|
||
Vezi și:FUIORAȘ,
PERIA,
CÂLȚI,
CÂNEPIU,
CHITĂ,
DRUGĂ,
LĂOR,
MELIȚA,
MELIȚUICĂ,
PACIȘĂ
... Mai multe din DEX...
FUIOR - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. FUIÓR, fuioare, s.n. Mănunchi de cânepă, de in, melițat și periat, gata de tors; p. ext. mănunchi de borangic sau de lână. * Expr. (Pop.) A-și lua ale trei fuioare = a pleca; a-și lua catrafusele. A ține fuior cu cineva = a nu se lăsa intimidat de cineva. ** Pânză de cânepă sau de in. [Pr.: fu-ior] - Et. nec.Sursa : DEX '98 fuiór s. n. (sil. fu-ior), pl. fuioáreSursa : ortografic FUI//ÓR \~oáre n. 1) Mănunchi de fibre (de cânepă, de in), pregătit a fi tors. 2) rar Pânză de cânepă sau de in. [Sil. fu-ior] / Orig. nec.Sursa : NODEX fuiór (-oáre), s.n. - 1. Mănunchi de cînepă sau de lînă gata de tors. - 2. Cînepă în general. - Mr., megl. fulor. Origine incertă. Probabil din lat. f?liola, dim. de la f?lium "foaie". Rezultatul normal, fuioară, conservat în Mold., a fost înlocuit de un sing. analogic, format pe baza pl. Semantismul pare a se explica, fie prin forma caracteristică a sculului sau fuiorului, fie prin sensul de "ghirlandă" atestat pentru lat. folia, cf. sp. copo. Această ipoteză pare de preferat der. din lat. *folliolus, de la follis (Puşcariu 664 și Conv. lit., XXXV, 821; Pușcariu, ZRPh., XXVII, 742; Candrea-Dens., 616; Pascu, I, 86; REW 3421; DAR; Densusianu, GS, II, 317; Rosetti, I, 167), al cărui semantism este dificil de explicat, cel puțin tot atît cît cel al ipotezei anterioare. Scriban propune *f?n?olus, în loc de f?n?c?lus, care ar lăsa fără explicație formele dialectale.Sursa : etimologic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru FUIORRezultatele 1 - 10 din aproximativ 39 pentru FUIOR. ... gardul pe care ești întinsă acum. Fiind uscat, te-au melițat, și hlujul tău s-a prefăcut în pozderie, iară cojița ta în fuior. Femeile apoi te-au răgilat, te-au periet și te-au făcut fuior frumos și moale ca mătasa; din fuior te-au făcut caier, te-au pus în furcă și au început a toarce, prefăcându-te în tort sau ață. Tortul l-au ... ... Dar timp e pentru fapta de-a treia; și se duce La masă-i împăratul; din masa, ce străluce D-arginturi și-adamante, fuior de aur ia Și-l dă vorbind lui Fulger: Când Lia, doamna mea, Sta chiar pe prag de moarte, mi-a dat aceste ... vor și-ndată-ți vor deschide: Dar nu glumi cu ele, căci stau a te ucide Cu glume pentru glumă! Ca schimb pentru fuior, Tu cere, scumpe Fulger, mărgea din sânul lor, Și-n urmă cu mărgeaua la Volbură grăbește! Blând Fulger ia fuiorul, cu drag la el privește ... Vasile Alecsandri - Baba Cloanța ... se lățește Sus, pe lună, ca un nor [2] , Vin' ca paserea-ntr-un zbor Pân' ce viața-mi se sfârșește Ca și lâna din fuior.â€� Baba Cloanța geme, plânge, Căci fuiorul s-au sfârșit, Iar voinicul n-au venit! Mânile cumplit își frânge, Crunt strigând spre răsărit: „Sai ... tot blastemă turbat. Saltă baba, fuge, zboară Cu sufletul după dor, Ca o buhnă la izvor, Și-n urmă-i se desfășoară Toată lâna din fuior. Fuge baba despletită, Ca vârtejul fioros, Sus, pe malul lunecos, Și-n tăcerea adâncită Satan urlă furios. Mii de duhuri ies la lună, Pintre papură ... Vasile Alecsandri - Corbac Corbac zace la-nchisoare De trei ani lipsiți de soare, În oraș la Țarigrad, În beci la sultan Murad. El oftează și jelește Și prin gratii tot privește Când la nori purtați de vânt Care plouă pe pământ, Când la cârduri de cocoare Ce mereu zbor către soare. Iată, mări, că-ntr-un nor El zărea un corbușor Ce pe sus tot croncănea Și din aripi tot bătea. ,,Alelei! Corbac zicea, Căci n-am durdă, pui de corb, Sângele să mi ți-l sorb! Ce tot zbori și croncănești? Ori pe mine mă jelești, Ori de mine tu-ți bați joc? Rămânere-ai fără cioc, Și ți-ar cădea unghiile Să n-acați cu dânsele!" Corbul cât îl auzea Din cel nor se repezea, Pe fereastră se lăsa Și pe limbă-i cuvânta: ,,Corbăcele, dragul meu! Ce mă blestemi așa rău? Că umblu de rândul tău De trei ani fără-ncetare De când zaci la închisoare. Maică-ta mi-a poruncit Să tot zbor neobosit Pe spinarea vântului În jurul pământului, Să te aflu, ca să știu De ești mort sau de ești viu." ,,Alei, corbe, de-i așa, Eu nu te-oi mai ... Vasile Alecsandri - Trecui valea Vasile Alecsandri - Trecui valea Trecui valea ș-o puntiță La fata de dăscăliță: ,,Dragă mândră, mândruliță! Nu știi țese, nu știi coase, Dar te știi că ești frumoasă. Podu-ți țese pânza groasă, Fuiorul joacă prin casă. Dar fuiorul cum s-a tors? Coborând pe scară jos, Cu trei ouă de găină Și cu sacul de făină. Oricum fie, așa fie, Ești frumoasă și-mi placi ... strigă călăuzul învârtindu-și bățul împrejur. Buna vermea la ciobani, am sosit cu musafiri la stână. — Bine ați venit cu sănătate, răspunse baciul Toader Fuior, un om cu cămeșa neagră și unsă, de strălucea ca o mușama în lumina asfințitului. Ia pregătiți, băieți un caș pentru boieri. Mica ceată de ... Cincinat Pavelescu - Bunica (Pavelescu) Cincinat Pavelescu - Bunica (Pavelescu) Bunica de Cincinat Pavelescu Bunica stă pe prag și toarce, Dar, pe când sfârâie fuiorul, Cu visul ei care-și ia zborul Și tinerețea i se-ntoarce. Se vede-n horă legănată De-al lăutarilor suspin, Cu sânul tare, cald și plin, Sub cămășuța ei de fată. Și cum se-ncinge o bătută, O prinde Dinu de mijloc Și joacă lângă ea cu foc, Apoi din fugă o sărută. Târziu, când hora s-a sfârșit Și cerul s-a făcut ca plumbul, S-au dus alături și-n porumbul Din vale tainic s-au oprit. Dar nunta? Nicidecum paharul, Ci ochii lui au îmbătat-o... O, parcă-l vede pe primarul Și popa care-a cununat-o! Și cum se toarce-ntruna firul Și-n jurul fusului se prinde Nu știu ce spaimă o cuprinde De-și pierd și visurile șirul. Într-un amurg pe când apusul Pălea sub norii-nsângerați, Doi prunci își vede îngropați, Și-o lacrimă îi arde fusul. Și când, trezindu-se din vise, Văzu că-i noapte și târziu, La luna care răsărise Lătra un câine a Dimitrie Bolintineanu - Rovina Dimitrie Bolintineanu - Rovina Rovina de Dimitrie Bolintineanu Cu degetele d-aur, fragedele zori Iar deschid spre lacrimi ochii muritori. Dar sub cort cu cerge, tot cu fir mândrite, Mircea stă cu capii armiei dorite. Părul lui străluce ca fuiorul alb, Scapă valuri late de sub coiful dalb. Fața lui lumină de trăsuri frumoase, Sub trăite zile grele, furtunoase, El ridică fruntea făr-a suferi. Vocea lui răsună fără-a osteni. Domnul le vorbește. Soarele s-arată. Dulcele repaos pe străini îmbată. Ei sunt mulți la număr, dar înfemeiați. Au venit la luptă de răpiri chemați Și dorința pradei e căzută foarte, Rar înalță omul pân'să-o cate-n moarte. — ,,Pentru țara noastră însă noi murim! În amoru-i tânăr inima mărim! Cât n-or fi românii un popor de sclavi, Demni de tot disprețul popolilor bravi, Cât roși-vor încă jugul crud să poarte, Cât a lor mărire or căta prin moarte, N-o călca străinul într-acest pământ Fără să găsească chiar al său mormânt. Cel ce nu se luptă pentru-al țării bine Nu merită viața decât spre rușine! Dar va fi, din contra, martor Dumnezeu! Inima îmi spune ... ... Urechea la pământ! O, calul meu! Tu, fala mea, De-acum eu nu te voi vedea Cum ții tu nările-n pământ Și coada ta fuior în vânt, În zbor de rândunea! Cum mesteci spuma albă-n frâu, Cum joci al coamei galben râu. Cum iei pământul în galop Și cum ... George Topîrceanu - Cioara Cioara de George Topîrceanu Câmpul alb, ca un cearșaf, Până-n zări se desfășoară... Sus pe-un stâlp de telegraf, S-a oprit din zbor o cioară, Nemișcată-n vârf de par Ca o acvilă pe-un soclu, Oacheșă ca un hornar Și macabră ca un cioclu; Neagră ca un as de pică, Sub nemărginitul cer; Singuratică și mică Cât o boabă de piper; Gârbovă ca o feștilă Într-un cap de lumânare; Ca o mutră imobilă De harap cu nasul mare, Dar sinistră și pârlită De la coadă până-n plisc, Ca o pajură trăsnită Într-un vârf de obelisc; Încrustată-n atmosferă Ca un ou de ciocolată; Amărâtă și stingheră Ca o prună afumată; Cu alura interlopă Ca un muzicant în frac, Cuvioasă ca un popă Și smolită ca un drac; Demnă, ca un om celebru; Mistică și fără chef Ca un basorelief De pe-un monument funebru; Încomodă-n soare, ca Un gunoi în ochi; nefastă Ca un chibiț ce-ți stă-n coastă La un joc de bacara; Suspendată ca o notă Pe un portativ gigant; Slută, ca o hotentotă Părăsită de amant; Mică-n mijlocul naturii Ca un fir ... ... Oacheșă și sprâncenată Și la îmblet alintată  Ar trebui sărutată. Pe când arde focu-n vatră, Lupii urlă, cânii latră, Iar ea toarce din fuior, Legănând cu un picior Albia c-un copilaș, Adormit și drăgălaș, Alb ca felia de caș. Și ea zice-ncetișor:  Nani, nani, puișor, Dormi ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FUIORRezultatele 1 - 10 din aproximativ 15 pentru FUIOR. ... FUIORÁȘ , fuiorașe , s . n . Diminutiv al lui fuior . [ Pr . : fu - io - ] - Fuior PERIÁ , périi , vb . I . 1. Tranz . și refl . A ( se ) curăța de praf , de scame , de noroi cu ajutorul periei . 2. Tranz . A trece de repetate ori cu peria de fuioare peste fuiorul de in sau de cânepă ieșit din raghilă pentru a - l curăța de câlți , de impurități ; a scărmăna , a pieptăna . 3. Tranz . Fig . A stiliza , a îndrepta , a îmbunătăți o lucrare literară , științifică etc . 4. Tranz . Fig . ( Fam . ) A bate , a lovi . 5. Tranz . Fig . ( Fam . ) A linguși pe cineva . [ Pr . : - ri - CÂLȚI s . m . pl . Fire scurte rămase în urma trecerii fuiorului de cânepă sau de in printre dinții daracului , din care se țese pânză de saci și de saltele , se fac funii CÂNEPÍU , - ÍE , cânepii , adj . Care are înfățișarea fuiorului de cânepă ; de culoarea seminței de cânepă , cenușiu - închis . - Cânepă + suf . - CHÍTĂ , chite , s . f . ( Reg . ) 1. Mănunchi de flori , de frunze etc . 2. Mănunchi format din douăsprezece fuioare de in sau de DRÚGĂ , drugi , s . f . 1. Fus ( mare și gros ) pe care se pune fuiorul de tors urzeală pentru lăicere , saci etc . 2. ( Înv . ) Drug scurt . 3. ( Reg . ) Știulete de LĂÓR s . n . Firele de cânepă sau de in care rezultă după melițare și din care se extrage fuiorul . - Et . MELIȚÁ , méliț , vb . I . 1. Tranz . A zdrobi ( cu melița ) și a curăța cânepa și inul de părțile lemnoase , pentru a alege fuiorul sau pentru a se obține câlții de meliță . 2. Intranz . Fig . A trăncăni , a MELIȚÚICĂ , melițuici , s . f . Meliță mică cu care se face ultima operație de prelucrare a fibrelor de cânepă și de in , pentru a alege fuiorul curat . - Meliță + suf . - PACÍȘĂ , pacișe , s . f . ( Pop . ; mai ales la pl . ) Fire de cânepă sau de in de calitate inferioară , care rămân în piepteni în timpul operației de pieptănare a fuiorului ; câlți . [ Pl . și : paciși . - Var . : păcíșă s . Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |