A r c h e u s . r o

Salt la: DEX |Forme bază |Traducere | Despre site

Resurse lingvistice pentru limba română

Cuvântul SCADE nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: SCĂDEA

  Vezi și:ASTÂMPĂRA, COBORÎ, DEPRESIUNE, DESCĂZUT, DOMOL, NET, PROLETAR, RĂCITOR, RELAXAT, SCĂDEA, SCĂZĂTOR ... Mai multe din DEX...

SCADE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

Sursa : DEX '98

Sursa : antonime

Sursa : antonime

Sursa : sinonime

Sursa : sinonime

Sursa : ortografic

Sursa : NODEX

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Rezultate suplimentare

Rezultate din Literatură pentru SCADE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 127 pentru SCADE.

Dimitrie Anghel - O victimă a lui Gutenberg

Dimitrie Anghel - O victimă a lui Gutenberg O victimă a lui Gutenberg de Dimitrie Anghel Din romanul plănuit "Arca lui Noe" Publicată în Minerva , IV, 1176, 28 martie 1912, p. 1 ...Am fost liber altă dată și stăpîn pe viața mea. Am umblat încotro m-au împins capricioșii pași ai fantaziei și cum am trecut multe praguri am trecut și pe acelea ale multor muzee din străine țări. M-am oprit îndelung în fața ramelor aurite, în care rîdeau ancestrale nuduri rămase totuși tinere prin puterea artei ; pietre informe prefăcute în giuvaere am văzut, precum și stîngace cuțite de silex ce pretindeau a fi cea mai perfecționată armă pentru omor în alte vremuri. Cu o răbdare ciudată m-am plecat peste tot ce a știut să facă omul, cu o bolnavă bucurie m-am oprit față de tot pasul pe care energia acumulată a veacurilor a putut să-l facă spre frumos și n-am putut trece cu toate acestea fără să nu-mi opresc pașii deopotrivă și în fața vitrinelor unde stăteau rînduite, ca o pildă barbară, tot ce-a putut inventa inteligența unui ...

Alecu Donici - Galbenul

Alecu Donici - Galbenul Galbenul de Alecu Donici Țăranul au găsit un galben ruginit, Pe care lui îi da destui bani de argint. Dar el au zis în sine: "Să-l schimb așa nu-i bine. Acum am priceput că trebui curățit, Pentru ca să câștig pe el preț îndoit". Și înturnându-se acasă au luat Nisip și cărămidă, Cu care galbenul atâta l-au frecat, Încât l-au și făcut curat ca o oglindă, Dar numai au scăzut din greutate mult Și prețul cel dintâi la galben au pierdut. * Ideea fabulei e lesne de-nțeles. Părinților! pe voi privește mai ales. Căci voi nu trebuie să vă siliți Întru științe multe pe fii să pospăiți; Ca să le dați un lux, un amăgitor nume, Și să disprețuiți plecări firește bune, Scăzând greimea lor în cumpenele

Alexandru Mocioni - Conștiința națională

Alexandru Mocioni - Conştiinţa naţională [Conștiința națională] de Alexandru Mocioni august 1887 Cu plăcere ced dorinței ce mi-a manifestat junimea noastră academică din Viena, de a contribui și eu cu o mică lucrare la «Almanahul literar», ce intenționează a edita în acest an. Văd în această întreprindere a ei un îmbucurător semn de năzuință națională și pururea voios conlucru pe acest teren cu junimea noastră. Inima junimei formează cel mai susceptibil sol pentru semința idealurilor mai înalte ale vieții și cu drept cuvânt fiecare popor privește în junimea sa națională naturalul depozitar al speranțelor sale pentru un viitor mai frumos și mai bun. Și aceasta în privința națiunei noastre stă în măsură încă mai mare. Puține popoare au avut o istorie de suferințe atât de dură ca al nostru. Acest popor despoiat de drepturi și libertăți, opres cu puterea în tendințele sale culturale, în strictul sens al cuvântului, a fost cu corpul viu prada dismembrată a avidităței, ambițiunei și domniei străine și precât nu aceasta, apoi prada ilegitimelor interese particulare. Și dacă astăzi o parte a acestui popor, cu îndreptățită mândrie se bucură de ...

