|
|
||
Vezi și:PROVINCIAL,
PROVINCIALISM,
PROVINCIOARĂ,
REGIONALISM,
BĂJENAR,
BĂJENI,
BANAT,
BANIȚĂ,
BEI,
BEILERBEI
... Mai multe din DEX...
PROVINCIE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. PROVÍNCIE, provincii, s.f. 1. Unitate geografică sau administrativă dintr-o țară; regiune, ținut. ** Teritoriu sau localitate dintr-o țară situate în afara capitalei. 2. Teritoriu cucerit de romani în afara Italiei și supus legilor și organizării romane. [Var.: (înv.) provínție s.f.] - Din lat. provincia, fr. province.Sursa : DEX '98 PROVÍNCIE s. 1. (înv.) periferie. (A plecat în \~.) 2. (GEOL.) provincie metaliferă = provincie metalogenetică; provincie metalogenetică v. provincie metaliferă.Sursa : sinonime províncie s. f. (sil. -ci-e), art. província (sil. -ci-a), g.-d. art. provínciei; pl. províncii, art. provínciile (sil. -ci-i-)Sursa : ortografic PROVÍNCI//E \~i f. 1) (în unele țări) Unitate teritorială și administrativă. 2) Teritoriu al unei țări, situat în afara capitalei, având anumite trăsături specifice. 3) (în Roma antică) Țară cucerită de romani și administrată de un guvernator. [G.-D. provinciei; Sil. -ci-e] /<lat. provincia, fr. provinceSursa : NODEX PROVÍNCIE s.f. 1. Țară, regiune cucerită de romani în afara Italiei, supusă legilor romane și administrată de un guvernator roman. 2. Regiune, împărțire administrativă din unele țări. ** Orice parte a unei țări care este în afara capitalei. [Pron. -ci-e, var. provinție s.f. / < lat. provincia, cf. it. provincia, fr. province].Sursa : neologisme PROVÍNCIE s. f. 1. teritoriu cucerit de romani în afara Italiei, supus legilor și organizării romane. 2. regiune administrativă din unele țări. * orice parte a unei țări în afara capitalei. (< lat. provincia, fr. province)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru PROVINCIERezultatele 1 - 10 din aproximativ 78 pentru PROVINCIE. Vasile Alecsandri - Chirița în provincie ... Vasile Alecsandri - Chiriţa în provincie Chirița în provincie de Vasile Alecsandri Comedie cu cântece, în 2 acte Cuprins 1 PERSONAJELE 2 ACTUL I 2.1 SCENA I 2.2 SCENA II 2.3 ... Ion Luca Caragiale - Varietăți geografice. De la Zanzibar la Salonic și înapoi ... nu e vorba de insula Zanzibar: «O telegramă din Zanzibar anunță că Germania a încheiat cu șefii indigeni ai teritoriului de Vitou (provincie situată dincolo de statele sultanului de Zanzibar, la nord de Pocomo) un aranjament care-i confere protectoratul pe această regiune.» — Confrații noștri sunt ... cu așa mișei tâlhari, averea, onoarea și viața, nimic nu mai este sigur, nimic... afară de un lucru, și anume că Salonicul nu este o provincie a Greciei, ci un oraș și un sangiacat al Turciei, și aceasta este sigur lucru încă din anul 1492, adică cu 11 ani ... Dimitrie Anghel - Steluța (Anghel) ... Dimitrie Anghel - Steluţa (Anghel) Steluța de Dimitrie Anghel Publicată sub titlul "Romanțe vechi", în Minerva , IV, 1175, 25 martie 1912, p. 3. Orășelele de provincie sunt ca niște muzee în cari rămîi surprins regăsind lucruri pe cari le-ai văzut odată, mode ce dorm uitate prin vitrine, portrete vechi ce ... în sufletul meu ce venea și el să caute o altă stea călătoare. Astfel am reauzit străvechea romanță uitată de demult, într-un orășel de provincie, departe de Capitală, unde modele se schimbă într-una, figurile și gesturile se primenesc mereu, iar tristele și sentimentalele cîntece ale bătrînilor noștri nu mai ... ... frecventeze five-o 'clock-urile și saloanele, sau n-au putut de multa viață ce clocotea într-înșii să stea pe loc în atmosfera de provincie nepriitoare lor, și-au luat-o morțiș înainte cu zăbala în dinți, ca să-și ducă răzvrătirile