|
|
||
|
Vezi și forma bază: MURA Vezi și:MURA, MURAT, MURARE, MURIȘOARĂ, CASTRAVETE, MORULĂ, MURĂTURĂ, UD ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului MURĂ: MURA.
MURĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. MÚRĂ^3, mure, s.f. Parâmă folosită pentru a trage spre proră colțurile inferioare ale velelor pătrate. - Din it. mura.Sursa : DEX '98 MÚRĂ^2, mure, s.f. (Reg.; mai ales la pl.) Glandă, ganglion de la pieptul sau de la gâtul unor animale. - Cf. alb. %mullë.%Sursa : DEX '98 MÚRĂ^1, mure, s.f. Fructul comestibil, negru și lucios, al murului^1. * Expr. Mură-n gură = lucru (obținut) fără muncă, fără osteneală, de-a gata. - Lat. mora (pluralul, devenit sg., al lui morum "mură").Sursa : DEX '98 MÚRĂ s. (BOT.) (reg.) pomiță.Sursa : sinonime MÚRĂ s. v. dudă, pipotă, rânză, saramură, stomac măcinător.Sursa : sinonime múră (glandă, fruct, parâmă) s. f., g.-d. art. múrei; pl. múreSursa : ortografic MÚR//Ă \~e f. Fructul murului. * Mura-n-gură ceva obținut fără osteneală, de-a gata. /< lat. moraSursa : NODEX MÚRĂ s.f. (Mar.) 1. Manevră curentă prin care colțul de jos al unei vele se întinde spre proră. 2. Expresie folosită pentru a arăta poziția velierului în raport cu vântul. [< it. mura].Sursa : neologisme múră^2 s.f. sg. (reg.) saramură în care se pune varza la acrit pentru iarnă.Sursa : arhaisme MÚRĂ s. f. (mar.) 1. parâmă care fixează colțul de vânt al unei vele (la velierele mari). 2. parâmă care întinde spre pupă colțul de jos al velei. o ~ la tribord (sau la babord) = poziție a unui velier care primeşte vântul din tribord (babord). (< it. mura)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru MURĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 42 pentru MURĂ. ... George Coşbuc - Zâna pădurii Zâna pădurii de George Coșbuc —"Iar mura-ntr-adins o făcu pe pământ Sălbatica Zân-a pădurii, Căci ochii ei negri asemenea sunt Cu negrele boabe-ale murii. Iar unde ... Vasile Alecsandri - Muierușcă din Brașău ... ar Dumnezeu! Eu toți munții am călcat, Mură-albastră n-am aflat, Sloi de gheață n-am găsit, Că pământu-i încălzit." ,,Muierușcă din Brașău! Mura Titu Maiorescu - Poezii populare române Titu Maiorescu - Poezii populare române Poezii populare române adunate de d. Vasile Alecsandri de Titu Maiorescu Poezii populare ale românilor adunate și întocmite de Vasile Alecsandri, tipărită cu spesele azilului Elena Doamna, 1 vol. în 8, VIII și 416 pag., București, Tipografia Lucrătorilor Asociați, 1866 Jurnalele române nu și-au îndeplinit încă datoria lor față cu colecția de poezii populare publicată de d. Alecsandri. Mai toate foile noastre periodice însemnează în rubrica intereselor, de care promit să se ocupe, și cuvântul de literatură, însă mai toate sunt de o negligență remarcabilă pentru această parte a vieței noastre publice. Noi cei dintâi admitem că pentru multe din producțiunile literare ale românilor, tăcerea absolută este încă sentința cea mai blândă ce o merită, dar cu atât mai mult când este vorba de o publicațiune ca aceea a d-lui Alecsandri, tăcerea ne pare o lipsă de conștiință. Convorbirile literare, îndată la aparițiunea cărții în cestiune, și-au împlinit datoria de a o anunța în câteva rânduri călduroase publicului cititor. Însă acel anunț al momentului nu este îndestul pentru cerințele criticei literare, și noi ne folosim cu plăcere de ocazia ce ni se oferă pentru ... Titu Maiorescu - Asupra poeziei noastre populare Titu Maiorescu - Asupra poeziei noastre populare Asupra poeziei noastre populare de Titu Maiorescu din „Convorbiri literare“ de la 5 ian. 1868 POEZII POPULARE ROMÂNE adunate de dl Vasile Alecsandri Poezii populare ale românilor adunate și întocmite de Vasile Alecsandri, tipărită cu spesele azilului Elena Doamna. 