|
|
||
Vezi și:NERECUNOȘTINȚĂ,
NERECUNOSCĂTOR,
ÎNCHINA,
ÎNDATORA,
BINEMERITA,
CUNOȘTINȚĂ,
CUNOAȘTE,
GRATITUDINE,
INGRAT,
MULȚAM,
MULȚUMI
... Mai multe din DEX...
RECUNOȘTINȚĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. RECUNOȘTÍNȚĂ, recunoștințe, s.f. Obligație morală pe care cineva o are față de cel care i-a făcut un bine; recunoaștere a unei binefaceri primite; gratitudine. - Recunoaște + suf. -ință (după fr. reconnaissance).Sursa : DEX '98 RECUNOȘTÍNȚĂ s. (livr.) gratitudine, (înv. și pop.) mulțumită, (înv.) blagodarenie, cunoștință. (Îi poartă o mare \~.)Sursa : sinonime recunoștínță s. f. cunoștințăSursa : ortografic RECUNOȘTÍNȚ//Ă \~e f. 1) Sentiment de recunoaștere a datoriei față de un binefă-cător; obligație morală pentru o binefacere; gratitudine. 2) înv. Recompensă pentru o binefacere. /a recunoaște + suf. \~ințaSursa : NODEX RECUNOȘTÍNȚĂ s.f. Aducere aminte cu dragoste, cu devotament a unei binefaceri primite; gratitudine. [< recunoaște, după it. riconoscenza, fr. reconnaissance].Sursa : neologisme RECUNOȘTÍNȚĂ s. f. aducere aminte cu dragoste, recunoaștere a unei binefaceri primite; gratitudine. (după fr. reconnaissance)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru RECUNOȘTINȚĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 85 pentru RECUNOȘTINȚĂ. Iuliu Cezar Săvescu - Cântarea lui Walmiki ... un dar bogat cu prisosință “Ați dat poetului Walmiki, nemuritor și sfânt buchet, “Dar pentru dar, o zei puternici, în mine nu-i recunoștință, “Căci este un dar de nemurire ascuns în cântec de poet. “Cântarea mea i-amărăciune; m-apasă-a voastră dărnicie; â ... ți divină “Te-apropii, plin de îndurare, de mine, viermele cel mic. “Dar cadă ura ta asupră-mi, că-n mine nu-i recunoștință; “Eu văd cu pismă înșiși șerpii din fala ta părtași că sânt; “Din cer tu cați cu bunătate l-așa de josnică ființă ... ... scrobită, își juca apele celor trei nasturi de diamant ce fuseseră ai răposatului și pe care inconstanta consoartă îi dăruise, într-un elan de senilă recunoștință, de ziua lui. Emfatice și sfidătoare, ca trei ochi limpezi și plini de soare, luceau cele trei diamante pe cămașa scrobită a parazitului ... cum un fir de pătrunjel e de ajuns ca să amuțească un glas nevinovat, Coco își plăti cu moartea accesul de sinceritate și de statornică recunoștință. Moi și neputincioase își dezlipi a doua zi biata pasăre ghearele de pe trapezul ei mișcător, unde visa, cu un zgomot surd, făcînd ... Vasile Alecsandri - Melodiile românești ... fiindcă pământenii m-au încredințat că am nimerit bine caracterurile acestor melodii atât de originale și atât de interesante, cred că îndeplinesc o datorie de recunoștință pentru primirea favorabilă de care totdeauna m-am bucurat lângă români, contribuind din partea mea prin publicarea acestei colecții care este o probă mai mult ... Alexei Mateevici - Către Artur Gorovei ... românesc sau conținând paralele folcloristice din literaturile populare ale popoarelor romanice și germane. Călăuza unui folclorist, precum sunteți d-voastră, voi primi-o cu adâncă recunoștință. Mi-ar mai trebui o bibliografie exactă a lucrărilor dlui Weigand de valoare limbistică și filologică. Cred că mi-ai putea cel puțin ... Antim Ivireanul - Dedicație la cartea lui Ioan Cariofil, Manual despre