|
|
||
Vezi și:PIEPTĂNARE,
COAFAT,
PIEPTĂNĂTOR,
PIEPTĂNAT,
PIEPTENE,
COAFA,
DĂRĂCI,
DARAC,
DESPIEPTĂNAT,
GILBOX,
LISA
... Mai multe din DEX...
PIEPTĂNA - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. PIEPTĂNÁ, piéptăn, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (-și) descurca, a (-și) netezi, a (-si) aranja sau a (-și) curăța cu pieptenele părul sau barba. ** A (se) coafa. ** Tranz. (Pop.) A țesăla. 2. Tranz. A trece anumite fibre textile prin dinții unor piepteni (pentru a Ie curăța de impurități, a alege fibrele de calitate bună etc.). ** Fig. (Fam.) A bate zdravăn pe cineva. 3. Tranz. și refl. Fig. (Fam.) A(-și) cizela stilul, vorbirea etc. [Prez. ind. și: piáptăn] - Lat. pectinare.Sursa : DEX '98 PIEPTĂNÁ vb. 1. v. dărăci. 2. a peria, a scărmăna. (A \~ fuiorul.)Sursa : sinonime PIEPTĂNÁ vb. v. atinge, bate, cizela, coafa, linge, lovi, stiliza, țesăla.Sursa : sinonime pieptăná vb., ind. prez. 1 sg. piéptăn, 2 sg. piépteni, 3 sg. piáptănă; conj. prez. 3 sg. și pl. piépteneSursa : ortografic A PIEPTĂNÁ piéptăn tranz. 1) (părul) A aranja cu pieptenele. 2) (fibre textile) A trece printr-un pieptene special (pentru a curăța de impurități sau pentru a înlătura fibrele scurte). 3) fam. fig. (persoane) A supune unei pedepse corporale; a bate tare; a scărmăna; a răgila; a țesăla; a chelfăni. /<lat. pectinareSursa : NODEX A SE PIEPTĂNÁ mă piéptăn intranz. fam. A face (concomitent) schimb de bătăi (unul cu altul); a se bate. /<lat. pectinareSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru PIEPTĂNARezultatele 1 - 10 din aproximativ 58 pentru PIEPTĂNA. Alecu Donici - Pieptenul Pieptenul de Alecu Donici Copilului de pieptănat Neneaca pieptene din târg au cumpărat. Copilul foarte mult de el s-au bucurat. Ce piepten bunișor! Cum merge de ușor! Mai bine de un ceas El perișorul său prin pieptene au tras Și mulțămit deplin neneacăi au rămas. Apoi s-au pus la carte, Au învățat frumos, Din buchi a opta parte; Și iar la pieptene degrabă s-au întors. După aceasta dând de alte jucării, Copilul au făcut prea multe nebunii Și părul de pe cap de tot și-au încâlcit. Dădaca lui au vrut îndat' să-l netezească, Dar pieptenul era prin casă zăhăit; Și el țipa, răcnea, acela să-i găsească! O fată, de sub pat, degrabă l-au și scos, Dar numai ce folos! Că cum abia-abia de păru-i s-au atins, Copilul de dureri au și strigat cu plâns: — Ce piepten îndrăcit! Iar pieptenul au zis: — Eu tot același sunt; ți-e părul încâlcit. Copilul însă, supărat Pe favoritul său, L-au dat într-un pârău: Strigoaicele mai mult cu el s-au pieptănat. Văzut-am eu În veacul meu Că oamenii așa cu adevărul fac. Cât ... Ștefan Octavian Iosif - Loreley Ştefan Octavian Iosif - Loreley Loreley de Heinrich Heine Traducere de Ștefan Octavian Iosif Eu nu știu ce poate să fie Că-mi sună mereu în urechi Cu veșnica-i melancolie Un basmu din zilele vechi. Se-ntunecă fără de veste, Lin apele Rinului curg, Și cresc ale munților creste Măreț strălucind în amurg. Pe stâncă un chip de femeie S-arată din negură blând, Brățara-i de aur scânteie, Ea-și piaptănă părul cântând. Ea-și piaptănă părul și cântă Un cântec de vrajă