ORGANIZATORIC - Definiția din dicționar

Vezi și:CLASĂ, CONGRES, GALICANISM, GRUPĂ, INDUSTRIALIZA, MANAGER, NORMA, PUTERNIC, SECȚIE, SECRETAR ... Mai multe din DEX...

ORGANIZATORIC - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ORGANIZATÓRIC, -Ă, organizatorici, -ce, adj. Care ține de organizare, privitor la organizare. - Organizator + suf. -ic.

Sursa : DEX '98

ORGANIZATÓRIC adj. v. structural.

Sursa : sinonime

organizatóric adj. m., pl. organizatórici; f. sg. organizatórică, pl. organizatórice

Sursa : ortografic

ORGANIZATÓRI//C \~că (\~ci, \~ce) Care se referă la organizare; de organizare. /organizator + suf. \~ic

Sursa : NODEX

ORGANIZATÓRIC, -Ă adj. Referitor la organizare, de organizare. [< organizator + -ic, după rus. organizaționâi].

Sursa : neologisme

ORGANIZATÓRIC, -Ă adj. referitor la organizare. (< organizator + -ic)

Sursa : neoficial

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Rezultate suplimentare

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ORGANIZATORIC

Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 12 pentru ORGANIZATORIC.

CLASĂ

CLÁSĂ , clase , s . f . 1. Grup ( mare ) de obiecte , de elemente , de ființe , de fenomene care au însușiri comune . 2. ( De obicei cu determinarea " socială " ) Ansamblu de persoane grupate după criterii economice , istorice și sociologice . 3. Fiecare dintre diviziunile fundamentale ale regnului animal sau vegetal , mai mică decât încrengătura și mai mare decât ordinul . 4. Unitate organizatorică de bază în sistemul învățământului , compusă dintr - un număr de elevi care au aceeași vârstă , o pregătire școlară egală și învața împreună în cursul unui an pe baza aceleiași programe de învățământ . 5. Fiecare dintre grupele de câte trei cifre ale unui număr cu mai multe cifre . Clasa miilor . 6. Categorie ( după confort și tarif ) a vagoanelor , compartimentelor , cabinelor etc . pentru călătoria cu trenul , cu tramvaiul , cu vaporul . 7. Categorie , grad , rang , care se acordă unui salariat potrivit funcției avute . 8. ( În expr . ) De ( mare ) clasă sau ( de ) clasa întâi = de calitate superioară , de prima calitate , de ( mare ) valoare . [ Var . : ( înv ) clas s .

CONGRES

... CONGRÉS , congrese , s . n . 1. Reuniune națională sau internațională în care delegați sau invitați dezbat probleme majore de ordin politic , economic , organizatoric , științific , cultural etc . 2. Organ suprem de conducere al unor partide politice , organizații de masă și obștești . 3. Denumire a parlamentului în unele ...

GALICANISM

GALICANÍSM s . n . Doctrină politico - religioasă care , rămânând atașată dogmelor catolice , apăra libertățile organizatorice ale Bisericii catolice din Franța față de

GRUPĂ

GRÚPĂ , grupe , s . f . 1. Colectiv restrâns de oameni , subordonat unei forme organizatorice mai largi . 2. Subdiviziune ( în științe ) care cuprinde elemente cu trăsături

INDUSTRIALIZA

INDUSTRIALIZÁ , industrializez , vb . I . Tranz . 1. A dezvolta industria ; a da unei țări un caracter industrial , a face să treacă la marea industrie mecanizată . 2. A promova metode , procedee ( tehnice , organizatorice ) industriale în diverse ramuri . [ Pr . : - tri -

MANAGER

MANAGÉR , manageri , s . m . 1. Specialist în management . 2. Persoană care însoțește ( în turneu ) un sportiv , o echipă sportivă ( profesionistă ) și care se ocupă de problemele financiare și organizatorice ale

NORMA

NORMÁ , normez , vb . I . Tranz . 1. A determina cantitatea de muncă necesară pentru efectuarea unui produs , pentru executarea unei operații sau o cantitate de produse care trebuie să fie obținută într - o unitate de timp în anumite condiții tehnico - organizatorice . 2. A supune unei norme ( 1 ) , a stabili ceva prin

PUTERNIC

PUTÉRNIC , - Ă , puternici , - ce , adj . 1. ( Despre ființe ; p . ext . despre părți ale corpului lor ) Care are o mare putere fizică ; tare , voinic , viguros . 2. ( Despre mașini , unelte ) Care posedă o forță mecanică sau motrice ridicată ; care acționează cu putere și cu efect , care dezvoltă o energie mare . 3. ( Despre voce , sunete ) Tare , intens . 4. Care are influență , autoritate ; care deține putere ; însemnat prin situația sau prin rolul său . 5. Înzestrat cu o mare forță ( organizatorică , politică , economică etc . ) ; capabil de acțiuni de mare amploare . 6. Fig . Important prin conținutul său ; p . ext . temeinic . Argument puternic . - Putere + suf . -

SECȚIE

SÉCȚIE , secții , s . f . 1. Subunitate organizatorică stabilită pe ramuri de activitate , pe specialități , pe operații etc . în întreprinderi , instituții etc . ; sală , atelier , local în care își desfășoară activitatea o astfel de subunitate . 2. Subdiviziune în cadrul administrației sau al poliției unui oraș ; local în care își are sediul această

SECRETAR

SECRETÁR , - Ă , secretari , - e , subst . I. S . m . și f . 1. Persoană care conduce secretariatul ( 1 ) într - o întreprindere sau într - o instituție , lucrând pe lângă conducerea instituției sau întreprinderii respective . 2. ( În structura organizatorică a unor partide și organizații ) Denumire a unor funcții eligibile de conducere . 3. Funcționar sau demnitar care pregătește lucrările și duce la îndeplinire hotărârile organului suprem al puterii sau al administrației de stat , al conducerii altui organ central etc . II. S . n . Mobilă prevăzută cu sertare ( în care se țin documente , acte etc . ) și cu placă rabatabilă care servește la scris . [ Scris , și : ( II ) secrétaire . = Var . : ( II ) secretér s .

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...

A r c h e u s . r o