Dimitrie Bolintineanu - Mihai în Transilvania

Dimitrie Bolintineanu - Mihai în Transilvania Mihai în Transilvania de Dimitrie Bolintineanu Batori Andrea, domnul de Ardeal, Lui Mihai îi scrie: ,,Credincios vasal, Să te scoli cu fiii-ți și să vii la mine Ca să capeți pace, grație și bine!" Iar Mihai răspunde: "Fac precum tu vrei. Voi veni la tine cu toți fiii mei!" Zice și purcede cu oștiri de țară, Hotărât să-nvingă sau măreț să piară. Ca născânzii fluturi ce rup vălul lor Și p-aripiori d-aur ies, se cerc în zbor, Zorile făramă valurile-umbroase Și se vărs în aer dulci și auroase. Dar Mihai vorbește: — ,,Jugul cel de dor Spartu-s-a sub brațul cel triumfător; Dar creștinii popoli din această țară Mai amare lanțuri astăzi ne prepară. Astăzi vingătorii din Călugăreni Au ajuns să fie sclavi la ungureni. Eu urăsc în viață orice tiranie, Ori de ce natură, ori de unde vie! Vie de la cela ce se zice rău, Ce ne pleacă fruntea sub paloșul său; Vie de la cela ce din amăgire Ne vorbește nouă despre fericire! Ea degrabă astfel sufletu-omenesc, Cât să fie liberi oamenii roșesc. Azi o zi frumoasă pentru noi lucește. Sub aceste ...

George Coșbuc - Toți sfinții

George Coşbuc - Toţi sfinţii Toți sfinții de George Coșbuc (după o tradițiune) La Neamțu-n sfânta mănăstire Stau rând toți frații în Christos ; Au gândul drept și cuvios și cântă versuri din Psaltire. E praznic astăzi, sunt „Toți sfințiiâ€�, Și din bătrâni e obicei În cinstea sfinților să bei — Iar legea n-o știrbesc părinții. Al legii trup în două-l frânge Paisie, starețul, apoi Desfundă dintr-un vechi butoi Al legii celei nouă sânge. Diaconul citește-n carte, Iar frații beau și cinste fac În sănătatea cea de veac A fiecărui sfânt în parte. —„Să-l aibă Domnu-n sfânta-i pază Pe Sitâ€� — și gâl-gâl-gâl! — „Pe-Adamâ€� Și iarași gâl! Și sfinți de hram Și mucenici și câți urmează ! Și pentru cel născut în staul, Pentru Christos închină ei, Și pentru fiul Timotei, Și pentru Luca, Petru, Paul. Și pentru alte fete sfinte Din Capadokia și-Anadol — Și cât ce-aveau păharul gol Le mai venea un sfânt în minte. Ca să nu facă supărare, Ei beau de suflet, beau cuminți: Nici un păhar pentru doi sfinți, Nici pentr-un sfânt două pahare. Sfârșind toți ...

Gheorghe Asachi - Momița

Gheorghe Asachi - Momiţa Momița de Gheorghe Asachi Pentru-un spirit ce nu doarme Nu-i nimica mai ușor Decât planuri de reforme Ca să deie la popor. De sunt bune, de sunt rele, Destul fie frumușele. Așa odată o momiță, Din filozofilor viță, Care nimica creează, Ce toate le imitează, Prin formal act s-au fost prins Marea toată să o sece Și că-n sec prin ea va trece. Pentru asta au aprins Toți copacii din pădure Și din pietre făcu zgure. Atunci, iacă, cu mirare, Animalii toți strigară: Ce invenție minunată! Iar momița îngâmfată Li făcu acest cuvânt: Multe averi de bun pământ Și ogoare eu voi da Focul apa de-a seca, Iar despoticul guvern Chiar de astăzi voi schimba Și republica-n etern Pentru voi s-a proclama. După ce mai bună parte De moșii mi se va da, Restul n-are să să-mparte, Ce-n comun s-administra. Atunci patriei reformate Dulce soarta va să fie, Comunizmul de frăție, Libertate, Egalitate, De a lua lucruri străine Privilegi e pentru-oricine, Legile și direptate, Ca strigoie răsuflate, Mai veche de piramide, S-aibe ca invalide Și căzute-n ...