al ei; Te farmecă și te-nspăimântă Cântarea frumoasei femei! Pescarul, nebun, se repede Cu luntrea lui mică și, dus, Nici valuri, nici stâncă nu vede, El caută numai în sus. Vâltoarea-l izbește de coasta Stâncoasă, și moare-necat: Loreley a făcut-o aceasta Cu viersul ei Heinrich Heine - Loreley Loreley de Heinrich Heine Traducere de Ștefan Octavian Iosif Eu nu știu ce poate să fie Că-mi sună mereu în urechi Cu veșnica-i melancolie Un basmu din zilele vechi. Se-ntunecă fără de veste, Lin apele Rinului curg, Și cresc ale munților creste Măreț strălucind în amurg. Pe stâncă un chip de femeie S-arată din negură blând, Brățara-i de aur scânteie, Ea-și piaptănă părul cântând. Ea-și piaptănă părul și cântă Un cântec de vrajă al ei; Te farmecă și te-nspăimântă Cântarea frumoasei femei! Pescarul, nebun, se repede Cu luntrea lui mică și, dus, Nici valuri, nici stâncă nu vede, El caută numai în sus. Vâltoarea-l izbește de coasta Stâncoasă, și moare-necat: Loreley a făcut-o aceasta Cu viersul ei Alexandru Vlahuţă - No. 7 No. 7 de Alexandru Vlahuță Publicată în Naționalul , an II, nr. 22, 7 iulie 1891 Damian, poetul liric, Trubadurul pesimist, Își lungește-a drum privirea Și pe gînduri cade trist. Căci în lumea asta crudă Și avară pentru el, A-nceput să i se-nfunde Cu viața de tembel. "Ah, bătrînă năzuroasă, Pentru ce atîta fard, Dacă nu-nțelegi durerea Și iubirea unui bard?" Damian vorbește singur. "Luni întregi te-am urmărit; Nopți de iarnă sub fereastră-ți, Tremurînd și zgrebulit, Așteptam să-ți pleci privirea Și un semn să-mi faci, oftînd; Am răbdat și frig și foame Și tot îmi ziceam în gînd: Tu, bătrînă și bogată, Eu sunt tînăr și sărac... Ce nu-mi cumperi tinerețea ! Cum ți-aș mai veni de hac ! Dar atîta chin și versuri Fără de folos mi-au fost: A plecat la băi ingrata... Grea-i viața fără rost ! Și-acum tot ce-mi mai rămîne E să plec iar la «vînat»: La revista mea Progresul Să mai fac un abonat !..." Fluierînd, își șterge haina Și se piaptănă frumos. Ghetele îi sunt cam rupte, Pantalonii roși pe jos; Dar la ... Grigore Alexandrescu - Dervișul și fata Grigore Alexandrescu - Dervişul şi fata Dervișul [1] și fata de Grigore Alexandrescu Se povestește cum că odată Un derviș pustnic, om cuvios, S-amorezase, văzând o fată Cu trup subțire, cu chip frumos. Dintr-una-ntr-alta vorba aduse Și în stil neted patima-și spuse, Zicând: „Ascultă, eu te iubesc, Și pentru tine mult pătimescâ€�. Stilul acesta, adevărat, Nu mi se pare prea minunat; Dar pentru-un pustnic trăit departe De ale lumii valuri deșarte, Putem să zicem că nu e prost. Fata răspunse: „Poate-aș fi fost Destul de bună ca să te crez, Dar aste haine bisericești Nici n-au a face cu ce-mi vorbești; Ș-apoi de barbă mă-nfiorezâ€�. Pustnicul nostru pe loc se duse, Își rase barba, se pieptănă, Nemțește bine se îmbrăcă, Ș-o pălărie în cap își puse. Veni la fată: „Cum ți se pare? O-ntrebă. Spune-mi, mai te-ndoiești? Vezi ce putere amorul are? Mi-am lăsat legea; alt mai voiești?