|
|
||
Vezi și:PIEPTĂNA,
PIEPTĂNAR,
PIEPTĂNARE,
PIEPTĂNAT,
PIEPTĂREL,
PIEPTĂNĂTOR,
PIEPTĂNĂTORIE,
PIEPTĂNAȘ,
PIEPTĂNUȘ,
PIEPTĂRAȘ
... Mai multe din DEX...
PIEPT - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. PIEPT, (1, 2, 4) piepturi, s.n., (3) piepți, s.m. 1. S.n. Parte superioară a corpului, de la abdomen până la gât, la om și la unele animale vertebrate; torace; spec. partea anterioară (și exterioară) a acestei regiuni; p. restr. organ din interiorul cavității toracice (inimă sau plămân). * Loc. adv. În piept = de-a dreptul (în sus), pieptiș. * Loc. adj. și adv. Piept la piept = (despre lupte, felul de a lupta etc.) (care se desfășoară) în mod direct, din apropiere, corp la corp; la baionetă. Piept în piept = (care este) unul contra celuilalt, față în față, (aproape) ciocnindu-se. * Expr. Cu pieptul deschis = fără teamă, direct. Cu capul în piept = cu capul plecat (de rușine, de supărare etc.). A strânge (pe cineva) la piept = a îmbrățișa. Cu mâinile (încrucișate) la (sau pe) piept = a) în inactivitate; b) mort, decedat. A pune mâinile pe piept = a muri. A da piept cu cineva (sau cu ceva) = a se împotrivi cuiva (sau la ceva); a înfrunta direct pe cineva (sau ceva), a se lupta cu cineva. A lua (ceva) în piept = a înfrunta ceva direct, a lupta pentru a cuceri sau pentru a învinge ceva. A ține (cuiva) piept = a rezista, a nu se da bătut; a se împotrivi, a înfrunta; a concura cu succes. A(-și) pune pieptul (pentru cineva sau ceva) sau a apăra cu pieptul (pe cineva sau ceva) = a apăra din răsputeri, a apăra cu viața. A-și sparge pieptul (strigând, vorbind etc.) = a striga din răsputeri, a obosi (strigând, vorbind etc. zadarnic). (A fi) slab de piept = (a fi) debil pulmonar, predispus la tuberculoză, ** (Și în sintagma boală de piept) Tuberculoză pulmonară. ** Carne de pe partea anterioară a cavității toracice a unor animale, folosită ca aliment; mâncare preparată din această carne. 2. S.n. Sân (al femeii). * Expr. (Pop.) A avea piept = (despre femeile cu copii mici) a avea lapte. A da piept = (despre femeile cu copii mici) a alăpta, a da să sugă. 3. S.m. Partea din față a unei piese de îmbrăcăminte, care acoperă pieptul (1). * Expr. A lua (pe cineva) de piept = a cere cuiva socoteală, a sări la bătaie. A se lua (sau a se apuca, a se prinde) de piept cu cineva = a se împotrivi (cuiva); a se lupta, a se bate cu cineva. 4. S.n. P. anal. Coastă de deal, de munte etc.; povârniș. - Lat. pectus.Sursa : DEX '98 PIEPT s. v. călcâi, pieptar, plaz, promon-toriu, talpă.Sursa : sinonime PIEPT s. 1. v. torace. 2. v. tuberculoză pulmonară. 3. v. sân. 4. sân. (Strânge copilul la \~.) 