|
|
||
Vezi și:LARI,
MĂMOS,
MANI,
MUZĂ,
PALADIU,
PENAȚI
... Mai multe din DEX...
OCROTITOR - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. OCROTITÓR, -OÁRE, ocrotitori, -oare, adj. (Adesea substantivat) Care ocroteşte, apără, protejează, ajută; protector. - Ocroti + suf. -tor.Sursa : DEX '98 OCROTITÓR s. v. apărător.Sursa : sinonime ocrotitór adj. m. (sil. -cro-), pl. ocrotitóri; f. sg. și pl. ocrotitoáreSursa : ortografic OCROTIT//ÓR^1 \~oáre (\~óri, \~oáre) Care ocroteşte; chemat să ia sub ocrotire. /a ocroti + suf. \~torSursa : NODEX OCROTIT//ÓR^2 \~oáre (\~óri, \~oare) m. și f. Persoană care ia sub ocrotire (pe cineva sau ceva); protector; apărător. [Sil. -cro-] /a ocroti + suf. \~torSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru OCROTITORRezultatele 1 - 10 din aproximativ 33 pentru OCROTITOR. Mihail Cuciuran - O zi și o noapte de primăvară pe ruinele Cetății Neamțu ... Trăiască dorul vostru, trăiască în mulțămiri Ș-în veci vă guvernează acest stăpînitor, Umbra strigă — Trăiască vouă spre fericiri ; Trăiască-ne și nouă bunul ocrotitor. Ș-în zisa lui din urmă glasuri pătrunzătoari Răsună pintre bolte c-un glas veselitor, Strigînd — în veci trăiască ! spre a voastră ... ... George Coşbuc - Scut şi armă Scut și armă de George Coșbuc Domnul sfânt să ne iubească, Și-al său Duh ocrotitor Plin de pace să plutească Peste țara Româneasca Și-al românilor popor! Noi prin vremi ce ne-ncercară Altă armă n-am avut Numai dragostea ... răbdăm, Nebăgați de voi în seamă Astăzi știți voi cum ne cheamă, Dacă nu, să vă-nvățăm! Numai Domnul ne iubească Și-al său Duh ocrotitor Ion Luca Caragiale - Sfânta Ghenoveva Ion Luca Caragiale - Sfânta Ghenoveva Sfânta Ghenoveva de Ion Luca Caragiale Cam de acum o mie cinci sute de ani, ocrotitoarea cetății vestites între vestite, patroana Parisului, a fost sfânta Ghenoveva. Despre sfânta aceasta au rămas, în istoria scrisă de oameni învățați, dar mai ales în pomenirea poporului francez, multe povestiri pline de frumusețe, dintre cari credem că nu va fi neplăcut cititorilor noștri să le dăm, de pe unde le-am putut culege, câteva, pe scurt. Iată... Sfânta Ghenoveva s-a fost născut, în anii dintâi ai veacului al cincilea de la mântuitorul nostru, într-un târgușor numit Nanterre, aproape de Paris, cale de vreo trei ceasuri bune cu piciorul; și a trăit peste nouăzeci de ani. Acolo la Nanterre era o cetățuie întărită cum erau pe atunci, în vreme de războaie piept la piept. Unii povestesc că ea ar fi fost copila unui senior, păgân mai-nainte, iar acuma închinat cu tot sufletul la credința creștinească, după povața sfântului Gherman, episcopul din partea locului, care cu neobosită râvnă propovăduia cuvântul domnului pântre necredincioși; și că astfel, Dumnezeu, spre a-l răsplăti pe acel senior de osârdia lui, îi trimisese ... Alexandru Dimitrie Xenopol - Naționalism și antisemitism Alexandru Dimitrie Xenopol - Naţionalism şi antisemitism Naționalism și antisemitism de Alexandru Dimitrie Xenopol A. D. Xenopol, “Naționalism și antisemitism,â€� în Noua Revistă Română, V, 277. Toate popoarele pământului tind spre întărirea propriei lor ființi și această tendință firească a oricărei individualități de a-și păstrĂ felul ei de a fi, alcătuiește ceea ce se numește tendința naționalistă. Gradul în care această tendință este accentuată de deosebitele grupări de oameni, cari conduc soarta popoarelor, arată treptele în care ele se