|
|
||
|
Cuvântul POMANA nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: POMANĂ Vezi și:POMENI, POMANAGIU, BECHIU, POMANAGIOAICĂ, POMENIRE, POMNEATĂ, AMINTI, ATINGE, BOGDAPROSTE, CĂPĂTA, CĂPĂTAT ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului POMANA: POMANĂ.
POMANA - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. POMÁNĂ, pomeni, s.f. 1. Dar, danie, ofrandă făcute cuiva și servind, potrivit credinței creștine, la iertarea păcatelor, la mântuirea sufletului; milostenie, binefacere. * Loc. adj. și adv. De pomană = a) (în mod) gratuit sau la un preț foarte scăzut; b) (în mod) inutil, zadarnic sau neîntemeiat. * Expr. A cere de pomană = a cerși. A-și face (milă și) pomană cu cineva = a ajuta pe cineva, a face un bine cuiva. ** (Fam.) Ocazie binevenită, rară, extrem de avantajoasă (sub raport material); chilipir. * Expr. A umbla după (sau a căuta) pomană = a umbla după avantaje materiale nemeritate. 2. (În ritualul creștin) Praznic care se face după o înmormântare sau după un parastas și la care de obicei se dăruiesc (săracilor) diverse obiecte (ale mortului); (concr.) ceea ce se dăruiește cu acest prilej. * Expr. Ca la pomană = în mare număr. 3. Parastas. - Din sl. pom?n?.Sursa : DEX '98 POMÁNĂ s. v. amintire, chilipir, comemorare, datină, fel, obicei, pomenire, rânduială, sărbătorire, serbare, tradiție, uz, uzanță.Sursa : sinonime POMÁNĂ s. 1. v. parastas. 2. (BIS.) praznic, (înv. și reg.) prinos, (reg.) comând, comândare. (\~ de după înmormântare.) 3. milă, milostivire, (înv. și pop.) milostenie. (Trăiește din \~ altora.)Sursa : sinonime pománă s. f., g.-d. art. poménii; pl. poméniSursa : ortografic POM//ÁNĂ \~éni f. rel. 1) Dar oferit pentru iertarea păcatelor, de sufletul celor morți sau de sănătatea cuiva; binefacere; milostenie. A lua de \~. * De \~ a) în mod gratuit sau la un preț foarte mic; b) în zadar; degeaba. A cere de \~ a cerși. A face \~ cu cineva a-i face un bine cuiva; a ajuta pe cineva. A umbla după \~ a căuta să obțină avantaje nemeritate. De-a cui \~? pentru ce? la ce bun? Ca la \~ în număr mare. 2) Bun (aparținând unui decedat) ce se dăruiește la/după înmormântare. 3) Masă care se face după înmormântare sau după parastas. /Sursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru POMANARezultatele 1 - 10 din aproximativ 166 pentru POMANA. Constantin Stamati - Pentru săraci ... vă îngâmfați, Spre a sătura cu ele mii de mii de ticăloși, Și cu Domnul să vă-mpace dacă sunteți păcătoși. Avuților, dați pomană, că ea este lucru sânt, Întocmai ca liturgia, și vai de cel ce-au văzut Făr’ de milă pe sărmanul zbuciumat iarna de vânt, Pe ... bolnav lângă scara sa căzut, Cătând fărmături de pâine și lingându-le de jos... Dinspre avutul acesta Domnul fața și-au întors. Deci dați Domnului pomană, că vă va da înmiit, Vă va da frumoase fiice, vă va da înțelepți fii, Vă va îmbelșuga câmpul, vă va da pomăt rodit, Vă ... poama roditelor voastre vii, Iar noaptea în somnul vostru îngerii vă vor păzi, Și cu dânșii veți petrece în vis pân’ vă veți trezi. Dați pomană, că pământul în grab’ vă va înghiți, Și averea adunată cu necaz și cu sudori Pe dată ce-nchideți