Mihai Eminescu - Cu mâine zilele-ți adaogi...

Mihai Eminescu - Cu mâine zilele-ţi adaogi... Cu mâne zilele-ți adaogi... de Mihai Eminescu Cu mâne zilele-ți adaogi, Cu ieri viața ta o scazi Și ai cu toate astea-n față De-a pururi ziua cea de azi. Când unul trece, altul vine În astă lume a-l urma, Precum când soarele apune El și răsare undeva. Se pare cum că alte valuri Cobor mereu pe-același vad, Se pare cum că-i altă toamnă, Ci-n veci aceleași frunze cad. Naintea nopții noastre îmblă Crăiasa dulcii dimineți; Chiar moartea însăși e-o părere Și un visternic de vieți. Din orice clipă trecătoare Ăst adevăr îl înțeleg, Că sprijină vecia-ntreagă Și-nvârte universu-ntreg. De-aceea zboare anu-acesta Și se cufunde în trecut, Tu ai ș-acum comoara-ntreagă Ce-n suflet pururi ai avut. Cu mâne zilele-ți adaogi, Cu ieri viața ta o scazi, Având cu toate astea-n față De-a purure ziua cea de azi. Priveliștile sclipitoare, Ce-n repezi șiruri se diștern, Repaosă nestrămutate Sub raza gândului

Mihai Eminescu - Cu mâne zilele-ți adaogi...

Mihai Eminescu - Cu mâne zilele-ţi adaogi... Cu mâne zilele-ți adaogi... de Mihai Eminescu Cu mâne zilele-ți adaogi, Cu ieri viața ta o scazi Și ai cu toate astea-n față De-a pururi ziua cea de azi. Când unul trece, altul vine În astă lume a-l urma, Precum când soarele apune El și răsare undeva. Se pare cum că alte valuri Cobor mereu pe-același vad, Se pare cum că-i altă toamnă, Ci-n veci aceleași frunze cad. Naintea nopții noastre îmblă Crăiasa dulcii dimineți; Chiar moartea însăși e-o părere Și un visternic de vieți. Din orice clipă trecătoare Ăst adevăr îl înțeleg, Că sprijină vecia-ntreagă Și-nvârte universu-ntreg. De-aceea zboare anu-acesta Și se cufunde în trecut, Tu ai ș-acum comoara-ntreagă Ce-n suflet pururi ai avut. Cu mâne zilele-ți adaogi, Cu ieri viața ta o scazi, Având cu toate astea-n față De-a purure ziua cea de azi. Priveliștile sclipitoare, Ce-n repezi șiruri se diștern, Repaosă nestrămutate Sub raza gândului

Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira IV

... niște buni, ei bunul vor ști a prețui Și versurile noastre le vor citi-n plăcere, Nădăjduind că poate stricatele năravuri Vor mai scădea la număr. O, cât atunci folos Și laudă slăvită cu drept vor dobândi! [1] Un oarecare Maximovici a scris în versuri și a ...