câteva nedumeriri, tipărită l Antim Ivireanul - Dedicaţie la cartea lui Ioan Cariofil, Manual despre câteva nedumeriri, tipărită la Snagov, în anul 1697 Dedicație la cartea lui Ioan Cariofil, Manual despre câteva nedumeriri, tipărită la Snagov, în anul 1697 de Antim Ivireanul Preacuviosului, preastrălucitului, preaseninului și prin voia celui de sus devenitului stăpân și domn al întregii Ungrovlahii, domnului Ioan Constantin Basarab voevod, mântuire, viață bună, milă din partea lui Dumnezeu și fericire deplină. Nu-i vor lipsi, zice, lui Dumnezeu ostașii care i se cuvin (Epistola a V-a lui Synesius) în biserici; adică, nu au lipsit și nici nu vor lipsi vreodată în orice împrejurare ostașii Domnului din ceruri, neînfricații luptători ai sfintelor biserici ale lui Dumnezeu, și înflăcărații înțelegători ai adevărului, ca și biruitorii și purtătorii de trofee împotriva oricărei falange de eretici și în contra oricărei alte rătăciri grecești și ateiste, înarmați nu numai cu arme convingătoare și cu dovezi ale sfintei și divin inspitei Scripturi, ba chiar și cu raționamente logice și de neînvins, infailibile și de necombătut, folosindu-se în toate de adevărul însuși, fie ca refugiu, fie ca apărător. Adevărul [care] a orânduit să fie totdeauna alături de cei credincioși și ... Cincinat Pavelescu - Mama (Pavelescu) ... al mamelor. Dar care poet, cât de necunoscut, sau literat, cât de modest, nu simte în ochii lui arzând o lacrimă de emoțiune și de recunoștință când, pronunțând cuvântul Mama, evocă ființa iubită ce se apleacă înfrigurată de griji peste leagănul copilului sau peste nădejdile adolescentului? Dați-mi voie să smulg ... Cincinat Pavelescu - Regretatului poet Oreste ... Cincinat Pavelescu - Regretatului poet Oreste Regretatului poet Oreste de Cincinat Pavelescu pentru laudele exagerate aduse lui Nigrim, din recunoștință ca-l invitase la via sa de Ia Buzău. Habent sua fata... Tu de Nigrim să nu te-atingi, Oreste! E scris în cer destinul ... Constantin Negruzzi - Epitaful vornicului Alexandru Dimitrie Sturza Constantin Negruzzi - Epitaful vornicului Alexandru Dimitrie Sturza Epitaful vornicului Alexandru Dimitrie Sturza de Constantin Negruzzi Nemernice străine, dacă cumva vei trece Pe lâng-această mută și tristă peatră răce Oprește-te și pleacă privirea spre pământ; Căci într-acest mult jalnic, întunecos mormânt, Cununa României, de moarte secerată, E pentru vecinicie aice îngropată! Patriotism, blândeță, amor religios, Tot ce în lumea asta e mare și frumos, Cu Alexandru Sturza în groapă stau închise... Așa ne arată Domnul că toate-s numai vise; C-un om nu ia cu sine, când se priface-n lut, Decât recunoștința binelui ce au făcut. Ferice însă acela ce las o mângăiere În inimi sfâșiete de jale și durere; Un nume scump și dulce vrednicii lui soții, Și pilde de virtute iubiților săi ... departe. Broscuței nu-i vine să creadă. Mai stă așa câteva clipe. Apoi, de bucurie, sare pe o altă frunză; și-ntr-un avânt de recunoștință Grigore Alexandrescu - Tismana (Încheiere) ... al II-lea Basarab, la 1366, ea se săvârși de fiul său, Dan, și mult mai târziu se prefăcu de Neagoe Basarab, în semn de recunoștință că și-a găsit acolo scăparea când se afla gonit de Radu cel Mare, pentru găzduirea ce dăduse sfântului Nifon. Dar prietenul unui ... Ion Luca Caragiale - Karkaleki ... de miasmele infecte ale slugărniciei reacționare, ale târârii înjositoare, ale ciocoismului grețos. Neuitată fie memoria martirilor de la 48! Să ne descoperim cu respect și recunoștință amintindu-ne de faimosul Popa Șapcă! Strălucită rămână în istoria noastră noaptea în care d. Carada cel dântâi a tradus pentru națiunea română ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru RECUNOȘTINȚĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 17 pentru RECUNOȘTINȚĂ. ... NERECUNOȘTÍNȚĂ s . f . Lipsă de recunoștință ; faptul , însușirea de a fi nerecunoscător ; ingratitudine . - Ne - + recunoștință ... NERECUNOSCĂTÓR , - OÁRE , nerecunoscători , - oare , adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care nu - și manifestă recunoștința , lipsită de recunoștință ... suzeranitatea cuiva ; a accepta să devină vasal . 4. Tranz . ( Înv . ) A dărui cuiva ceva în semn de evlavie , de supunere , de recunoștință ... îndatorez , vb . I . 1. Tranz . A obliga , a impune ca o datorie . 2. Tranz . A obliga pe cineva la recunoștință printr - un ajutor dat la nevoie . 3. Refl . A face datorii ; a se împrumuta ; a se încurca în datorii ... BINEMERITÁ vb . I . Intranz . ( Urmat de determinări introduse prin prep . " de la " ) A câștiga dreptul la recunoștința cuiva . - Bine + ... La pl . ) Totalitatea noțiunilor , ideilor , informațiilor pe care le are cineva într - un domeniu oarecare . 3. Persoană pe care vorbitorul o cunoaște . 4. ( Înv . ) Mulțumire , recunoștință CUNOÁȘTE , cunósc , vb . III . 1. Tranz . A lua cunoștință de obiectele și de fenomenele înconjurătoare , reflectate în conștiință ; a stabili în chip obiectiv natura , proprietățile unui lucru , relațiile dintre fenomene , a le da o interpretare conformă cu adevărul . 2. Tranz . A avea sau a dobândi cunoștințe pe baza studiului , experienței ; a fi luat cunoștință de ceva . 3. Tranz . A ști , a afla cine este cineva , a identifica ceva ; a fi făcut ( personal ) cunoștință cu cineva . 4. Refl . A se băga de seamă , a se remarca , a se descoperi . 5. Tranz . A admite adevărul ; a nu tăgădui . 6. Intranz . ( Rar ) A - și arăta recunoștința pentru ceva ; a răsplăti . 7. Tranz . A admite calitatea sau titlul cuiva . 8. Tranz . A - și da seama de ceva ; a înțelege , a ... GRATITÚDINE , gratitudini , s . f . ( Livr . ) Recunoștință INGRÁT , - Ă , ingrați , - te , adj . , s . m . și f . 1. Adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care nu - și manifestă recunoștința pentru serviciile și avantajele primite , ( om ) nerecunoscător . 2. Adj . Fig . Care nu răsplătește , nu satisface , nu corespunde eforturilor făcute ; care produce mai puțin decât trebuie ; dezavantajos ; p . ext . anevoios , MULȚÁM interj . ( Pop . ; adesea cu valoare verbală ) Cuvânt cu care se răspunde la o urare sau la un salut ori prin care se exprimă cuiva mulțumirea , recunoștința etc . pentru un serviciu , un dar ... 1. Intranz . ( La prez . ind . pers . 1 sg . și pl . este folosit adesea ca formulă stereotipă , cu valoare de interj . ) A exprima ( cuiva ) recunoștință sau satisfacția pentru o manifestare de politețe , un dar , un bine etc . care i s - a făcut . 2. Tranz . A răsplăti ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||