ochii de voi se va despărți ... ... vă îngâmfați, Spre a sătura cu ele mii de mii de ticăloși, Și cu Domnul să vă-mpace dacă sunteți păcătoși. Avuților, dați pomană, că ea este lucru sânt, Întocmai ca liturgia, și vai de cel ce-au văzut Făr’ de milă pe sărmanul zbuciumat iarna de vânt, Pe ... bolnav lângă scara sa căzut, Cătând fărmături de pâine și lingându-le de jos... Dinspre avutul acesta Domnul fața și-au întors. Deci dați Domnului pomană, că vă va da înmiit, Vă va da frumoase fiice, vă va da înțelepți fii, Vă va îmbelșuga câmpul, vă va da pomăt rodit, Vă ... poama roditelor voastre vii, Iar noaptea în somnul vostru îngerii vă vor păzi, Și cu dânșii veți petrece în vis pân’ vă veți trezi. Dați pomană, că pământul în grab’ vă va înghiți, Și averea adunată cu necaz și cu sudori Pe dată ce-nchideți ochii de voi se va despărți ... Ion Luca Caragiale - Pohod la șosea ... chilia sa. Numai ea rămasă Singură acasă Și în mahala Biata se văita Și se tânguia: — „Oameni buni! (striga) Mi-aduceți și mie Pomană Gheorghe Dem Theodorescu - Soarele și luna Gheorghe Dem Theodorescu - Soarele şi luna Soarele și luna Baladă populară culeasă de Gh. Dem. Teodorescu . Lacul-Sărat — Brăila Foaie de cicoare, În prunduț de mare Iată că-mi răsare Puternicul Soare. Dar el nu-mi răsare, Ci va să se-nsoare; Că mi-a tot umblat Lumea-n lung și-n lat, Țara Românească Și Moldovenească Lungiș, Curmeziș, Măre, nouă ai, Tot pe nouă cai; Patru-a ciumpăvit, Cinci a omorât Și tot n-a găsit Potrivă să-i fie Vro dalbă soție; Făr’ de mi-a găsit Și mi-a nimerit, La nouă argele, Nouă feciorele, În prunduț de mare, Pe unde răsare. A mai mititică, Ca o floricică, În mijloc ședea, La lucru lucra, Pe toate-ntrecea; Că ea tot țesea, Țesea, -nchindisea, Și ea se numea Ileana Simzeana, Doamna florilor Ș-a garoafelor, Sora Soarelui, Spuma laptelui. Soare răsărea, Și Soare-mi venea L-a gură d-argea. Cu dânsa vorbea, Frumos c-o-ntreba, Din gură-i zicea — Ileană, Ileană, Ileană Simzeană, Doamna florilor Ș-a garoafelor, Sora Soarelui, Spuma laptelui, Țeși ... Ion Luca Caragiale - Făcătoare de minuni... Ion Luca Caragiale - Făcătoare de minuni... Făcătoare de minuni... de Ion Luca Caragiale Am cumpărat de la un anticar cu toptanul, pe câțiva gologani, un vraf de cărți vechi, toate desperecheate și hărtănite. Bănuiam că între atâtea mardale de tipar, avariate de câte și mai câte împrejurări, tot se găsește poate ceva interesant; asemenea, într-o ladă de gunoaie se-ntâmplă să găsim un crâmpei de sârmă, un nasture sau măcar cine știe ce lucru de nimic, care să mai poată fi-ntrebuințat la ocazie cu folos... Omule, nu desprețui lucrurile fie cât de nensemnate! Valoarea lor se măsoară cu nevoia ce ai de ele la un moment anume, și, uneori, nevoia rară de o clipă acordă un preț exorbitant la un lucru nesocotit cu desăvârșire în împrejurările comune ale vieții... Un ac cu gămălie... Ce valoare poate avea un biet ac cu gămălie?... Și totuși un ac cu gămălie poate salva onoarea tânărului gentleman care, în mijlocul unui bal high-life, se pomenește trădat de un nasture prea slab cusut tocmai acolo unde trebuia cusut mai trainic... Dar să lăsăm altora, mai preparați pentru aceasta, sarcina de a filosofa despre valoarea lucrurilor și nevoile oamenilor, și ... Ion Luca Caragiale - Teatrul nostru ... serviciu și onorarele autorilor, și pentru că ar ști că la semestru nu are să încaseze de la visterie și din alte părți nici o pomană oficială. Teatrul românesc numai prin inițiativa privată se mai poate pune pe calea adevăratului progres literar și artistic. Când zic inițiativa privată, nu mă gândesc ... Petre Ispirescu - Aleodor împărat Petre Ispirescu - Aleodor împărat Aleodor împărat de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un împărat. El ajunsese la căruntețe, și nu se învrednicise a avea și el măcar un copil. Se topea d-a-n picioarele, bietul împărat, să aibă și el, ca toți oamenii, măcar o stârpitură de fecior, dară în deșert. Când, tocmai, la vreme de bătrânețe, iată că se îndură norocul și cu dânsul și dobândi un drag de copilaș, de să-l vezi și să nu-l mai uiți. Împăratul îi puse numele Aleodor. Când fu a-l boteza, împăratul adună Răsărit și Apus, Miazăzi și Miazănoapte, ca să se veselească de veselia lui. Trei zile și trei nopți ținură petrecerile și se chefuiră și se bucurară, de o ținură minte cât trăiră. Băiatul de ce creștea, d-aia se făcea mai isteț și mai iscusit. Nu mai trecu mult și iată că împăratul ajunse la marginea groapei. Când fu la ceasul morții, el luă copilul pe genunchi și-i zise: - Dragul tatei, iată că Dumnezeu mă cheamă. Sunt în clipa de a-mi da obștescul sfârșit. Eu ... Petre Ispirescu - Zâna zânelor Petre Ispirescu - Zâna zânelor Zâna zânelor de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un împărat mare și puternic, și el avea trei feciori. Făcându-se mari, împăratul se gândi fel și chipuri cum să facă să-și însoare copiii ca să fie fericiți. ÎntrÂo noapte, nu știu ce visă împăratul, că a doua zi, de mânecate, își chemă copiii și se urcă cu dânșii în pălimarul unui turn ce avea în grădină. Porunci să-și ia fiecare arcul și câte o săgeată. - Trageți, copii, cu arcul, le zise împăratul, și unde va cădea săgeata fiecăruia, acolo îi va fi norocul. Copiii se supuseră fără a cârti câtuși de puțin, căci ei erau încredințați că tatăl lor știa ce spune. Traseră, deci, și săgeata celui mai mare din fii se înfipse în casa unui împărat vecin; a celui de al doilea se înfipse în casa unui boier mare d-ai împăratului; iară săgeata celui mai mic se urcă în naltul cerului. Li se strâmbaseră gâturile uitându-se după dânsa, și p-aci, p-aci, era să o piarză din ochi. Când, o văzură coborându- ... Ștefan Octavian Iosif - Cișmigiul ... S-a ramolit acuma și falnica gherghină Zvârlindu-și, ca în Lenau, pe vânt pălita foaie. Ca un calic ce-ar cere la trecători pomană Un tei la o răscruce întinde-un ram schilod Și vântul milogește o tânguire vană, Dosind, ca bani de aur, al frunzelor norod. O foaie ... Ștefan Octavian Iosif - Pintea Ştefan Octavian Iosif - Pintea Pintea de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție I Spun povești minuni destule Despre Pintea Năzdrăvanul, Spaima-ntunecatei cetini Ce-mpresoară Caraimanul. Mari isprăvi de vitejie, Cunoscute poate vouă. — Ascultați acu la mine, Să vă spun și eu vreo două... Pintea, fraged copilandru, La ciobani intrase slugă Și-l muncea într-una gîndul Cum ar face el să fugă : Bacii lacomi nu o dată Mi-l lipseau de prînz ori cină Și-l certau apoi în pilde, Ca să-i caute pricină... Într-o zi, umblînd cu turma, Întîlnește-n cale-o zînă : — Bună vremea, măi voinice ! — Bună inima, stăpînă ! — Spune-mi mie ce te doare Și de ce ești trist la față ? Poate eu voi fi în stare Să-ți ajut cu vreo povață... Pintea stă prostit și rîde... Ce să-i zică ?... Ce să-i ceară ? Mai nu crede, mai se-ndeamnă Și răspunde-așa,-ntr-o doară : — Dă-mi putere, sfîntă zînă, Ca să-i bat pe toți ciobanii ! I-aș snopi numai o dată, De m-ar pomeni cu anii !... — Dacă vrei să prinzi putere, Du-te, Pinteo, de te scaldă Colo-n iezer ... Ștefan Octavian Iosif - Trei sonete Ştefan Octavian Iosif - Trei sonete Trei sonete de Heinrich Heine Traducere de Ștefan Octavian Iosif I (Traumbilder) În vis, părea la nuntă că mă-nvită; Și se făcea că eu plecam de-acasă În frac de gală, vestă de mătase; În fața mea sta dulcea mea iubită. M-am închinat și-am zis: "Sunteți mireasă? Eh, vă doresc viață fericită!" Dar vorba mea era așa silită, Pe cât de rece și politicoasă. Atunci iubita izbucni în plâns, Și-n lacrimile ce-i curgeau întruna, Încântătorul chip al ei s-a stins. O, dulcii ochi, evlavioase stele, De mă mințesc aievea-ntotdeauna, Măcar în vis mă-ncred cu drag în ele. II (Mamei sale B. Heine, născută von Gelden) Sunt învățat să port sus a mea frunte, Căci firea mea e dârză și-ndrăzneață; Chiar regele de m-ar privi în față, Privirea mea ar ști cum să-l înfrunte. Dar, scumpă mamă, oricât de semeață Figura mea ar sta să se încrunte, Eu șovăiesc, cu pletele cărunte Când mi te-apropii, sfântă și măreață. Spiritul tău poate mă umilește, Spirit înalt, ce nu cunoaște frică Și fulgerul spre ceruri se ridică. O amintire mă neliniștește, ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru POMANARezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru POMANA. Psalmii Capitol 45 Psalmii 44 Psalmii Capitol 45 1 (Către mai marele cîntăreților. De cîntat cum se cîntă: ,,Crinii``. Un psalm al fiilor lui Core. O cîntare. O cîntare de dragoste.) Cuvinte pline de farmec îmi clocotesc în inimă, și zic: ,,Lucrarea mea de laudă este pentru Împăratul!`` Ca pana unui scriitor iscusit să-mi fie limba! 2 Tu ești cel mai frumos dintre oameni, harul este turnat pe buzele tale: de aceea te -a binecuvîntat Dumnezeu pe vecie. 3 Războinic viteaz, încinge-ți sabia, -podoaba și slava, 4 da, slava Ta! -Fii biruitor, suie-te în carul tău de luptă, apără adevărul, blîndeța și neprihănirea, și dreapta ta să strălucească prin isprăvi minunate! 5 Săgețile tale sînt ascuțite: supt tine vor cădea popoare, și săgețile tale vor străpunge inima vrăjmașilor împăratului. 6 Scaunul Tău de domnie, Dumnezeule, este vecinic; toiagul de domnie al împărăției Tale este un toiag de dreptate. 7 Tu iubești neprihănirea, și urăști răutatea. De aceea, Dumnezeule, Dumnezeul Tău Te -a uns cu un untdelemn de bucurie, mai pe sus decît pe tovarășii Tăi de slujbă. 8 Smirna, aloia și casia îți umplu de miros plăcut toate veșmintele; în casele tale ... Psalmii Capitol 71 Psalmii 70 Psalmii Capitol 71 1 În Tine, Doamne, îmi caut scăparea: să nu rămîn de rușine niciodată! 2 Scapă-mă, în dreptatea Ta, și izbăvește-mă! Pleacă-Ți urechea spre mine, și ajută-mi. 3 Fii o stîncă de adăpost pentru mine, unde să pot fugi totdeauna! Tu ai hotărît să mă scapi, căci Tu ești stînca și cetățuia mea. 4 Izbăvește-mă, Dumnezeule, din mîna celui rău, din mîna omului nelegiuit și asupritor! 5 Căci Tu ești nădejdea mea, Doamne, Dumnezeule! În Tine mă încred din tinerețea mea. 6 Pe Tine mă sprijinesc, din pîntecele mamei mele. Tu ești Binefăcătorul meu încă din pîntecele mamei; pe Tine Te laud fără-`ncetare. 7 Pentru mulți am ajuns ca o minune, dar Tu ești scăparea mea cea tare. 8 Să mi se umple gura de laudele Tale, și`n fiecare zi să Te slăvească! 9 Nu mă lepăda la vremea bătrîneței; cînd mi se duc puterile, nu mă părăsi! 10 Căci vrăjmașii mei vorbesc de mine, și ceice-mi pîndesc viața se sfătuiesc între ei, 11 zicînd: ,,L -a părăsit Dumnezeu; urmăriți -l, puneți mîna pe el, căci nu -i nimeni care să -l ... Ieremia Capitol 20 Ieremia 19 Ieremia Capitol 20 1 Pașhur, fiul lui Imer, preot și priveghetor de căpetenie în Casa Domnului, a auzit pe Ieremia proorocind aceste lucruri. 2 Și Pașhur a lovit pe proorocul Ieremia, și l -a aruncat în temnița cu butuci, care era la poarta de sus a lui Beniamin, în Casa Domnului. 3 Dar a doua zi, Pașhur a scos pe Ieremia din temniță. Și Ieremia i -a zis: ,,Domnul nu te mai numește Pașhur`` (Noroc din toate părțile), ci Magor-Misabib (Spaimă din toate părțile). 4 Căci așa vorbește Domnul: ,,Iată, te voi face de groază, pe tine și pe toți prietenii tăi; ei vor cădea uciși de sabia vrăjmașilor lor, și ochii tăi vor vedea lucrul acesta. Voi da de asemenea pe tot Iuda în mînile împăratului Babilonului, care -i va duce robi la Babilon și -i va ucide cu sabia. 5 Toate bogățiile cetății acesteia, tot rodul muncii ei, tot ce are ea mai scump, și toate vistieriile împăraților lui Iuda le voi da în mîinile vrăjmașilor lor; aceștia le vor jăfui, le vor lua și le vor ... Ezechiel Capitol 3 Ezechiel 2 Ezechiel Capitol 3 1 El mi -a zis: ,,Fiul omului, mănîncă ce vei găsi înaintea ta, mănîncă sulul acesta, și du-te de vorbește casei lui Israel!`` 2 Am deschis gura, și mi -a dat să mănînc sulul acesta. 3 El mi -a zis: ,,Fiul omului, hrănește-ți trupul și umple-ți măruntaiele cu sulul acesta, pe care ți -l dau!`` -L-am mîncat, și în gura mea a fost dulce ca mierea. 4 El mi -a zis: ,,Fiul omului, du-te la casa lui Israel, și spune-le cuvintele Mele! 5 Căci nu ești trimes la un popor cu o vorbire încurcată și cu o limbă greoaie, ci la casa lui Israel. 6 Nu la niște popoare mari, cu o vorbire încurcată și cu o limbă greoaie, ale căror cuvinte să nu le poți pricepe. Negreșit dacă te-aș trimete la ele, te-ar asculta! 7 Dar casa lui Israel nu va voi să te asculte, pentrucă nu vrea să M`asculte; căci toată casa lui Israel are fruntea încruntată și inima împietrită. 8 Iată, îți voi face fața tot așa de aspră ... ... văzut umblînd și lăudînd pe Dumnezeu. 10 Îl cunoșteau că era cel ce ședea la poarta ,,Frumoasă`` a Templului, ca să ceară de pomană, și s`au umplut de uimire și de mirare pentru cele ce i se întîmplaseră. 11 Fiindcă el se ținea de Petru și de Ioan ... ... Voi înșivă știți ce trebuie să faceți ca să ne urmați; căci noi n`am trăit în neorînduială, între voi. 8 N`am mîncat de pomană pînea nimănui; ci, lucrînd și ostenindu-ne, am muncit zi și noapte, ca să nu fim povară nimănui dintre voi. 9 Nu că n`am ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru POMANARezultatele 1 - 10 din aproximativ 36 pentru POMANA. POMENÍ , pomenesc , vb . IV . 1. Intranz . și tranz . A aminti de cineva sau de ceva ( în treacăt ) , fără a insista ; a aduce ( intenționat ) vorba despre cineva sau despre ceva . 2. Tranz . și intranz . A ține minte , a - și aduce aminte , a - și aminti . 3. Tranz . A apuca să vezi ceva ( important ) , a trăi în timpul unui eveniment sau într - o anumită perioadă . 4. Tranz . A vedea sau a întâlni o persoană , un fenomen , o situație . 5. Tranz . ( În ritualul creștin ) A rosti numele cuiva în cadrul unui serviciu religios , pentru a atrage harul divinității asupra lui , pentru a obține iertarea păcatelor lui etc . 6. Refl . și tranz . ( Pop . ) A ( se ) trezi din ... POMANAGÍU , pomanagii , s . m . ( De obicei peior . ) Persoană care umblă după pomană , care trăiește din pomana altora , care așteaptă să i se ofere cât mai multe avantaje materiale ( nemeritate ) . - Pomană BÉCHIU subst . ( Reg . , în expr . ) A nu ști ( sau a nu zice , a nu pomeni , a nu pricepe nici ) bechiu = a nu ști ( sau a nu zice , a nu pomeni , a nu pricepe ) nimic , nici un cuvânt , nici o boabă . - Et . ... POMANAGIOÁICĂ , pomanagioaice , s . f . ( De obicei peior . ) Femeie care umblă după pomană POMENÍRE , pomeniri , s . f . Acțiunea de a ( se ) pomeni . V. ... de pânză albă , având legate la un capăt un ban , iar la celălalt o lumânare , care se pune în mâna mortului sau se dă de pomană celor care iau parte la înmormântare . 2. ( Reg . ) Colac împletit care se dă de pomană AMINTÍ , amintesc , vb . IV . 1. Refl . și tranz . A - i reveni în minte un fapt , un lucru din trecut . 2. Tranz . A face pe cineva să - și aducă aminte de ceva . 3. Tranz . A pomeni , a menționa ceva sau pe ATÍNGE , atíng , vb . III . 1. Tranz . și refl . A lua contact direct ( dar superficial , ușor sau în treacăt ) cu un lucru sau cu o suprafață . A atins în zbor vârful copacilor . 2. Tranz . A lovi , a izbi ( ușor ) . L - a atins pe umăr . 3. Refl . ( Urmat de determinări introduse prin prep . " de " ) A se apropia de ceva cu scopul de a trage un profit , a - și însuși ceva . Nu s - a atins de bani . 4. Tranz . A pomeni , a aminti , a vorbi despre un lucru în treacăt . 5. Tranz . A ajunge la o anumită distanță ( în spațiu sau în timp ) sau la o anumită limită . [ Perf . s . atinsei , part . ... BOGDAPRÓSTE interj . ( Pop . ; adesea substantivat ) Cuvânt de mulțumire adresat celui care dă ceva de pomană ... CĂPĂTÁ , cápăt , vb . I . Tranz . 1. A obține un lucru solicitat , a primi ( în dar sau de pomană ... CĂPĂTÁT s . n . Faptul de a căpăta ceva de pomană Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||