Dimitrie Anghel - Rochia bunicei

Dimitrie Anghel - Rochia bunicei Rochia bunicei de Dimitrie Anghel Publicată în Minerva , IV, 1267, 27 iunie 1912, p. 2. Alb ca un caier era capul bunicei, o spumă ridicată pe creste îi era părul, o zăpadă ce nu putea s-o mai topească nici o primăvară îi împodobea statornic fruntea. Noaptea de odinioară în zi albă se prefăcuse, întunerecul în lumină, în argint curat, abanosul. O mireasă timpurie fusese, măruntă la trup încă, aproape de copilă, pășise în fața altarului. De subt cununa de lămîiță spumegat ca un torent și albă ca o coadă de cometă, sub șuvoiul de aur al betelei, vălul de borangic îi cobora pînă la călcîie, iar de la călcîie, poala lungă a rochiei ei de mireasă scria pe pămînt valuri obosite, înflorite de spumă, pe unde trecea. Tînăr, gîtul gol și nevrîstnicii umeri, nerotunziți încă, se vedeau din tăietura dibace a foarfecei ce despicase cu meșteșug faiul alb. Curba sînului abia ridica pieptărașul, șoldurile ascuțite se străvedeau prin rochie, și faldurile, dinainte pînă în josul piciorușelor mici, cădeau rigide, triste, funerare aproape, cum trebuie să cadă de-a lungul trupului unei vestale. O cingătoare largă, făcută dintr-o ...

Ștefan Octavian Iosif - Fîntîna vrăjită

Ştefan Octavian Iosif - Fîntîna vrăjită Fîntîna vrăjită de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Jos, la fîntîna dintre plopi, Descînt-o vrăjitoare. Se umflă apa — joacă stropi În scăpătat de soare. Se umflă apa, scade iar, Și parcă vrea să fiarbă, Se-ndoaie plopii și tresar, Vrăjiți de hîda oarbă. Și tot șoptind, și tot vrăjind, Aruncă bobii-n sită. Se-ndoaie plopii vîjăind, Și noaptea e sosită. Și tot vrăjind, și tot șoptind, Ea face-un semn cu mîna — Din plopi foi moarte se desprind Și clocote fîntîna. Legate-s apele de-acum, Ea-n umbră stă și-așteaptă. Un călăreț trudit de drum Spre cei doi plopi se-ndreaptă. Spre gura însetată el Găleata o apleacă, Bea apa descîntată el, S-aruncă-n șea și pleacă. Dar nici doi pași nu face-n drum, Stă roibul, sforăiește, Și două brațe-l prind acum Pe călăreț în clește. Se apără cu suflet stîns, Și luptă, și se zbate, Dar vrăjitoare-l ține strîns Și-i călărește-n spate. Cu pintenii el bate-n cal, Stă zările să soarbă, Pădure, holde, vale, deal Se pierd în noapte oarbă. Și-n zori de zi au fost găsiți ...

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Biblie pentru SCADE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentru SCADE.

Genesa Capitol 8

Genesa Capitol 8 Genesa 7 Genesa Capitol 8 1 Dumnezeu Și -a adus aminte de Noe, de toate viețuitoarele și de toate vitele cari erau cu el în corabie; și Dumnezeu a făcut să sufle un vînt pe pămînt, și apele s`au potolit. 2 Izvoarele Adîncului și stăvilarele cerurilor au fost închise, și ploaia din cer a fost oprită. 3 Apele au scăzut de pe fața pămîntului, scurgîndu-se și împuținîndu-se, și, după o sutăcincizeci de zile, apele s`au micșorat. 4 În luna a șaptea, în ziua a șaptesprezecea a lunii, corabia s`a oprit pe munții Ararat. 5 Apele au mers scăzînd pînă în luna a zecea. În luna a zecea, în ziua întîi a lunii, s`au văzut vîrfurile munților. 6 După patruzeci de zile, Noe a deschis fereastra corăbiei pe care o făcuse. 7 A dat drumul unui corb, care a ieșit, ducîndu-se și întorcîndu-se, pînă cînd au secat apele de pe pămînt. 8 A dat drumul și unui porumbel, ca să vadă ...