5. v. plas-tron.Sursa : sinonime piept (sân, parte a îmbrăcămintei, toracele animalelor ca aliment, penajul de pe torace) s. m., (părți ale îmbrăcămintei, toracele animalelor ca aliment, penajul de pe torace) pl. piepțiSursa : ortografic piept (torace, povârniș, promontoriu, parte a cuțitului unui strung) s. n., pl. piépturiSursa : ortografic PIEPT^1 \~uri n. 1) (la om și la animale) Parte a corpului cuprinsă între gât și abdomen; torace. * Coșul \~ului cavitate toracică. Boală de \~ tuberculoză pulmonară. Luptă \~ la \~ luptă în care adversarii se află unul lângă altul; luptă corp la corp. Cu \~ul deschis fără frică. Cu capul în \~ cu capul în jos, aplecat. Cu mâinile (încrucișate) la \~ fără a face ceva; fără treabă. Cu mâinile pe \~ decedat. A strânge la \~ a cuprinde; a îmbrățișa. A se bate cu pumnii în \~ a se lăuda peste măsură. A ține \~ a rezista. 2) (la unele animale) Carne de pe această parte a corpului folosită în alimentație. \~ de găină. 3) la sing. Organ-pereche de secreție a laptelui la femei, dispus în partea de sus a corpului; țâță; sân; mamelă. * A da \~ a alăpta. A avea \~ a avea lapte (în perioada de alăptare). 4) Coastă de deal sau de munte; versant. /<lat. pectusSursa : NODEX PIEPT^2 piepți m. Partea din față, până la talie a unui obiect de îmbrăcăminte. * A lua (pe cineva) de \~ a) a sări la bătaie la cineva; b) a cere cuiva socoteală. A se lua (sau a se apuca, a se înșfăca) de \~ cu cineva a se lua la bătaie; a se încăiera. /<lat. pectusSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru PIEPTRezultatele 1 - 10 din aproximativ 654 pentru PIEPT. George Coșbuc - Crăiasa zânelor ... ea-mbătată. Ți-l dau, stăpâno, de mă lași Să te cuprind o dată! Crăiasa-n veselia ei Cu grabă se-nvoiește: Mă strângi la piept, și-atâta ce-i? Și pieptul Anei crește, Și cum întinde brațul drept Mai viu îi bate pieptul Și tremură, strângând la piept Pe doamnă-sa cu dreptul. Atâta ce-i? Dar m-a durut! Să nu pui mâna stângă! Și-n urmă zâna s-a ... multe! Nu vreu! Și-n urmă asta ce-i? De ce să n-o asculte? * Știți voi povestea, când un fiu De împărat odată, În piept cu dor turbat de viu, S-a îmbrăcat în fată, Și-având în loc de paloș fus, Și-n loc de coif năframă ... George Coşbuc - Prahova Prahova de George Coșbuc Publicată în Lumea ilustrată , 1892, nr. 23 Din pământ, din locuința Mamei tale, ieși zâmbind, Prahova! Și stai mirată Și te tremură dorința Să vezi lumea cu lumină! Inima de plâns ți-e plină; Ochii tăi spre soare cată Și-ai tăi ochi mai vii s-aprind. În pământ cât e de rece Și-n pământ nu vezi nimic Nu te mai întoarce-acasă! Eu pe drum te voi petrece Cu povești și cu povețe, Voi cânta a ta frumsețe! Lasă lumea ta, o lasă, Tu frumoasă, eu voinic! Vino-ncet pe-aici, iubită! Adă mâna, să nu cazi Peste pietrele din cale! Tu tresari de fericită Și-mbătată de viață; Soarele-ți răsare-n față Haid-acum fugind la vale Printre șoptitorii brazi. Ce frumos se-mbracă dealul Cu flori roșii pe-unde treci! Îți întâmpină sosirea Munții ce despart Ardealul, Codrii vechi și plini de noapte, Luncile cu mii de șoapte. Râzi cu hohot la privirea Neguroșilor Buceci? Uite-acum cât ești de mare, Uite ce frumoasă ești! Tu, sălbatico-ntre fete, Iată sate-acum în zare, Prahova, să fii cuminte! Ține cumpăt la cuvinte, Stăi și pune- ... ... n față, cu gâturile întinse, cu penele gulerelor zburlite, cu aripile puțin desfăcute și datenapoi. Cel negru bătu o dată din pinteni, și se loviră piept în piept; apoi se