1 vol. în 8o, VIII și 416 pag., București, Tipografia lucrătorilor asociați, 1866 Jurnalele române nu și-au îndeplinit încă datoria lor față cu colecția de poezii populare publicată de dl Alecsandri. Mai toate foile noastre periodice însemnează în rubrica intereselor, de care promit să se ocupe, și cuvântul de literatură, însă mai toate sunt de o neglijență remarcabilă pentru această parte a vieții noastre publice. Noi cei dintâi admitem că pentru multe din producțiile literare ale românilor ce o merită, dar cu atât mai mult când este vorba de o publicațiune ca aceea a dlui Alecsandri, tăcerea ne pare o lipsă de conștiință. Convorbirile literare, îndată la aparițiunea cărții în chestiune, șiau împlinit datoria de a o anunța în câteva rânduri călduroase publicului cititor. Însă acel anunț al momentului nu este îndestul pentru cerințele criticii literare, și noi ne folosim cu plăcere de ocazia ce ... Alexandru Macedonski - Destul Destul de Alexandru Macedonski Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV I Acum destul cu plânsul, căci inima ți-e seacă, Și chiar de ți-ar fi plină, e timp să-i zici destul Poporul nostru este de lacrime sătul, Și ele nici în versuri nu pot ca să mai treacă; Zadarnic poetașii într-însele se-neacă, Hârțoagele lor toate rămân făcute sul. II Ei!... S-a trecut cu moda de lacrimi și suspine Și cu acele crunte dureri imaginari, Ați cărunțit cu totul, sărmanilor cobzari! Dar de s-a dus o vreme, o nouă vreme vine, Și ea c-un bici pe care în mâna sa îl ține Plesnind vă strigă vouă: ,,Alți timpi, alți lăutari!" III Rubinele pe buze, mărgăritarii-n gură Și crinii de pe sânuri și ochii ca de mură Sunt niște mărunțișuri ce nu-și mai au vrun curs: Cu lacrimile false ce-ntruna s-au tot scurs, S-au poticnit în coastă și se tot duc de-a dură Târâte de ridicol în repedele-i curs! IV Acuma este timpul puterii, bărbăției, Copilul de ieri, astăzi e un băiat viril S- ... Cincinat Pavelescu - Din schit ... Și iar s-aștepte pe cărare Pe Anca-n drum către izvor. Să-i spuie iar, cu glas fierbinte: Mai negri-s ochii tăi ca mura, Și când te văd, îmi ies din minte! Iar ea să fugă înainte... Zicându-i: Ia mai tacă-ți gura! . . . . . . . . . . . . . . . . . . Ispita-n alte vremi îl ... Constantin Stamati - Dorul de patrie ... gâțe4, Pe pajiște dănțuiesc. Însă una dintre ele Saltă ca luna prin stele, Fiind gigâtă la stat Ca molidvul drept și nalt; Cu ochișorii ca mura, Sprinceana pană de corb, Fiindu-i întocmai gura Pe omăt de sânge strop; Mândră era copilița, Nu-i tăcea un ceas gurița, Și prin luncă ... Duiliu Zamfirescu - O noapte în pădure ... bolboacă Cărei ramurile plouă Sărutări de promoroacă. Rîd stejarii, fioroșii, Scot din flori mirezme teii, Ies din veacuri Făt-Frumoșii Și din cremene ies zmeii. Mura tremură pe viță, Ard din aripi licuricii, Vin zmeriți către Domniță Uriașii și piticii: Sîsîilă și Gînganul Vin călări pe rîși de munte, Caragață căpitanul ... Ion Heliade Rădulescu - O noapte pe ruinele Târgoviștii Ion Heliade Rădulescu - O noapte pe ruinele Târgoviştii O noapte pe ruinele Târgoviștii de Ion Heliade Rădulescu Soarele după dealuri mai strălucește încă, Razele-i rubinoase vestesc al lui apus, Și seara, pânditoare subt fiecare stâncă, Cu-ncet și-ntinde umbra cutezătoare-n sus. Muntele al său creștet și-nalță și privește Linul cobor al zilei, tainicul ei sfințit, Și raza cea din urmă pe fruntea lui izbește, Ce mândră ține față cu cerul cel rușit. Vântul de seară suflă și frunza-nfiorează, Roua seninul varsă verdeața renviind; Dealurile-n cunună câmpia-ncorunează Și râul p-a lui cale șoptește șărpuind. P-a dealului