanță ; CRUCIÉRĂ , cruciere , s . f . Acțiune de luptă dusă de una sau mai multe nave de luptă pe căi îndepărtate de comunicație maritimă ale inamicului , sistematic și pe timp mai îndelungat , în scopul dezorganizării transporturilor acestuia . [ Pr . : - ci - DERÍVĂ , derive , s . f . 1. Unghiul dintre direcția de deplasare dorită a unui avion sau a unei nave și direcția reală de deplasare determinată de vânt ( la avioane ) sau de curenții maritimi ( la nave ) . 2. ( Tehn . ) Abatere într - un singur sens a valorii unei mărimi față de valoarea inițială . 3. Unghi format de planul de tragere cu planul de ochire , servind la tragerile indirecte . 4. Partea fixă a ampenajului vertical al unui avion , al unui planor EPAGÓG , epagogi , s . m . Arbitru care reglementa anumite chestiuni maritime la vechii ESCÁDRĂ , escadre , s . f . Mare unitate de nave de luptă a forțelor maritime ... vapoarele care nu pot acosta la chei . 2. Baraj construit de - a curmezișul unui curs de apă sau la intrarea într - un port maritim FAR , faruri , s . n . 1. Construcție înaltă prevăzută cu o sursă de lumină puternică , pentru semnalarea la distanță a punctelor importante situate de - a lungul liniilor de navigație maritimă . 2. Corp de iluminat ( la automobile , locomotive etc . ) care proiectează lumina într - o anumită direcție sub forma unui fascicul ... FIÓRD , fiorduri , s . n . Golf maritim Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||