|
||
Vezi și:MUTILAT,
AUTOMUTILA,
MUTILARE,
SCHILOD,
ANAPLASTIE,
AUTOMUTILAT,
CIUNTI,
ESTROPIA,
ESTROPIAT,
INVALID
... Mai multe din DEX...
MUTILA - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. MUTILÁ, mutilez, vb. I. Tranz. A tăia, a amputa (o parte a corpului), a schilodi; p. ext. a sluți, a desfigura. - Din fr. mutiler, lat. mutilare.Sursa : DEX '98 MUTILÁ vb. (MED.) a (se) schilodi, (livr.) a (se) estropia, (înv. și reg.) a (se) strica, (reg.) a (se) beteji, a (se) schilăvi, (Transilv., Mold. și Bucov.) a (se) chilăvi, (înv.) a (se) rupturi, (grecism înv.) a (se) sacatifsi. (Accidentul l-a \~.)Sursa : sinonime mutilá vb., ind. prez. 1 sg. mutiléz, 3 sg. și pl. mutileázăSursa : ortografic A MUTIL//Á \~éz tranz. 1) (ființe) A face să-și piardă integritatea fizică (printr-o rană gravă sau prin amputarea unui membru); a schilodi; a sluți; a estropia. 2) fig. (obiecte) A deteriora în mod grav; a strica. /Sursa : NODEX MUTILÁ vb. I. tr., refl. (Adesea fig.) A (se) schilodi, a (se) ciunti; (p. ext.) a (se) desfigura, a (se) deforma. [< fr. mutiler, cf. lat. mutilare].Sursa : neologisme MUTILÁ vb. tr. a tăia, a amputa, a schilodi; a ciunti; (p. ext.) a desfigura, a deforma. (< fr. mutiler, lat. mutilare)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru MUTILARezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru MUTILA. Gelu Vlașin - Psihoza reactivă Gelu Vlaşin - Psihoza reactivă Psihoza reactiva de Gelu Vlașin starea ta m-a distrus pe mine edulcoratul cînd beam vodka și mîncam parizer cu muncitorii cînd tu îmi vorbeai despre ginsberg și ********************* fidel castro starea ta mult invidiatule mi-a distrus închisoarea în care-mi tîram existența pisici perverse și femei mutilate starea ta a distrus monotonia-sistem și-a dat naștere unui poem despre George Topîrceanu - Infernul Infernul - Stanțe apocrife la Divina Comedie de George Topîrceanu I "Allor si mosse, ed io gli tenni dietro." Dante ... Trudit apoi, m-am așezat pe-o stâncă. La capătul călătoriei mele Se deschidea prăpastie adâncă. Și străbătând a norilor perdele Cu-nveninate ace de lumină, Sclipeau în întuneric șapte stele. Eu le simțeam arsura pe retină Și-n van mă apăram, cu fața-ntoarsă, De raza lor caustică și fină. Simții atunci că-n juru-mi se revarsă Un pal amurg ce umple de-ntristare Văzduhul mirosind a piatră arsă. Și-n aburi de pucioasă, pe cărare, Văzui venind spre mine fără grabă Un om cu nasul dezolat și mare. Părea că Cerul pe figura-i slabă A pus stigmatul dragostei și-al urii, Eternizând profilul lui de babă: Tristețe-amară-n colțurile gurii, O frunte devastată de furtună Și de-ale vremii nobile injurii. Purta pe cap o veștedă cunună Și-n ochii lui părea că, deopotrivă, Melancolia lumii-ntregi s-adună. Așa, din vasta vremii perspectivă, El cobora-n tăcere către mine, Ținând în gol privirea-i corosivă. — De unde vii și cine ești, străine? L-am ... Ion Luca Caragiale - Două note ... fie ea cît de autorizată în părerea-È›i proprie È™i a cîtorva clienÈ›i — va să zică, a mutila lucrarea de artă pentru restul fără capăt cunoscut al lumii È™i vremii este a te face vinovat de o faptă reprobabilă, este ... Mateiu Caragiale - Remember (Mateiu Caragiale) Mateiu Caragiale - Remember (Mateiu Caragiale) Remember de Mateiu Caragiale Scrisă în 1913; publicată în 1921 "Ceci est un fait-divers atroce." Les MĂ©moires du Bal-Mabille Sunt vise ce parcă le-am trăit cândva și undeva, precum sunt lucruri viețuite despre care ne întrebăm dacă n-au fost vis. La asta mă gândeam deunăzi seara când răvășind printre hârtiile mele ca să văd ce se mai poate găsi de ars — hârtiile încurcă — am dat peste o scrisoare care mi-a deșteptat amintirea unei întâmplări ciudate, așa de ciudată că, de n-ar fi decât șapte ani de când s-a petrecut, m-aș simți cuprins de îndoială, aș crede că într-adevăr am visat numai, sau că am citit-o ori auzit-o demult. Era în 1907. Fusesem greu bolnav în București și mă întorceam la Berlin acasă. Însănătoșirea mea se făcea cu anevoință, cerând îngrijiri mari. La plecare, doctorul m-a sfătuit