apropie mai mult sau mai puțin de naționalismul rațional, singurul care poate duce la întărirea neamurilor. Întărirea națională a unui popor nu se poate face de cât în măsură în care el se deosebește și se emncipează de străini; prin urmare este învederat că naționalismul va cuprinde în sine lupta contra elementelor străine ce tind a subjugĂ sau stăpâni pe orice tărâm un organism etnic. Dar un popor ca șu un individ, neputând trăi răzleț, este de asemenea mai presus de orice îndoială că lupta aceasta nu poate fi o luptă de nimicire cÄ› numai de subjugare a elementului apăsat, de absorbire ... Ștefan Petică - XII (Apune soarele pe dealuri) Ştefan Petică - XII (Apune soarele pe dealuri) Apune soarele pe dealuri de Ștefan Petică Apune soarele pe dealuri În slava purpurei de sânge Și răsunând adânc din valuri Doinește-un glas și parc-ar plânge; De simți o caldă adiere Trecând pe fruntea ta curată Ca și o șoaptă care piere Sub bolta serei înstelată, Să știi că-i ruga mea senină, Ca visul nopților de vară, Ce se înalță-n umbra lină În ceasul jertfelor de seară. De vezi plutind pe blonda rază O umbră albă visătoare Și crezi că-i îngerul de pază Cu aripi lungi ocrotitoare, Să nu te-nșeli, căci visu-mi trece În zborul său primăvăratec, Și-i tot așa de alb și rece, Când se înalță singuratec. Spre marea boltă luminoasă. Făcând durerea mai amară Și amintirea mai duioasă În ceasul jertfelor de seară. Și dacă roua clară cade Frumoșii ochi adânci de-i scaldă. Când treci sub vechile arcade În parfumata noapte caldă, Nu-i roua rozelor în floare Căzută-n nopțile cu lună, Nici plânsul dulce de izvoare, Ci e iubirea mea nebună, Căci lacrimi mari și tăinuite Ca roua limpede și rară Coboară-ncet și liniștite În ceasul jertfelor de Antim Ivireanul - Dedicație la cartea lui Ioan Cariofil, Manual despre câteva nedumeriri, tipărită l Antim Ivireanul - Dedicaţie la cartea lui Ioan Cariofil, Manual despre câteva nedumeriri, tipărită la Snagov, în anul 1697 Dedicație la cartea lui Ioan Cariofil, Manual despre câteva nedumeriri, tipărită la Snagov, în anul 1697 de Antim Ivireanul Preacuviosului, preastrălucitului, preaseninului și prin voia celui de sus devenitului stăpân și domn al întregii Ungrovlahii, domnului Ioan Constantin Basarab voevod, mântuire, viață bună, milă din partea lui Dumnezeu și fericire deplină. Nu-i vor lipsi, zice, lui Dumnezeu ostașii care i se cuvin (Epistola a V-a lui Synesius) în biserici; adică, nu au lipsit și nici nu vor lipsi vreodată în orice împrejurare ostașii Domnului din ceruri, neînfricații luptători ai sfintelor biserici ale lui Dumnezeu, și înflăcărații înțelegători ai adevărului, ca și biruitorii și purtătorii de trofee împotriva oricărei falange de eretici și în contra oricărei alte rătăciri grecești și ateiste, înarmați nu numai cu arme convingătoare și cu dovezi ale sfintei și divin inspitei Scripturi, ba chiar și cu raționamente logice și de neînvins, infailibile și de necombătut, folosindu-se în toate de adevărul însuși, fie ca refugiu, fie ca apărător. Adevărul [care] a orânduit să fie totdeauna alături de cei credincioși și ... Constantin Stamati - Sentinela taberei de la Copou la 1834 ... patruzeci de răzbeluri crunte, dar biruitoare, Văzui eroul Moldovei inimicii săi bătând! Acest suveran celebru era pentru dânșii fulger, Iar țării noastre părinte sau un ocrotitor înger. Dar murind eroul Ștefan, au apus al țării soare Și într-un mormânt cu dânsul patria s-au îngropat. Acum pest-atâtea seculi văd ... Dimitrie Anghel - Ultimele pagini Dimitrie Anghel - Ultimele pagini Ultimele pagini de Dimitrie Anghel O, misterioasă și tainică pasăre cu nevăzute aripi, suflet, cum știi tu să renaști și să-ți iei zborul din nou ; Phoenix misterios, ce dreptate am avut să cred în tine, cînd am început să scriu primele pagini ale acestui volum ! Ca un Lazăr reînviat, mi-am scuturat giulgiul albelor pagini și am privit din nou viața și n-am blestemat-o ca dînsul, ci cu soarele ce mi-l dăruia primăvara, cu viorelele și toporașii presărați subt pașii mei, cu galbena floare a cornilor timpurii înfloriți, cu sfiosul verde ce abia îndrăznia să mijească în vîrful fragedelor ramuri de liliac, m-am bucurat și am binecuvîntat prisosul de putere ce rămăsese în mine. Albe, zăpezile acum se aștern, mistice roze de jăratec fărîmă focul în gura vetrei, prietenos luminează cercul alb de lumină subt globul lămpii, spre seară, și noile mele visuri laolaltă cu gîndurile vechi, trecutele mele amintiri și cele de mai curînd, se strîng iarăși în jurul meu și mă îmbie să nu le las să piară și să le dau prinosul ce li se cuvine. Tihnitul sanatoriu, cu mobilele lui albe, îmi revine în ... Emil Gârleanu - În curtea mea În curtea mea de Emil Gârleanu Curtea mea e la țară, pe malul unei ape. De jur împrejurul curții se încinge un gard de cătină, iar pe cătina în care vrăbiile stau împănate ca albinele în roi, se țese, de cu primăvară până-n toamnă, tulpina de rochița-rândunicii . Pe de margini, din loc în loc, ca la o azvârlitură de piatră unul de altul, se înalță plopi bătrâni, fuse uriașe pe care se deapână vântul; pe vârfurile lor țin acoperământul, — cerul. Tufe de pomușoară și de agrișe dau, înăuntrul curții, adăpost păsărilor mele. Căci am păsări multe și felurite. De ici, din portița încununată cu iederă, hai să le privim. Ai auzit cucurigul ? Răsare soarele. Cocoșul acela negru e ceasornicul curții mele. Iată-l pe culme, țanțoș, cu pintenii arcuiți, cu platoșa penelor oțelii, gata ca de luptă. Parcă vrea să-și arate bărbăția cârdului celuia de claponi din fața lui, — găini care nu se ouă, ale căror pene lungi și moi îi prefac într-un fel de sălcii plângătoare printre păsări. A, uite-o, harnica ogrăzii! Repede-repede, sfârâindu-i piciorușele în ghetele galbene pe nisip de iute ... ... Ceru-i roșu de văpăi Și se umflă vadul: Dumnezeu ni-e-ntr-ajutor! Dacă și el e de-ai lor, Nu-l mai vrem ocrotitor George Topîrceanu - L. Rebreanu: Golanii George Topîrceanu - L. Rebreanu: Golanii L. Rebreanu: Golanii de George Topîrceanu Subiectele schițelor dlui Rebreanu sunt simple și originale. În prima bucată a volumului ( Golanii ), asistăm la zbuciumul unui „întreținutâ€� care și-a făcut o carieră din josnicia lui și care, ajungând în pragul bătrâneții, se vede părăsit pentru întâia oară de amanta întâmplătoare care-l hrănește. Tot atât de impresionantă e criza sufletească prin care trece acest tip, țesută din gelozie, tristeță sfâșietoare și spaimă pentru viitor, pe cât sunt de interesante viața pe care o duce și „concepțiaâ€� lui asupra acestei vieți. Căci tipul filozofează pe alocurea. Cu această schiță (ca și cu alta, Culcușul ) dl Rebreanu ne duce într-un mediu neexplorat încă de prozatorii noștri. Întreținuții aceștia, de speța cea mai de jos, ca Gonea Bobocel, alcătuiesc un fel de breaslă aparte, certată cu morala și aproape