pretutindeni, zîmbind triști la citirea acestor rînduri... Ei ... George Topîrceanu - C. Hogaș: Pe drumuri de munte ... noastră. Câteva amănunte biografice ar îndreptăți și mai mult această surpriză. Închipuiți-vă, acum treizeci de ani, un profesoraș de liceu într-un orășel de provincie din Moldova. Cu ce fel de oameni ar veni în contact și în mijlocul căror preocupări cotidiene ar trăi un profesor de provincie, astăzi, necum cu treizeci de ani în urmă, nu e nevoie să mai stăruim. Profesorul citește totuși cu pasiune, și mai ales literatura clasică a ... Mihail Kogălniceanu - Introducție la "Dacia literară" Mihail Kogălniceanu - Introducţie la "Dacia literară" Introducție la "Dacia literară" de Mihail Kogălniceanu La anul 1817, dl Racocea, c. c. translator românesc în Lemberg, publică prospectul unei foi periodice ce era să iasă pentru întâiași dată în limba românească. Planul său nu se putu aduce în împlinire. La anul 1822, dl Z. Carcalechi, în Buda, cercă pentru a doua oară o asemene întreprindere, dar și aceasta fu în zadar. În sfârșit, la 1827, dl I. Eliad vru și ar fi putut, pe o scară mult mai mare, să isprăvească aceea ce Racocea și Carcalechi nu putură face. Ocârmuirea de atunce a Țării Românești nu-i dădu voia trebuincioasă. Așa, puținii bărbați care pe atunce binevoia a se mai îndeletnici încă cu literatura națională pierdură nădejdea de a vedea vreodată gazete românești. Numai doi oameni nu pierdură curajul, ci așteptară toate de la vreme și de la împrejurări. Aceștii fură dl aga Asachi și dl I. Eliad; unul în Moldavia, altul în Valahia păstrau în inima lor focul luminător al științelor. Așteptarea lor nu fu înșelată. Împrejurări cunoscute de toți le veniră întru ajutor. Așa, la 1 iunie 1829 în Iași, ALBINA ... Vasile Alecsandri - Prietenii românilor ... comercială și etnografică ale acestor Principate. Până acum ele se socoteau chiar de oameni eminenți ca o parte din pământul Imperiului Rusesc, sau ca o provincie de raiale turcești, precum Bulgaria etc., și puțini din publiciștii străini pricepuseră importanț a unei Românii bine organizate în cumpăna chestiei Orientului. Națiile ... Vasile Alecsandri - Melodiile românești Vasile Alecsandri - Melodiile româneşti Melodiile românești de Vasile Alecsandri Cu o nemărginită bucurie facem știut că o parte din cele mai duioase melodii ale poporului român au ieșit la lumină într-un Album foarte elegant, tipărit la Leopol și cuprinzând 48 de arii de tot soiul: doine, hore, cântece de lume, cântece hoțești etc. Unul din compatrioții noștri din Bucovina, un artist de frunte, elev ale vestitului pianist Chopin, dl Șarl Miculi, pe care societatea ambelor capitale, a Moldovei și a Valahiei, a avut plăcere de a-l asculta și a aplauda minunatul său talent, este alcătuitorul și totodată editorul acelui Album neprețuit. În voiajul ce a făcut, la 1850, în provinciile noastre, dl Șarl Miculi, deși deprins din copilărie cu armoniile europenești, totuși s-a simțit cuprins de un adevărat entuziasm la auzirea melodiilor poporale ale românilor și a și hotărât a le prescrie pentru ca să le scape de noianul uitării. Cu o răbdare și un tact de artist înamorat de frumusețile artei, el a ascultat pe cei mai vestiți lăutari din Iași și din București ... Alecu Russo - Decebal și Ștefan cel Mare ... Ștefan și Decebal au fost oameni de aceia care nu au nici strămoși, nici moșteni. Decebal mort, Dacia cade, fecioară încă, în trista condiție de provincie depărtată. Ștefan coborât în mormânt, Moldova, pe care el o ridicase la culme, se întunecă încet-încet, pierde rangul său, drepturile sale, hotarele sale cele ... Constantin Stamati-Ciurea - Către N. Rădulescu-Niger Constantin Stamati-Ciurea - Către N. Rădulescu-Niger Către N. Rădulescu-Niger de Constantin Stamati-Ciurea Domnule Rădulescu-Niger! Neavând onoarea de a Vă cunoaște în persoană și neștiindu-Vă adresa, îmi iau permisiunea de a Vă spune prin „Gazeta BuÂcovinei“ părerea asupra lucrărilor literare ale D-voastre, cele trei volume Rustice , pe care le-am citit cu mare plăcere. Am rămas uimit de însemnatul talent ce aveți a păstra limba în toată naiviÂtatea și neprihănirea ei. Deci altă comparație nu-mi vine a Vă face, decât să Vă numesc un BĂ©ranger1 român. Admirabilă este dibăcia cu care puneți în ritmuri gusturile, ospețele, șăgile și toate naivitățile însușirilor țăranului român, fiind scrierile caracteristice și fiziologice. Dară chestia este a limbii, chestie foarte însemnată în privința reformei filologilor români moderni, care țintesc să curețe idioÂmul de vechile cuvinte ca de o rugină, dându-i lustrul unei limbi civilizate. Vă întreb însă: o veche monedă nu va pierde valoarea sa neprețuită, atunci când ea va fi curățită și din nou poleită? Să nu uităm că națiunea noastră tocmai în antichitatea sa are preponderență asupra altor națiuni ... George Topîrceanu - Adrian Maniu: Menajerie ... George Topîrceanu - Adrian Maniu: Menajerie Adrian Maniu: Menajerie de George Topîrceanu În orașul de provincie banal unde niciodată nu se văzuse vrun papagal, la colțul străzii pe maidan a apărut un cort. (Nu se mai văzuse așa ceva ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PROVINCIERezultatele 1 - 10 din aproximativ 49 pentru PROVINCIE. ... PROVINCIÁL , - Ă , provinciali , - e , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Persoană care locuiește în provincie sau este originară de acolo ; p . ext . persoană cu apucături sau cu deprinderi stângace , naive . 2. Adj . Care aparține provinciei , privitor la provincie ; propriu provinciei și locuitorilor ei ; care se găsesc în provincie PROVINCIALÍSM , provincialisme , s . n . 1. Cuvânt , expresie , locuțiune specifică unei provincii , care nu aparține limbii literare ; p . ext . rostire caracteristică unei provincii ; regionalism . 2. Atitudine , comportare etc . specifică unui provincial ( 1 ) . [ Pr . : - ci - a - . - Var . : ( înv . ) provințialísm s . ... PROVINCIOÁRĂ , provincioare , s . f . ( Rar ) Diminutiv al lui provincie . [ Pr . : - ci - oa - ] - Provincie REGIONALÍSM , regionalisme , ( 2 ) s . n . 1. Atitudine care tinde să creeze în diferite provincii ale unei țări o activitate descentralizatoare , independentă de capitală ; supraapreciere a unei provincii , patriotism local . 2. Fapt de limbă existent numai într - o anumită regiune , caracteristic numai pentru un anumit grai . [ Pr . : - gi - BĂJENÁR , băjenari , s . m . Persoană care își părăsea vremelnic casa , provincia sau patria din pricina invaziilor dușmane , a persecuțiilor politice sau a asupririi . [ Var . : bejănár , bejenár s . m . ] - Băjeni + suf . - BĂJENÍ , băjenesc , vb . IV . Refl . și intranz . A - și părăsi vremelnic casa , provincia sau patria din cauza invaziilor dușmane , a persecuțiilor politice sau a asupririi ; a băjenări . [ Var . : bejăní , bejení vb . ... BANÁT , banate , s . n . Provincie BÁNIȚĂ , banițe , s . f . Unitate de măsură de capacitate pentru cereale , a cărei valoare a variat ( în provinciile românești ) în jurul a 21 - 34 l ; dublă ( BEI , bei , s . m . Guvernator al unui oraș sau al unei provincii din fostul Imperiu BEILERBÉI , beilerbei , s . m . Guvernator general al unei provincii din Imperiul Otoman . [ Var . : beglerbég , beglerbéi s . Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||