Exodul Capitol 5

Exodul Capitol 5 Exodul 4 Exodul Capitol 5 1 Moise și Aaron s`au dus apoi la Faraon, și i-au zis: ,,Așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel: ,Lasă pe poporul Meu să plece, ca să prăznuiască în pustie un praznic în cinstea Mea.`` 2 Faraon a răspuns: ,,Cine este Domnul, ca să ascult de glasul Lui, și să las pe Israel să plece?`` Eu nu cunosc pe Domnul, și nu voi lăsa pe Israel să plece.`` 3 Ei au zis: ,,Ni S`a arătat Dumnezeul Evreilor. Dă-ne voie să facem un drum de trei zile în pustie, ca să aducem jertfe Domnului, pentruca să nu ne bată cu ciumă sau cu sabie.`` 4 Și împăratul Egiptului le -a zis: ,,Moise și Aaron, pentruce abateți poporul de la lucrul lui? Plecați la lucrările voastre.`` 5 Faraon a zis: ,,Iată că poporul acesta s`a înmulțit acum în țară, și voi mai voiți să -l faceți să-și înceteze lucrările?`` 6 Și chiar în ziua aceea, Faraon a dat următoarea poruncă isprăvniceilor norodului și logofeților: 7 ,,Să nu mai dați poporului paie ca mai înainte pentru facerea ...

Leviticul Capitol 13

Leviticul Capitol 13 Leviticul 12 Leviticul Capitol 13 1 Domnul a vorbit lui Moise și lui Aaron, și a zis: 2 ,,Cînd un om va avea pe pielea trupului o umflătură, o pecingine, sau o pată albă, care va semăna cu o rană de lepră pe pielea trupului lui, trebuie adus la preotul Aaron, sau la unul din fiii lui, cari sînt preoți. 3 Preotul să cerceteze rana de pe pielea trupului. Dacă părul din rană s`a făcut alb, și dacă rana se arată mai adîncă decît pielea trupului, este o rană de lepră: preotul care va face cercetarea, să declare pe omul acela necurat. 4 Dacă pe pielea trupului va fi o pată albă, care nu se arată mai adîncă decît pielea, și dacă părul nu s`a făcut alb, preotul să închidă șapte zile pe cel cu rana. 5 A șaptea zi preotul să -l cerceteze iarăș. Dacă i se pare că rana a stat pe loc și nu s`a întins pe piele, preotul să -l închidă a doua oară încă șapte zile. 6 Preotul să -l cerceteze ...

1 Imparati Capitol 17

... o; pe urmă să faci și pentru tine și pentru fiul tău. 14 Căci așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel: ,Făina din oală nu va scădea și untdelemnul din ulcior nu se va împuțina, pînă în ziua cînd va da Domnul ploaie pe fața pămîntului.`` 15 Ea s`a dus ...

Leviticul Capitol 25

Leviticul Capitol 25 Leviticul 24 Leviticul Capitol 25 1 Domnul a vorbit cu Moise pe muntele Sinai, și a zis: 2 ,,Vorbește copiilor lui Israel, și spune-le: ,Cînd veți intra în țara pe care v`o dau, pămîntul să se odihnească, să țină un Sabat în cinstea Domnului. 3 Șase ani să-ți semeni ogorul, șase ani să-ți tai via, și să strîngi roadele. 4 Dar anul al șaptelea să fie un Sabat, o vreme de odihnă pentru pămînt, un Sabat ținut în cinstea Domnului: în anul acela să nu-ți semeni ogorul, și să nu-ți tai via. 5 Să nu seceri ce va ieși din grăunțele căzute dela seceriș, și să nu culegi strugurii din via ta netăiată: acesta să fie un an de odihnă pentru pămînt. 6 Ceeace va ieși dela sine din pămînt în timpul Sabatului lui, să vă slujească de hrană, ție, robului și roabei tale, celui tocmit de tine cu ziua și străinului care locuiește cu tine, 7 vitelor tale și fiarelor din țara ta; tot venitul pămîntului să slujească de hrană. 8 Să numeri șapte săptămîni de ani, de șapte ori șapte ani, și zilele acestor ...

Exodul Capitol 21

... Dacă o dă de nevastă fiului său, să se poarte cu ea după dreptul fiicelor. 10 Dacă -i va lua o altă nevastă, nu va scădea nimic pentru cea dintîi din hrană, din îmbrăcăminte, și din dreptul ei de soție. 11 Dacă nu -i face aceste trei lucruri, ea va putea ...

Leviticul Capitol 27

Leviticul Capitol 27 Leviticul 26 Leviticul Capitol 27 1 Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: ,,Vorbește copiilor lui Israel, și spune-le: 2 ,Cînd se vor face juruințe Domnului, dacă e vorba de oameni, ei să fie ai Domnului, după prețuirea ta. 3 Iar prețuirea pe care o vei face unui bărbat dela douăzeci pînă la șasezeci de ani, să fie de cincizeci de sicli de argint, după siclul sfîntului locaș: 4 dacă este femeie, prețuirea să fie de treizeci de sicli. 5 Dela cinci pînă la douăzeci de ani, prețuirea să fie de douăzeci de sicli pentru un băiat, și de zece sicli pentru o fată. 6 Dela o lună pînă la cinci ani, prețuirea să fie de cinci sicli de argint pentru un băiat, și de trei sicli de argint pentru o fată. 7 De la șasezeci de ani în sus, prețuirea să fie de cincisprezece sicli pentru un bărbat, și de zece sicli pentru o femeie. 8 Dacă cel ce a făcut juruința este prea sărac ca să plătească prețuirea aceasta făcută de tine, să -l aducă la preot, să -l prețuiască; și preotul să facă o prețuire ...

Proverbele Capitol 13

Proverbele Capitol 13 Proverbele 12 Proverbele Capitol 13 1 Un fiu înțelept ascultă învățătura tatălui său, dar batjocoritorul n`ascultă mustrarea. - 2 Prin rodul gurii ai parte de bine, dar cei stricați au parte de sîlnicie. - 3 Cine-și păzește gura, își păzește sufletul; cine-și deschide buzele mari aleargă spre pieirea lui. - 4 Leneșul dorește mult, și totuș, n`are nimic, dar cei harnici se satură. - 5 Cel neprihănit urăște cuvintele mincinoase, dar cel rău se face urît și se acoperă de rușine. - 6 Neprihănirea păzește pe cel nevinovat, dar răutatea aduce pierzarea păcătosului. - 7 Unul face pe bogatul, și n`are nimic, altul face pe săracul, și are totuș mari avuții, - 8 Omul cu bogăția lui își răscumpără viața, dar săracul n`ascultă mustrarea. - 9 Lumina celor neprihăniți arde voioasă, dar candela celor răi se stinge. - 10 Prin mîndrie se ațîță numai certuri, dar înțelepciunea este cu cel ce ascultă sfaturile. - 11 Bogăția cîștigată fără trudă scade, dar ce se strînge încetul cu încetul, crește. - 12 O nădejde amînată îmbolnăvește inima, dar o dorință împlinită este un pom de viață. - 13 Cine nesocotește Cuvîntul Domnului se pierde, dar cine se teme de poruncă este răsplătit. - 14 Învățătura ...

Eclesiastul Capitol 3

Eclesiastul Capitol 3 Eclesiastul 2 Eclesiastul Capitol 3 1 Toate își au vremea lor, și fiecare lucru de supt ceruri își are ceasul lui. 2 Nașterea își are vremea ei, și moartea își are vremea ei; săditul își are vremea lui, și smulgerea celor sădite își are vremea ei. 3 Uciderea își are vremea ei, și tămăduirea își are vremea ei; dărîmarea își are vremea ei, și zidirea își are vremea ei; 4 plînsul își are vremea lui, și rîsul își are vremea lui; bocitul își are vremea lui, și jucatul își are vremea lui; 5 aruncarea cu pietre își are vremea ei, și strîngerea pietrelor își are vremea ei; îmbrățișarea își are vremea ei, și depărtarea de îmbrățișări își are vremea ei; 6 căutarea își are vremea ei, și perderea își are vremea ei; păstrarea își are vremea ei, și lepădarea își are vremea ei; 7 ruptul își are vremea lui, și cusutul își are vremea lui; tăcerea își are vremea ei, și vorbirea își are vremea ei; 8 iubitul își are vremea lui, și urîtul își are vremea lui; războiul își are vremea lui, și pacea își are vremea ei. 9 Ce folos are cel ce muncește ...

