Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Cuvântul NEOGRAMATICĂ nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: NEOGRAMATIC

  Vezi și:NEOGRAMATIC ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului NEOGRAMATICĂ: NEOGRAMATICA.

 

NEOGRAMATICĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

NEOGRAMÁTIC, -Ă, neogramatici, -ce, adj., s.m. și f. 1. Adj. (În sintagmele) Școala neogramatică sau curentul neogramatic = curent lingvistic care susține principiul regularității schimbărilor fonetice (considerând analogia drept factor principal în apariția formelor noi) și promovează studiul limbilor moderne. 2. S.m. și f. Adept al curentului neogramatic (1). [Pr.: ne-o-] - Neo- + gramatic (după germ. Junggrammatiker, fr. néo-grammairien, it. neogrammatici).

Sursa : DEX '98

 

neogramátic adj. m., s. m. (sil. ne-o-gra-), pl. neogramátici; f. sg. neogramátică, pl. neogramátice

Sursa : ortografic

 

NEOGRAMÁTI//C \~că (\~ci, \~ce): Școală \~că (sau curent \~) curent lingvistic apărut spre sfârșitul sec. XIX, care a început să acorde o atenție sporită studiului limbilor vii și dialectelor. [Sil. ne-o-] /neo- + gramatic

Sursa : NODEX

 

NEOGRAMÁTIC, -Ă adj. Referitor la principiile și la metodele școlii neogramatice. * Școală neogramatică = curent apărut în a doua jumătate a sec. XIX, fundat de lingviştii germani Osthoff și Brugmann, care pune accent pe cercetarea limbilor vii și pe legile fonetice, dar care nu s-a putut ridica la conceperea limbii ca un fenomen social. // s.m. Adept al acestei școli. [După germ. Junggrammatiker, fr. néo-gramairien, it. neogrammatico].

Sursa : neologisme

 

NEOGRAMÁTIC, -Ă I. adj. școală ~ă = curent lingvistic care susține principiul regularității absolute a schimbărilor fonetice, analogia ca factor principal în crearea formelor noi și necesitatea studierii limbilor moderne și a dialectelor lor. II. s. m. adept al acestei școli. (după fr. néo-gramairien, germ. Junggrammatiker)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru NEOGRAMATICĂ

 Rezultatele 1 - 1 din aproximativ 1 pentru NEOGRAMATICĂ.

NEOGRAMATIC

... NEOGRAMÁTIC , - Ă , neogramatici , - ce , adj . , s . m . și f . 1. Adj . ( În sintagmele ) Școala neogramatică sau curentul neogramatic = curent lingvistic care susține principiul regularității schimbărilor fonetice ( considerând analogia drept factor principal în apariția formelor noi ) și promovează studiul limbilor moderne . 2. S . m ...