să mă feresc până și de cele mai ușoare zguduiri sufletești. Bietul doctor! Am dat din umeri, zâmbind și i-am spus să fie pe pace. După un surghiun de doi ani revedeam Berlinul. Am de Berlin ... Vasile Pârvan - Datoria vieții noastre Vasile Pârvan - Datoria vieţii noastre Datoria vieții noastre de Vasile Pârvan Lecție de deschidere a cursurilor de istoria antică și de istoria artelor, ținute în semestrul de iarnă 1919 - 1920 la Universitatea din Cluj, citită în ziua de 3 noiembrie 1919 De la o zi la alta popoarele trăiesc prin munca, mereu aceeași, a celor mulți. Singura oboseală ce și-o dă sufletul omului simplu e de a păstra cât mai neschimbat meșteșugul din bătrâni, care îi dă - după meseria ce o are - hrana. Și memoria populară e foarte precisă: unele procedee își au începutul lor, identic cu forma de azi, în epoca preistorică. Continuitatea civilizațiilor populare în cursul mileniilor e propriu-zis un simplu reflex al continuității vieții din natură: evoluția acesteia se petrece în limite de timp așa de imense, încât sunt neaccesibile controlului uman; se poate așadar vorbi de o adevărată eternitate a primitivismului popular, conservativ. Istoric, adică evolutiv-uman, popoarele trăiesc numai prin fapta precursorilor și revoltaților. Aceștia tulbură ca niște demoni, perpetuu nemulțumiți, beatitudinea lenei spirituale a contemporanilor, le deșteaptă iluzii și apetituri, le răscolesc patimile, le dărâmă prețiosul echilibru al perfectei inerții. Fie ... Nicolae Paulescu - Spitalul, Coranul, Talmudul, Kahalul și Francmasoneria Nicolae Paulescu - Spitalul, Coranul, Talmudul, Kahalul şi Francmasoneria Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul și Francmasoneria de Nicolae Paulescu publicată în 1913 Cuprins 1 SPITALUL [1] 1.1 I. Ce este un medic? 1.2 II Dar, ce este un bolnav? 1.3 III Ce este un spital? 1.4 Dar ce este Caritatea? 1.5 LEGISLAȚII RELIGIOASE 2 CORANUL 2.1 I. - Patima de proprietate 2.2 II. - Patima de dominație 2.3 III. - Legea iubirii 3 TALMUDUL 3.1 I. - Patima de proprietate 3.1.1 1. - Cămătăria 3.1.2 2. - Frauda 3.1.3 3. - Jurământul fals 3.2 II - Patima de dominație 3.3 III - Legea iubirii 3.4 Omorurile rituale 4 CAHALUL 4.1 ORGANIZAȚIA STATULUI JIDOVESC 4.1.1 A) CAHALUL ELEMENTAR 4.1.1.1 I. - Școlile talmudice 4.1.1.2 II. – Proprietate 4.1.1.3 III. – Dominație 4.1.2 B) CAHALELE SUPERIOARE 4.1.3 EFECTELE CAHALELOR TALMUDICE 4.1.3.1 AUSTRO-UNGARIA 4.1.3.2 BUCOVINA 4.1.3.3 GALIȚIA 4.1.3.4 UNGARIA 4.1.3.5 AUSTRIA 4.1.3.6 FRANȚA 4.1.3.7 ALGERIA 4. ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MUTILARezultatele 1 - 10 din aproximativ 20 pentru MUTILA. ... MUTILÁT , - Ă , mutilați , - te , adj . Ciuntit , schilodit ; p . ext . desfigurat . - V. mutila ... AUTOMUTILÁ , automutilez , vb . I . Refl . A se mutila singur ( de obicei pentru a se sustrage de la îndeplinirea unor obligații ) . [ Pr : a - u - ] - Auto ^1 - + mutila ... MUTILÁRE , mutilări , s . f . Acțiunea de a mutila și rezultatul ei ; schilodire ; p . ext . sluțire , desfigurare . - V. mutila SCHILÓD , - OÁDĂ , schilozi , - oade , adj . ( Despre ființe ) Cu unul sau mai multe membre mutilate sau anchilozate ori deformate de o infirmitate ; ( despre membre ) mutilat , ciuntit , deformat , anchilozat ; schilav , schilăvos . - Et . ANAPLASTÍE , anaplastii , s . f . Operație chirurgicală făcută cu scopul de a reda forma normală unei părți mutilate a AUTOMUTILÁT , - Ă , automutilați , - te , s . m . și f . , adj . ( Persoană ) care s - a mutilat singură . [ Pr : a - u - ] - V. ... CIUNTÍ , ciuntesc , vb . IV . Tranz . 1. A tăia , a amputa o parte a corpului ; a mutila ... ESTROPIÁ , estropiez , vb . I . Tranz . A schilodi , a mutila ESTROPIÁT , - Ă , estropiați , - te , adj . Schilodit , schilod , mutilat ; p . ext . neputincios , slab , infirm . [ Pr . : - pi - at ] - V. INVALÍD , - Ă , invalizi , - de , adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care are o infirmitate ( din cauza căreia este inaptă de muncă ) ; infirm , mutilat , Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |