|
|
||
Vezi și:CANAT,
GEAM,
PRIVAZ
... Mai multe din DEX...
PERVAZ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. PERVÁZ, pervazuri, s.n. 1. Cadru de scânduri care acoperă rostul dintre perete și tocul unei uși, al unei ferestre etc.; p. ext. partea de jos a tocului unei ferestre. ** Deschizătură în care este situată o ușă sau o fereastră. 2. Șipcă sau scândură îngustă, fixată la marginea dinspre perete a unei pardoseli de lemn pentru a acoperi rostul dintre pardoseală și perete. ** Piesă de lemn așezată la partea superioară a unui lambriu, pentru a forma o cornișă mică. 3. (Astăzi rar) Ramă, cadru (din lemn) pentru un tablou, o oglindă, un instrument etc. [Var.: (reg.) priváz s.n.] - Din tc. pervaz.Sursa : DEX '98 PERVÁZ s. v. cadru, ramă.Sursa : sinonime PERVÁZ s. 1. (CONSTR.) glaf, (pop.) prichici, (reg.) parapei, (prin Ban. și Transilv.) tablă. 2. cadru. (Stă cu coatele pe \~ul ferestrei.) 3. v. braț.Sursa : sinonime perváz s. n., pl. pervázuriSursa : ortografic PERVÁZ \~uri n. 1) Platformă acoperită cu scânduri care iese în interiorul unei încăperi în locul unde stă fereastra. 2) Ramă din lemn care acoperă locul de unire al peretelui cu tocul ferestrei sau al ușii. 3) Piesă îngustă, mai ales de scândură, confecționată special, care se fixează de-a lungul peretelui unei încăperi pentru a acoperi deschizătura dintre perete și podea; plintă. /<turc. pervazSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru PERVAZRezultatele 1 - 10 din aproximativ 16 pentru PERVAZ. George Topîrceanu - Păcatul (Topîrceanu) ... Pentru vecinicie, Și viața mea ți-o-nchin Pe pământ. Amin. Liniștea nețărmurită iarăși sufletul i-apasă, Ce pustiu și ce tăcere! Din bogatul ei pervaz, Maica pururea Fecioară o privește blând miloasă, Cum stă albă, nemișcată, cu un cot lipit de masă Și cu palma sub obraz. Pe aceleași căi ... val aprins de sânge îi năvălește-n față Întunecându-i mintea. Ea sare și-i descuie. Iar el s-arată-n ușă ca-ntr-un pervaz de scânduri, Și-un clește de foc parcă i-a strâns inima ei. Din noaptea minții sale, din vălmășag de gânduri, Un glas ... Alecu Russo - Palatul lui Duca-vodă Alecu Russo - Palatul lui Duca-vodă Palatul lui Duca-vodă de Alecu Russo mai 1842 Amice, îți scriu dintr-o ruină care odinioară a fost palat domnesc: de pe o înălțime unde odinioară vegheau cete de ostași viteji, ținând ochii în calea tătarilor, și unde astăzi se îngrașă dormind câțiva călugări în compania buhnelor. Am venit să vizitez palatul lui Duca-vodă în Cetățuie, și iată ce-am găsit: Acest fost palat, ridicat spre partea zidului din față cu Iașii, este întreg de piatră, cu bolți de cărămidă. El nu întrunește proporțiile arhitecturale care dau unei clădiri aspectul de monument, dar posedă un ce misterios, care spune multe imaginației. Ferestrele, prea mici, sunt împrăștiate fără nici o simetrie pe fațada lui, însă pe timpul luptelor, atunci când românul era totdeauna cu zilele în mână, locuințele aveau nevoie mai mult de metereze decât de ferestre largi. Înălțimea lui e ca de două rânduri, dar numai unul, adică cel de sus, apare ochilor, căci partea mijlocie cuprinde tainițe întunecoase, iar sub acestea vin beciuri săpate în pământ. O scară de vreo 12 lespezi, strâmtă și lipită de peretele dinafară al palatului, duce pe un balcon mic, sub care se ... Alexandru Macedonski - Castelul Alexandru Macedonski - Castelul Castelul de Alexandru Macedonski Castelul în ruine domnește peste vale... Din turnuri retezate se-mprăștie o jale, Și stema ce pe-oricine să-nfrunte cuteza, Mâncată e de vânturi, de soare și de apă, Iar vremea ce tot curge o șterge și o crapă -- Din ea rămas-a numai un leu, — un coif, — ș-o za. Sub bolți încenușate păianjenul își țese Dantela lui subțire din fire lungi și dese; Căminul zace-n umbră, posac, — iar de pereți Abia se țin ici-colo, din cuie să nu cadă, Portrete-ncondeiate în timpi de cruciadă, Ce sparg întunecimea cu ochii lor semeți. Un biet vătaf de curte, bătrân ca lumea veche, Povești tulburătoare îți spune la ureche El a slujit străbunii baronilor de azi... El a văzut castelul în vremuri uimitoare Născut în alte zile, crescu sub un alt soare Vlăstare fără viață au dat din-nalții brazi. De-ar fi să-l crezi, când luna prin geamuri s-oglindește, Și flori de-argint și aur pe lespezi răspândește; Când bate orologiul de douăsprezece ori; În ultimul răsunet al miezului de noapte, Pe săli și coridoare aleargă fel ... Alexandru Vlahuță - Liniște (Vlahuță) Alexandru Vlahuţă - Linişte (Vlahuţă) Liniște de Alexandru Vlahuță Amicului meu Delavrancea Tinere, ce-ți strângi în palme tâmplele înfierbântate, Pe cand mintea ta, în friguri, ca o flacără se zbate, Năbușită înlăuntru, dacă, după nopți de trudă, Migălind vorbă cu vorbă, c-o-ndărătnicie crudă, Ai ajuns să-ți legi în stihuri vro durere, sau vrun vis, Nu-ți întemeia o lume de iluzii pe ce-ai scris, Nici nu te-mbăta de vorba cui ar sta să te admire! În dezordinea vieții înecând a ta gândire, Și spărgând smalțul de forme și de amăgiri ce-ascunde Miezul urilor eterne ș-al durerilor profunde, Vei vedea cât de fatală-i dușmănia celorlalți, Când deasupra lor talentul ți-a dat aripi să te-nalți Și când leneșa lor minte, dată pe gândiri ușoare, Se împiedică de-o muncă ce-o cutremură ș-o doare. Fermecați de-o ciripire liniștită și dulceagă, Adormiți de vorbe goale, cum vrei tu să-ți înțeleagă Versul încărcat de gânduri, și cum crezi c-au să te ierte, Când îi smulgi din pacea frazei sunătoare și deșerte?... Nu, nu te-aștepta să-ți fie cu flori calea sămănată, Munca de artist ... Alexandru Vlahuţă - Mamei Mamei de Alexandru Vlahuță Din vremile apuse ș-atât de fericite, Aducerile-aminte adesea mă-mpresoară. Ce de viață-n urmă!... Ca un potop mă-nghite Comoara mea de visuri, pierduta mea comoară Din vremile apuse ș-atât de fericite! Cum se desfac, din noapte, icoane vechi și sfinte! Și ca din cărți, trecutul fantastic mi s-așterne; Atâtea dulci vedenii îmi picură în minte, Cu durerosul farmec al pierderei eterne!... Cum se desfac, din noapte, icoane vechi și sfinte! Figura ta cuminte, duioasă și senină, Răsare, scumpă mamă, din vremile acele, Ca o madonă sfântă, scăldată în lumină. Ce clară stă-n pervazul copilăriei mele Figura ta cuminte, duioasă și senină! O lene grea se lasă din cerul cald de vară. De soare-i plină casa. Tu-ncet, pășind pe scânduri, Lași storurile groase și dai muștele-afară. Apoi, prostii de-a mele asculți și cazi pe gânduri. O lene grea se lasă din cerul cald de vară. Curg valuri mari de umbră și se-mpânzesc pe vale. Din șes, privim spre codru, cum soarele se-neacă. În mirosul de iarbă, tăcuți pășim agale, Și bolta răcorită mai jos parcă s-apleacă, Curg ... Ion Luca Caragiale - Petițiune Ion Luca Caragiale - Petiţiune Petițiune de Ion Luca Caragiale E în toiul verii, când serviciile publice încep dimineața la 7 și sfârșesc la 2 d. am. Toată noaptea a bântuit căldură apăsătoare și acuma, pe un cer senin, a răsărit soarele, amenințând cu groaznică dogoare. Ce are să fie peste zi? Sunt 7 ceasuri fără 10 minute de dimineață. În biuroul registraturii generale a unei mari administrațiuni, impiegatul își pregătește registrul, așteptând să bată ceasul, ca să ridice oblonul de la ferestruia pe unde i se-nmânează corespondența oficială și petițiile particulare. Pe când se șterge de sudoare, gândind la cine știe ce, aude ciocănituri la oblonul lăsat. Se uită la ceasul său, regulat adineaori după cel oficial: 7 fără 5 minute… Dă din umeri, se șterge iarăși și gândește mai departe… Ciocăniturile de afară au trecut; dar peste câteva momente iar încep cu mai multă tărie și insistență. Impiegatul dinăuntru se uită iar la ceas: 7 fără 2 minute. Dă din umeri, se șterge de sudoare și-și urmează gândurile intime… Ciocăniturile se-ndoiesc cu violență… În sfârșit cele două minute au trecut: ceasul arată 7 punct. Impiegatul trage zăvorul și ridică ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Bursierul Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Bursierul Bursierul de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Din maidanele, vara împodobite cu flori și iarna cu zăpadă, de la umbra castanilor verzi și stufoși, unde se adunau bătrânii cu snoavele lor, de la vatra cu jeratic clipind ca niște ochi de aur, în jurul căreia se prigoreau bunele mele surori, din atâtea cântece, și basme, și povești, când ai avut ochi, închipuire și inimă, să te pomenești închis în niște ziduri înalte, să te izbești de chipuri străine și reci, de inimi domoale și nepăsătoare, de mai-mari cari nu vor să știe de cântece și de basme... iacă cea mai mare nefericire din viața mea! Dezordinea și sclavia liceului, masa bursierilor, soioasă și murdară, duhoarea bucatelor grase, cafelele cu lapte mirosind a câne plouat, plescăitul lacom a optzeci de tovarăși, și pedagogii cu ifosul lor de parveniți, așezați în căpătâiele celor două mese lungi... iacă ce mă înfioară și astăzi când mă gândesc la acea viață de șeapte ani. Eram de doisprezece ani. Nu cunoșteam pe nimeni din tot dormitorul. Când lampa dim mijlocul tavanului cu arabescuri albe și cenușii se stinse, închisei ochii, ascultai răsuflările ostenite și grele ale bursierilor și ... Emil Gârleanu - Tată Tată de Emil Gârleanu — Te miri de ce mă găsești mâhnit? mă întrebă prietenul meu, în ochii căruia căutam cercetător. Iar după câtăva vreme adăugă: — Mi-au plecat toți copiii la țară. Am rămas eu cu nevasta. După ce spuse acestea, căzu pe gânduri. M-am uitat din nou în ochii mari, adânci, umeziți de stropul lacrimii sfărâmat în repedele clipit al genei. N-am mai spus nici o vorbă. Mă gândeam la omul acesta potolit, mulțumit în mijlocul alor lui, lângă nevasta pe care o iubea mai presus de orice, alături de copiii fără de care nu putea trăi. Ce rar se găsesc oamenii aceștia și cât n-am da să schimbăm, măcar pentru un an din traiul lor, întreaga noastră viață răvășită, viață cu zilele spulberate de către furtuna dorințelor și plăcerilor neizbutite. Mă uitam cum a doua lacrimă răsărea iarăși ca un bob de mărgăritar, în scoica de sidef a ochiului. Prietenul îmi vorbi: — Tu, care ești singur, dragul meu, nu vei înțelege mâhnirea mea. Ai venit acum la mine, peste câtăva vreme te vei întoarce iarăși între cei patru pereți ai odăiței tale liniștite, între ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Iancu Moroi Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Iancu Moroi Iancu Moroi de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Publicată în 1884 în suplimentul literar al gazetei România liberă , semnată pentru prima oară cu numele ce și-l va lua de aici înainte: "De la Vrancea". Lui Alexandru Economu Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII I Nu se auzea, în întunericul unei nopți de toamnă, decât lătratul câinilor din mahala. Pe ulițele strâmte și dosnice de pe lângă Grădina Icoanei, noroiul și bolovanii de piatră se împestrițau cu băltoacele întinse de-a curmezișul drumurilor. Felinarele, înfipte din răspântie în răspântie, nu luminau mai mult decât stâlpii telegrafului. Norii posomorâți burnițau, înecând casele într-o atmosferă fumurie și împufată asemuită cu aburii ce plutesc alene pe deasupra bălților. În fața unui maidan, îngrădit cu lațe, o casă mai răsărită decât celelalte. Pridvorul ei, de scânduri noi, rânjea în întuneric, ca un șir de dinți uriași. Înlăuntru, răsturnat în lungul patului, cu capul vârât într-o pernă, și-ascundea fața în mâini domnul Moroi. Slab și deșirat, îmbrăcat în haine negre, părea gata de plecare, cu toate că și-afunda capul din ce în ce în ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Sultănica Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Sultănica Sultănica de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Publicată în martie 1883 în suplimentul literar al gazetei România liberă , sub pseudonimul Argus. Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 IX 10 X 11 XI 12 XII 13 XIII 14 XIV I D-a stânga Râului Doamnei, razna de satul Domnești, se vede o casă, albă ca laptele, cu ferestrele încondeiate cu roșu și albastru. Pervazurile ușei - curate ca un pahar; prispa din față - lipită cu pământ galben; pe creasta casei, d-o parte și de alta, scârție, la fitece bătaie de vânt, două limbi de tinichea, așezate pe două goange cât gâgâlicea. Curtea, îngrădită cu nuiele de alun; hambar de fag, obor de vite și grajd pus la pământ pe patru tălpoaie groase. Ăst cămin fusese odinioară cu rost pe când trăia jupân Kivu. Fusese chiabur răposatul, dar biata Kivuleasă, rămasă singură, ca femeia, a luptat cu inima, iar nu cu gândul. S-a prăpădit cu firea, că Sultănica ajunsese fată mare. Dar când e să-i meargă rău omului, pe orice-o pune mâna să sparge. De câte ori n- ... Mateiu Caragiale - Sub pecetea tainei Mateiu Caragiale - Sub pecetea tainei Sub pecetea tainei de Mateiu Caragiale Sphinx (Iconol.) monstre fabuleux auquel Ies anciens donnaient ordinairement un visage de fentme... DICT. DE LA FABLE De când am apucat a ne prelungi șederile afară din București, el la Valea Rugului, eu la Sionu, el la crama unde a fost ucisă Sita Gârbu, eu la armanul unde a fost răpus Nicolache Schina, adică de vreo doi ani, nu mi se mai întâmplase până săptămâna trecută să-l întâlnesc pe Teodor, veche cunoștință moștenită, conu Rache cum i se zicea în deobște. L-am găsit la "Carul cu bere", în partea din stânga a localului, singur la o masă, în fund. Sta cu ochii aproape închiși; pentru cine n-ar fi știut că la dânsul ăsta era semnul că atunci cugeta adânc, ar fi crezut că ațipise. înaintea lui se trezea, neîncepută, o halbă, alături de o carte proaspătă cu filele netăiate : cel din urmă roman detectiv franțuzesc. îi cerui, de cum luai loc lângă dânsul, așa cum mă poftise, părerea asupra scrierilor de acest soiu, azi atât de răspândite. îl știam hârșit în meserie; îmbătrânise în slujba poliției, fiind ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru PERVAZRezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru PERVAZ. Ezechiel Capitol 43 Ezechiel 42 Ezechiel Capitol 43 1 M`a dus la poartă, la poarta dinspre răsărit. 2 Și iată că slava Domnezeului lui Israel venea dela răsărit. Glasul Său era ca urletul unor ape mari, și pămîntul strălucea de slava Sa. 3 Vedenia aceasta semăna cu aceea pe care o avusesem cînd venisem să nimicesc cetatea; și vedeniile acestea semănau cu aceea pe care o avusesem, lîngă rîul Chebar. Și am căzut cu fața la pămînt. 4 Slava Domnului a intrat în Casă pe poarta dinspre răsărit. 5 Atunci, Duhul m`a răpit și m`a dus în curtea dinlăuntru. Și Casa era plină de slava Domnului! 6 Am auzit pe cineva vorbindu-mi din Casă, și un om stătea lîngă mine. 7 El mi -a zis: ,,Fiul omului, acesta este locul scaunului Meu de domnie, locul unde voi pune talpa picioarelor Mele; aici voi locui vecinic în mijlocul copiilor lui Israel! Casa lui Israel și împărații lor nu-Mi vor mai pîngări Numele Meu cel sfînt, prin curviile lor și prin trupurile moarte ale împăraților lor la moartea lor, 8 ca atunci cînd își puneau pragul ... ... jumătate. 24 S`o poleiești cu aur curat, și să -i faci un chenar de aur de jur împrejur. 25 Să -i faci împrejur un pervaz de un lat de mînă; peste el să pui un chenar de aur de jur împrejur. 26 Să faci pentru masă patru verigi de aur ... ... A poleit -o cu aur curat, și i -a făcut un chenar de jur împrejur. 12 I -a făcut împrejur un pervaz de un lat de mînă, pe care a făcut un chenar de jur împrejur. 13 A turnat pentru masă petru verigi ... Exodul Capitol 38 Exodul 37 Exodul Capitol 38 1 A făcut altarul pentru arderile de tot din lemn de salcîm; lungimea lui era de cinci coți, și lățimea de cinci coți; era în patru muchi, și înălțimea lui era de trei coți. 2 La cele patru colțuri i -a făcut niște coarne dintr`o bucată cu el, și l -a poleit cu aramă. 3 A făcut toate uneltele altarului: oalele pentru cenușă, lopețile, ligheanele, furculițele și tigăile pentru cărbuni; toate uneltele acestea le -a făcut de aramă. 4 A făcut pentru altar un grătar de aramă, ca o rețea, pe care a pus -o subt pervazul altarului, începînd de jos, așa că venea pînă la jumătatea altarului. 5 A turnat apoi patru verigi, pe cari le -a pus în cele patru colțuri ale grătarului de aramă, ca să vîre drugii în ele. 6 A făcut drugii din lemn de salcîm, și i -a poleit cu aramă. 7 A vîrît drugii în verigile de pe laturile altarului ca să -l ducă. L -a făcut ... Ezechiel Capitol 45 Ezechiel 44 Ezechiel Capitol 45 1 ,,Cînd veți împărți țara ca moștenire prin sorț, să ridicați ca dar sfînt pentru Domnul o bucată din țară, lungă de douăzeci și cinci de mii de coți și lată de zece mii: aceasta va fi sfîntă în toată întinderea ei. 2 Din bucata aceasta veți lua pentru sfîntul Locaș cinci sute de coți în lung și cinci sute de coți în lat, în patru laturi; și cinci zeci de coți ca loc slobod de jur împrejur. 3 Din această întindere să măsori o bucată lungă de douăzeci și cinci de mii și lată de zece mii, pentru sfîntul Locaș, pentru Locul prea sfînt. 4 Aceasta este partea sfîntă din țară: ea va fi a preoților cari fac slujba în sfîntul Locaș, cari se apropie de Domnul să -I slujească; acolo vor fi casele lor, și acesta va fi un loc sfînt pentru Locașul cel sfînt. 5 Leviților, cari slujesc în casă, să li se dea în stăpînire un ținut de douăzeci și cinci de mii de coți în lung și zece mii în lat, pentru cetățile în cari vor locui împreună cu douăzeci de odăi. 6 Să ... Ezechiel Capitol 40 Ezechiel 39 Ezechiel Capitol 40 1 În anul al douăzeci și cincilea al robiei noastre, la începutul anului, în ziua a zecea a lunii, la patrusprezece ani după dărîmarea cetății, tocmai în ziua aceea, a venit mîna Domnului peste mine, și m`a strămutat în țara lui Israel. 2 M`a dus acolo, în niște vedenii dumnezeiești, și m`a așezat pe un munte foarte înalt; spre miazăzi de acest munte era ceva ca o cetate zidită. 3 M`am dus acolo; și iată că acolo era un om, a cărui înfățișare era ca înfățișarea aramei; el avea în mînă o sfoară de măsurat, de in, și o prăjină de măsurat, și stătea la poartă, 4 Omul acela mi -a zis: ,,Fiul omului, privește cu ochii tăi, ascultă cu urechile tale, și ia aminte la toate lucrurile, pe cari ți le voi arăta; căci ai fost adus aici ca să ți le arăt. Fă cunoscut casei lui Israel tot ce vei vedea.`` 5 Un zid înconjura Templul pe din afară de jur împrejur. În mîna omului aceluia era ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PERVAZRezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru PERVAZ. ... de - a lungul spinării . 2. Fiecare dintre părțile mobile din care este alcătuită o ușă , o poartă , o fereastră etc . 3. Toc ^2 , pervaz GEAM , geamuri , s . n . 1. Placă de sticlă care se fixează în pervazurile ( ori cercevelele ) ferestrelor sau ale ușilor și care permite să străbată lumina în interiorul unei încăperi . 2. P . gener . ... PRIVÁZ s . n . v . pervaz |
||