dezlipiră repede și, cu capetele pe spate, se avântară din nou, prinzându-se în gheare, izbindu-se scurt, aprig, cu aripile-n coapse ... Dimitrie Bolintineanu - Călugărenii ... pașa ține încă-n apărare. Astfel prin furtună vechiul trunchi apare Înfruntând cu pieptul vântul furios, Dintre pomișorii care cad pe jos. Domnu-nvită pașa piept la piept să vie, Dar Hasan dă dosul prins d-a lui urgie. Sângele desfundă lutul cel uscat. De turbane, d-arme câmpul e-ncărcat ... George Coșbuc - Moartea lui Gelu ... N-au Domn și n-au țară românii, Și-adușii de vânturi în țară Sunt astăzi stăpânii! Și-n mâinile cui e scăparea? Nu-i piept să le-nchidă cărarea? Nu-i braț de voinic, să-i abată? Și nu e pe lume-o săgeată Ca-n inima gloatei lui Arpad ... Ion Heliade Rădulescu - Elegie I. Trecutul Ion Heliade Rădulescu - Elegie I. Trecutul Elegie I. Trecutul de Ion Heliade Rădulescu Aură scumpă ce pieptu-mi poartă, Nume prea dulce ce glăsuiesc. Și buza-mi, limba-mi se-nsuflețesc, A vieții mele senina soartă! Soție bună, îngerul meu, Tovarăș vecinic, ce-o sfântă lege Prin vecinici noduri vru să ne lege, Din doi să facă un singur eu; Chip ce ca fulger ce-n nor trăiește Ș-alt nor d-atinge, atunci pe loc Repede șarpe lucește-un foc, Aprinde, arde tot ce-ntâlnește; Astfel, îndată ce s-a ivit, Lucește-n minte-mi, mă-nflăcărează, Prin vine-mi repede circulează Focul ce m-arde, și-s fericit. Cerească, limpede fericire Ce raiul naște, dar foarte rar, L-Adam, la Eva întâiul dar Ca să cunoască din nemurire! Ești fericită, căci te iubesc, Și-nflăcărata asta simțire Este nectarul de îndulcire Relelor toate ce mă-ntâlnesc. Te iubesc, scumpă, dar de ce trece Grabnica vreme iute la zbor? Ia, și ne zice că e trecător Tot, și-l împinge la mormânt rece. P-ale ei aripi trecem și noi; Pe nesimțite, ah, tinerețea Zice: Adio !... și bătrânețea Ne-arată drumul plin de nevoi. ... Mihai Eminescu - Locul aripelor ... ochi cu capul rezemat pe pieptul tău. Cungiurând c-un braț molatec gâtul tău cel alb ca zarea, Apăsând fața-ți roșită pe-al meu piept bătând mereu, Eu cu ceealaltă mână pe-ai tăi umeri de ninsoare: Locul aripelor albe le-aș căta-n delirul meu! Locul ciunt unde aripa ... Mihai Eminescu - Locul aripilor ... ochi cu capul rezemat pe pieptul tău. Cungiurând c-'un braț molatec gâtul tău cel alb ca zarea Apăsând fața-ți roșită pe-al meu piept bătând mereu Eu cu ceea-laltă mână pe-ai tăi umeri de ninsoare Locul aripelor albe le-aș căta 'n delirul meu — Locul ciunt ... George Coșbuc - Jertfele împăcării ... ochi și dinți și creieri. — La-ntâia lor pornire Spre Tibull vin o sutä. Hiltruna vine drep Spre ei și îl cuprinde puternic peste piept Cu brațele-amândouă. — „lubite, nu te teme, Te apără Hiltruna !" Și strâns de fată gerne Puternicul, s-azvârle, căci e ținut pe loc ... Alexandru Macedonski - Lupta și toate sunetele ei Alexandru Macedonski - Lupta şi toate sunetele ei Lupta și toate sunetele ei de Alexandru Macedonski Armonie imitativă Țip — trâmbițe. Țepeni pe cai, cavalerii Răriră-ale rânduri. Redeșteptat-a Titanica frunte a munților antici Sunetul repede. — Tobe bat; — tabăra Arboră flamure splendide! — Soarele PĂ³leie armele-armatelor. — Zgomotul Urcă, semnalul de luptă, lovitura Tunului dându-l. — Pe loc fac foc flintele; Trapăt scadroanele și se amestecă. -- Gloanțele ciuruie-n piepturi și sabia Șuieră. — Piepturi de piepturi se sfărâmă, Coifuri de coifuri se țandără. — Inima Bate pe inimă, și-mbrățișările Nu se dezlănțuie până ce sufletul Zboară printr-însele. — Stânga vrăjmașilor Fuge-n dezordine. — Steagul pe Grivița Fâlfâie. — Tunetul tunului duduie... Bun drum, obuzelor!... Drum bun victoriei! Tunetu-obuzelor este: Alexei Mateevici - Noaptea nașterii ... să știi că iubirea, venită din cer, Lumina-te-va-n scârbă și jale. Tu să știi că veni-va doritul tău ceas Și în piept ți-a muri suferința, Și în sufletul tău, din amar și necaz, Ca Hristos, învia-va credința. Ș-a luminii luciri ... va, Și durerea în sufletul tău va-nceta, Și plânsoarea cea grea conteni-va. Și să știi că veni-va doritul tău ceas, Când în piept Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PIEPTRezultatele 1 - 10 din aproximativ 82 pentru PIEPT. PIEPTĂNÁ , piéptăn , vb . I . 1. Tranz . și refl . A ( - și ) descurca , a ( - și ) netezi , a ( - si ) aranja sau a ( - și ) curăța cu pieptenele părul sau barba . 2. Tranz . A trece anumite fibre textile prin dinții unor piepteni ( pentru a Ie curăța de impurități , a alege fibrele de calitate bună etc . ) . 3. Tranz . și refl . Fig . ( Fam . ) A ( - și ) cizela stilul , vorbirea etc . [ Prez . ind . și : PIEPTĂNÁR , pieptănari , s . m . Persoană care face sau vinde piepteni ( 1 ) . - Pieptene + suf . - PIEPTĂNÁRE , pieptănări , s . f . Acțiunea de a ( se ) pieptăna ; pieptănat ^1 . - V. PIEPTĂNÁT^2 , - Ă , pieptănați , - te , adj . 1. ( Despre păr , barbă etc . ) Descurcat , netezit , aranjat sau curățat cu pieptenele ; ( despre oameni ) cu părul descurcat , netezit , aranjat sau curățat ( cu pieptenele ) . 2. ( Despre fibre textile ) Trecut prin dinții unor piepteni ( pentru a îndepărta impuritățile , a alege fibrele de cea mai bună calitate etc . ) . - PIEPTĂNÁT^1 s . n . Pieptănare . - V. PIEPTĂRÉL , pieptărele , s . n . Pieptăraș . - Pieptar + suf . - PIEPTĂNĂTÓR , - OÁRE , pieptănători , - oare , subst . 1. S . m . și f . Persoană care piaptănă anumite fibre textile ; muncitor calificat în pieptănatul ^1 fibrelor textile . 2. S . f . Mașină ( sau organ de mașină , unealtă ) de pieptănat fibrele PIEPTĂNĂTORÍE , pieptănătorii , s . f . ( Secție într - o ) întreprindere industrială de filare în care fibrele textile sunt supuse , în cursul procesului tehnologic , operației de pieptănare . - Pieptănător + suf . - PIEPTĂNÁȘ , pieptănași , s . m . Pieptănuș ( 1 ) . - Pieptene + suf . - PIEPTĂNÚȘ , pieptănuși , s . m . 1. Diminutiv al lui pieptene ; pieptănaș , pieptenel . 2. ( La pl . ) Pieptene ( 2 ) . - Pieptene + suf . - PIEPTĂRÁȘ , pieptărașe , s . n . Diminutiv al lui pieptar ( 1 ) ; pieptărel , pieptăruț . - Pieptar + suf . - Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||