întotdeauna și cu legile societății. Pentru ei lumea e împărțită în „șmecheriâ€� și „fraieriâ€�. Șmecherii sunt acei care au înțeles rostul acestei vieți (!), au înțeles adică, din vreme, că trebuie să trăiască fără muncă pe spinarea altora, să tragă chiulul vieții. Iar „fraieriiâ€� sunt proștii de oameni cinstiți, care ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru OCROTITORRezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru OCROTITOR. Psalmii Capitol 31 Psalmii 30 Psalmii Capitol 31 1 (Către mai marele cîntăreților. Un psalm al lui David.) Doamne, în Tine mă încred: să nu fiu dat de rușine niciodată. Izbăvește-mă, în dreptatea Ta! 2 Pleacă-Ți urechea spre mine, grăbește de-mi ajută! Fii pentru mine o stîncă ocrotitoare, o cetățuie unde să-mi găsesc scăparea! 3 Căci Tu ești Stînca mea, Cetățuia mea, și, pentru Numele Tău, mă vei povățui și mă vei călăuzi. 4 Scoate-mă din lațul, pe care mi l-au întins vrăjmașii. Căci Tu ești Ocrotitorul meu! 5 În mînile Tale îmi încredințez duhul: Tu mă vei izbăvi, Doamne, Dumnezeule adevărate! 6 Eu urăsc pe ceice se lipesc de idoli deșerți, și mă încred în Domnul. 7 Fă-mă să mă veselesc și să mă bucur de îndurarea Ta, căci vezi ticăloșia mea, știi neliniștea sufletului meu, 8 și nu mă vei da în mînile vrăjmașului, ci îmi vei pune picioarele la loc larg. 9 Ai milă de mine, Doamne, căci sînt în strîmtorare: fața, sufletul, și trupul mi s`au topit de întristare; 10 mi se sfîrșește viața în durere, și anii în suspinuri. Mi s`au sleit puterile din pricina ... ... cu rubin, cu smaragd, și cu aur; timpanele și flautele erau în slujba ta, pregătite pentru ziua cînd ai fost făcut. 14 Erai un heruvim ocrotitor, cu aripile întinse; te pusesem pe muntele cel sfînt al lui Dumnezeu, și umblai prin mijlocul pietrelor scînteietoare. 15 Ai fost fără prihană în căile ... mărimea negoțului tău te-ai umplut de sîlnicie, și ai păcătuit; de aceea te-am aruncat de pe muntele lui Dumnezeu, și te nimicesc, heruvim ocrotitor, din mijlocul pietrelor scînteietoare. 17 Ți s`a îngîmfat inima din pricina frumuseții tale, ți-ai stricat înțelepciunea cu strălucirea ta. De aceea ... Psalmii Capitol 37 Psalmii 36 Psalmii Capitol 37 1 (Un psalm al lui David.) Nu te mînia pe cei răi, și nu te uita cu jind la ceice fac răul; 2 căci sînt cosiți iute ca iarba, și se vestejesc ca verdeața. 3 Încrede-te în Domnul, și fă binele; locuiește în țară, și umblă în credincioșie. 4 Domnul să-ți fie desfătarea, și El îți va da tot ce-ți dorește inima. 5 Încredințează-ți soarta în mîna Domnului, încrede-te în El, și El va lucra, 6 El va face să strălucească dreptatea ta ca lumina, și dreptul tău ca soarele la amează. 7 Taci înaintea Domnului, și nădăjduiește în El. Nu te mînia pe cel ce izbutește în umbletele lui, pe omul, care își vede împlinirea planurilor lui rele. 8 Lasă mînia, părăsește iuțimea; nu te supăra, căci supărarea duce numai la rău. 9 Fiindcă cei răi vor fi nimiciți, iar cei ce nădăjduiesc în Domnul vor stăpîni țara. 10 Încă puțină vreme, și cel rău nu va mai fi; te vei uita la locul unde era, și nu va mai fi. 11 Cei blînzi moștenesc țara, și au belșug de pace. 12 Cel rău face ... ... vii. - 6 Cei fără prihană vor vedea lucrul acesta, se vor teme, și vor rîde de el, zicînd: 7 ,,Iată omul, care nu lua ca ocrotitor pe Dumnezeu, ci se încredea în bogățiile lui cele mari, și se bizuia pe răutatea lui.