â€� „Nu voi nimica, atunci ea zise; Credincios mie cum o să-mi fii, Când jurăminte în ceruri scrise Și a ta lege nu poți s-o ... Ion Luca Caragiale - Tatăl nostru (Caragiale) Ion Luca Caragiale - Tatăl nostru (Caragiale) Tatăl nostru de Ion Luca Caragiale Bunica s-a sculat de dimineață cu spatele-n sus. Nepoțica ei s-a sculat din contra foarte bine dispusă. Bunica o spală, o gătește ș-o piaptănă; nepoțica, la fiecare trăsătură a pieptenului, se strâmbă. Gata... Bunica: Așa. Acu zi Tatăl nostru. Nepoțica (stând dreaptă-n picioare și cu o figură gravă, plină de componcțiune): „Tatăl nostru carele ești... carele ești... ești în..." B.: În ce, proasto? N.: „...carele ești în...!" B.: Iar ai uitat! N.: N-am uitat, bunico! B.: Atunci, de ce nu zici? Unde ți-e gândul? începi iar! „Tatăl..." N.: (repede): „Tatăl nostru, carele ești în ce..." B.: „...ruri!..." N.: „...ruri!..." B.: Ei? N.: „...sfințească-se numele tău, vie... vie... vie..." B.: Ce să vie, urâto?... Vezi că iar nu știi?! N.: Ba știu, bunico! B.: (pe același ton): Apoi, dacă știi, de ce nu spui, ciumulico? N.: (reculegându-se): „Facă-se voia ta!..." B.: Hoho! nu așa, strâmbo! „Vie-mpărăția ta, facă-se voia ta, precum în cer și pe pământ..." N.: ... Marius Marian Șolea - Prin noaptea asta albă Marius Marian Şolea - Prin noaptea asta albă Prin noaptea asta albă de Marius Marian Șolea Prin noaptea asta albă ca un praf politicienii umblă în haite negre și prelungi. eu am să mai trec înalt printre voi cu pomeții plini de sclipici poetic. femei singure coboară pe străzi înspre margini și vor fericire. fără să știe de ce. văd lumea arzând și poezia pieptănându-se trist. au îmbătrânit arborii orașului printre lucrurile noi, strălucitoare. rădăcinile au ieșit afară din asfaltul care a crescut până dincolo de genunchii zidăriilor. casele vechi și oamenii vechi au devenit mai mici. orașul s-a turtit. arta a devenit forma de protest a handicapaților, alteori noua artă turtește orașul. să reziști, să înțelegi, să nu faci nimic – acestea sunt marile gesturi din lumea bătută în cap de timp, de curente și de ăștia toți care umblă prin Mihai Eminescu - În căutarea Șeherazadei Mihai Eminescu - În căutarea Şeherazadei În căutarea Șeherazadei de Mihai Eminescu În mări de nord, în hale lungi și sure M-am coborât și am ciocnit cu zeii, Atârnând arfa-n vecinica pădure. M-am îndulcit cu patima femeii, În stele i-am topit aurul din plete, În poale-am scuturat piatra cameii, Din ochi i-am sărutat priviri șirete, De umeri rezemat am râs cu dânsa Ș-am potolit din gură-i lunga sete De-amor. Apoi m-am dus  ea plâns-a. Mi-a deschis marea porțile-i albastre Și Nordul frig durerea-mi caldă stins-a. M-am dus spre Sud  und-insule ca glastre Gigantici se ridic din sfânta mare, C-oștiri de flori, semănături de astre. Și și-a îmflat eterna mea cântare Aripele de pară-n cer pornite, Pân-am pierdut pământu-n depărtare, De unde-albastre scândure-s urnite. De gânduri negre-i grea antica-mi navă: Nu știu pe vane căi-s ori menite? Viața mea-i ca lanul de otavă: E șeasă făr-adânc și înălțime. Vulcanul mort și-a stins eterna lavă. Dar ah, ce văd? E ... Mihai Eminescu - Colinde, colinde! Mihai Eminescu - Colinde, colinde! Colinde, colinde! de Mihai Eminescu Colinde, colinde! E vremea colindelor, Căci gheața se-ntinde Asemeni oglinzilor Și tremură brazii Mișcând rămurelele, Căci noaptea de azi-i Când scânteie stelele. Se bucur' copiii, Copiii și fetele, De dragul Mariei Își piaptănă pletele, De dragul Mariei Ș-a Mântuitorului Lucește pe ceruri O stea Mihai Eminescu - Colinde, colinde Mihai Eminescu - Colinde, colinde Colinde, colinde! de Mihai Eminescu Colinde, colinde! E vremea colindelor, Căci gheața se-ntinde Asemeni oglinzilor Și tremură brazii Mișcând rămurelele, Căci noaptea de azi-i Când scânteie stelele. Se bucur' copiii, Copiii și fetele, De dragul Mariei Își piaptănă pletele, De dragul Mariei Ș-a Mântuitorului Lucește pe ceruri O stea Vasile Alecsandri - Ian sui, leleo... ... Sa vezi badea cum se duce Cu chica nepieptănată, Cu năframa nespălată, Cu fața nesărutată". ,,Vin', bădiță, înapoi, Mai vin', dragă, pe la noi, Chica pieptăna Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PIEPTĂNARezultatele 1 - 10 din aproximativ 18 pentru PIEPTĂNA. ... PIEPTĂNÁRE , pieptănări , s . f . Acțiunea de a ( se ) pieptăna ; pieptănat ^1 . - V. pieptăna COAFÁT^2 , - Ă , coafați , - te , adj . ( Despre oameni ) Care are părul pieptănat cu grijă , ondulat ; ( despre păr ) care este pieptănat cu grijă , ondulat . - V. coafa . COAFÁT^1 s . n . Faptul de a ( se ) coafa . - V. PIEPTĂNĂTÓR , - OÁRE , pieptănători , - oare , subst . 1. S . m . și f . Persoană care piaptănă anumite fibre textile ; muncitor calificat în pieptănatul ^1 fibrelor textile . 2. S . f . Mașină ( sau organ de mașină , unealtă ) de pieptănat fibrele ... unor piepteni ( pentru a îndepărta impuritățile , a alege fibrele de cea mai bună calitate etc . ) . - PIEPTĂNÁT^1 s . n . Pieptănare . - V. pieptăna PIÉPTENE , piepteni , s . m . 1. Obiect de toaletă confecționat din os , din metal , din materiale plastice etc . , cu dinți mărunți , care servește la pieptănat ^1 părul sau pe care femeile îl poartă în păr ca podoabă . 2. ( Mai ales la pl . ) Unealtă cu dinți metalici , folosită în industria casnică la pieptănatul ^1 fibrelor textile ; pieptănuși ; p . ext . element al mașinii industriale de pieptănat fibrele textile . 3. P . anal . Nume dat mai multor obiecte , unelte sau părți componente ale acestora , care seamănă , ca formă sau ca întrebuințare , cu un pieptene ( 1 , 2 ) . [ Var . : piépten s . ... COAFÁ , coafez , vb . I . Tranz . și refl . A ( se ) pieptăna ... DĂRĂCÍ , dărăcesc , vb . IV . Tranz . A scărmăna , a destrăma , a pieptăna DARÁC , darace , s . n . 1. Unealtă de pieptănat și de scărmănat lâna , cânepa sau inul , formată dintr - un sistem de piepteni cu dinți mari de oțel , fixați pe un suport . 2. Mașină de lucru alcătuită din două piese cu suprafețe cilindrice concentrice și cu dinți în formă de cuie , folosită pentru scărmănatul lânii și al altor materiale textile . [ Var . : dărác s . DESPIEPTĂNÁT , - Ă , despieptănați , - te , adj . Cu pieptănătura desfăcută , cu părul deranjat . - Des ^1 - + GÍLBOX s . n . ( Text . ) Tren de laminare folosit în filatura de lână pieptănată . [ Scris și : gill - LISÁ , lisez , vb . I . Tranz . A spăla și a netezi lâna Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||