sprânceană, pe fruntea-i cea râpoasă, O cetățuie veche, lăcaș religios, Păstrează suvenirea d-o noapte sângeroasă Ce mult s-asemănează cu sânu-mi cel noptos. Astfel într-al meu suflet se nalț-a mea credință, P-a patimilor râpă ca monument s-a pus Și-mi ține șovăinda, clătita mea ființă L-a vieții-mi viforoase prea liniștit apus. Soarele-acum sfințește și noaptea naintează, Cu-ncetu-și cârmuiește carul cel aburos; Mii de lumini în preajmă-i, pe frunte-i schinteiază, ... ... mi-a văzut Mândru ciobănel, Tras printr-un inel? Fețișoara lui, Spuma laptelui; Mustăcioara lui, Spicul grâului; Perișorul lui, Peana corbului; Ochișorii lui, Mura câmpului?“ Tu, mioara mea, Să te-nduri de ea Și-i spune curat Că m-am însurat C-o fată de crai, Pe ... Petruț Pârvescu - Câmpia cu numere - Prima zi Petruţ Pârvescu - Câmpia cu numere - Prima zi Câmpia cu numere (Prima zi) de Petruț Pârvescu Debut editorial în anul 1995, volumul a fost publicat de Editura Panteon, cu o prefață de George Vulturescu, carte premiată la cea de-a XIII – a ediție a Festivalului - concurs național de poezie și interpretare critică a operei eminesciene Porni luceafărul... , ed. 1995. II. mărturia păpădiei „Eu sunt singurătatea devenită Omâ€� (Nietzsche) 1. stau și contemplu acest echilibru frenetic bile și cuburi linii și plane gesturi arhitectonice ale celor trei timpuri obiective măsurăm o DIMENSIUNE mereu ACEEAȘI cu-nverșunare până la lacrima duioasă pândim încordați lama albastră a securii în aer călăul plictisit asudând deasupra butucului verde altoim veacul cu priceperi mărunte capul într-o parte ( o căpățână de varză murată) burta într-o parte (cu toate măruntaiele grămadă) degetele numărându-se cu-nfrigurare pe la spate sunt TOATE unu doi trei cinci șapte ZECE cu toate zece fericitul doar ochiul un mugure zemos voluptuos trage fermoarul pustiește totul între brazde de carne aburind veselii amorțite sclipesc în soare dogoritor 2. merită toate acestea osteneala prietene te ridici în genunchi ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MURĂRezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentru MURĂ. MURÁ , murez , vb . I. Tranz . 1. A ține unele legume într - o soluție de oțet sau în saramură pentru a le face să se acrească și să se conserve . 2. A conserva nutrețurile în stare suculentă printr - un proces de fermentare . 3. A muia în apă plantele textile ( în cursul procesului de prelucrare ) ; apune la topit . 4. Fig . A uda tare , până la MURÁT , - Ă , murați , - te , adj . 1. ( Despre unele legume ) Fermentat , acrit ( într - o soluție de oțet sau în saramură ) . 2. ( Despre plante furajere ) Conservat printr - un proces de fermentare . 3. Fig . Ud până la piele , ud ... MURÁRE , murări , s . f . Acțiunea de a ( se ) mura și rezultatul ei . - V. mura MURIȘOÁRĂ , murișoare , s . f . Diminutiv al lui mură ^1 . - Mură ^1 + suf . - CASTRAVÉTE , castraveți , s . m 1. Plantă legumicolă cu tulpina agățătoare , acoperită cu peri aspri , cu frunze mari și cu flori galbene ( Cucumis sativus ) ; p . restr . fructul acestei plante , de formă alungită , de culoare verde , care se consumă crud , murat sau gătit . 2. ( Zool . , în compusul ) Castravete - de - mare = holoturie . - Refăcut din castraveți ( pl . lui castraveț < bg . krastaveț , MORÚLĂ , morule , s . f . Primul stadiu în dezvoltarea embrionară a metazoarelor , în timpul căruia embrionul capătă aspectul de ... MURĂTÚRĂ , murături , s . f . Legumă sau fruct fermentat , conservate în saramură sau în oțet . - Mura UD , - Ă , uzi , - de , adj . , s . n . 1. Adj . Pătruns , îmbibat de apă sau de alt lichid ; îmbibat de umezală , foarte umed ; murat ( 3 ) . 2. S . n . Urină . Bășica |
||