`` 8 Dar eu sînt în Casa lui Dumnezeu ca ... Isaia Capitol 31 Isaia 30 Isaia Capitol 31 1 Vai de cei ce se pogoară în Egipt după ajutor, se bizuiesc pe cai și se încred în mulțimea carălor și în puterea călăreților, dar nu privesc spre Sfîntul lui Israel, și nu caută pe Domnul! 2 Dar și El, este înțelept și aduce nenorocirea, și nu Își ia vorbele înapoi, ci Se ridică împotriva casei celor răi, și împotriva ajutorului celor ce săvîrșesc nelegiuirea. 3 Căci Egipteanul este om nu Dumnezeu, și caii lui sînt carne nu duh. Doar mîna să-Și întindă Domnul, și ocrotitorul se va clătina, iar cel ocrotit va cădea, și vor pieri cu toții. 4 Căci așa mi -a vorbit Domnul: ,,Cum mugește leul și puiul de leu asupra prăzii, în ciuda tuturor păstorilor strînși împotriva lui, și nu se înspăimîntă de glasul lor, nici nu se sperie de numărul lor, așa Se va pogorî și Domnul oștirilor să lupte pe muntele Sionului și pe dealul lui. 5 Cum își întind păsările aripile peste puii lor, așa va ocroti Domnul oștirilor Ierusalimul, îl va ocroti și -l va izbăvi, îl va cruța și -l va mîntui.`` 6 ,,Întoarceți-vă la Acela de ... Daniel Capitol 12 Daniel 11 Daniel Capitol 12 1 În vremea aceea se va scula marele voivod Mihail, ocrotitorul copiilor poporului tău; căci aceasta va fi o vreme de strîmtorare, cum n`a mai fost de cînd sînt neamurile și pînă la vremea aceasta. Dar în vremea aceea, poporul tău va fi mîntuit, și anume oricine va fi găsit scris în carte. 2 Mulți din cei ce dorm în țărîna pămîntului se vor scula: unii pentru viața vecinică, și alții pentru ocară și rușine vecinică. 3 Cei înțelepți vor străluci ca strălucirea cerului, și cei ce vor învăța pe mulți să umble în neprihănire vor străluci ca stelele, în veac și în veci de veci. 4 Tu, însă, Daniele, ține ascunse aceste cuvinte, și pecetluiește cartea, pînă la vremea sfîrșitului.... Atunci mulți o vor citi, și cunoștința va crește.`` 5 Și eu, Daniel, m`am uitat, și iată că alți doi oameni stăteau în picioare, unul dincoace de rîu, și altul dincolo de malul rîului. 6 Unul din ei a zis omului aceluia îmbrăcat în haine de in, care stătea deasupra apelor rîului: ,,Cît va mai fi pînă la sfîrșitul acestor minuni?`` 7 ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru OCROTITORRezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentru OCROTITOR. LARI s . m . pl . Nume dat în mitologia romană unor divinități considerate a fi ocrotitoarele casei și ale ... 1. ( Despre copii ) Care este extrem ( sau excesiv ) de atașat de mamă . 2. ( Despre oameni ) Care este extrem ( sau excesiv ) de atașat de copiii săi ; ocrotitor MANI s . m . pl . Nume dat în mitologia romanilor și a vechilor popoare italice sufletelor morților , considerate zei ocrotitori ai MÚZĂ , muze , s . f . 1. ( Mitol . ) Fiecare dintre cele nouă divinități alegorice ocrotitoare și inspiratoare ale artelor și ale științelor ; spec . zeiță a poeziei , care inspiră pe poeți . 2. Inspirație poetică . 3. ( Livr . ) Poezie , PALÁDIU^2 , paladii , s . n . Statuie a zeiței Pallas Atena , socotită în antichitate a fi ocrotitoarea cetăților . PALÁDIU^1 s . n . Element chimic , metal alb - argintiu , lucios , foarte maleabil , din familia platinei , întrebuințat drept catalizator în unele reacții sau ca înlocuitor al platinei în construcția unor instrumente de precizie , a unor obiecte de artă PENÁȚI s . m . pl . Nume dat , în mitologia romană și etruscă , unor divinități considerate a fi ocrotitoare ale casei și ale |
||