Ieremia Capitol 6

Ieremia Capitol 6 Ieremia 5 Ieremia Capitol 6 1 ,Fugiți, copii ai lui Beniamin, fugiți din mijlocul Ierusalimului, sunați din trîmbiță la Tecoa, ridicați un semn la Bet-Hacherem! Căci dela miază-noapte se vede venind o nenorocire și un mare prăpăd. 2 Pe frumoasa și supțirica fiică a Sionului, o nimicesc! 3 La ea vin păstorii cu turmele lor, își întind corturile în jurul ei, și își pasc fiecare partea lui.` - 4 ,Pregătiți-vă s`o bateți! Haidem! Să ne suim ziua nameaza mare!`... Vai de noi, căci ziua scade, și umbrele de seară se lungesc.`` 5 Haidem să ne suim noaptea! Și să -i dărîmăm casele împărătești!`` - 6 ,,Căci așa vorbește Domnul oștirilor: ,Tăiați copaci, și ridicați șanțuri împotriva Ierusalimului! Aceasta este cetatea care trebuie pedepsită; căci în mijlocul ei este numai apăsare. 7 Cum țîșnesc apele dintr`o fîntînă, așa țîșnește răutatea ei din ea; nu se aude în ea decît sîlnicie și prăpăd; durerea și rănile Îmi izbesc fără curmare privirile. 8 Ia învățătură, Ierusalime, ca nu cumva să Mă depărtez de tine, și să fac din tine un pustiu, o țară nelocuită!`` 9 ,,Așa vorbește Domnul oștirilor: ,Vor culege rămășițele lui Israel ...

Deuteronomul Capitol 4

Deuteronomul Capitol 4 Deuteronomul 3 Deuteronomul Capitol 4 1 Acum, Israele, ascultă legile și poruncile pe cari vă învăț să le păziți. Împliniți-le, pentruca să trăiți, și să intrați în stăpînirea țării pe care v`o dă Domnul, Dumnezeul părinților voștri. 2 Să n`adăugați nimic la cele ce vă poruncesc eu, și să nu scădeți nimic din ele; ci să păziți poruncile Domnului, Dumnezeului vostru, așa cum vi le dau eu. 3 Ați văzut cu ochii voștri ce a făcut Domnul cu prilejul faptei lui Baal-Peor: Domnul, Dumnezeul tău, a nimicit din mijlocul tău pe țoti aceia cari se duseseră după Baal-Peor. 4 Iar voi, cari v`ați alipit de Domnul, Dumnezeul vostru, sînteți toți vii astăzi. 5 Iată, v`am învățat legi și porunci, cum mi -a poruncit Domnul, Dumnezeul meu, ca să le împliniți în țara pe care o veți lua în stăpînire. 6 Să le păziți și să le împliniți; căci aceasta va fi înțelepciunea și priceperea voastră înaintea popoarelor, cari vor auzi vorbindu-se de toate aceste legi și vor zice: ,,Acest neam mare este un popor cu totul înțelept și priceput!`` 7 Care este, ...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SCADE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 86 pentru SCADE.

ASTÂMPĂRA

... liniști , a ( se ) potoli , a ( se ) domoli , a ( se ) calma ; a ( se ) cuminți . 2. A scădea sau a face să scadă ( în intensitate ) , a înceta sau a face să înceteze . [ Var . : ( pop . ) stâmpărá , vb . I ...

COBORÎ

... a cădea ; a sosi . 3. Intranz . ( Despre coloana de mercur a termometrului , p . ext . despre termometru , temperatură etc . ) A scădea ( indicând răcirea timpului , atenuarea sau dispariția febrei etc . ) . 4. Tranz . A schimba înălțimea glasului , trecând la un registru mai profund ; a vorbi ...

DEPRESIUNE

DEPRESIÚNE , depresiuni , s . f . I. 1. Formă de relief situată la un nivel mai jos decât regiunile înconjurătoare . 2. Vârtej de aer în care presiunea aerului este mai mică decât în regiunile vecine și care aduce timp nefavorabil în locurile pe unde trece . II. Fig . Stare sufletească ( patologică ) de tristețe ( asociată cu neliniște ) ; descurajare , deprimare . III. ( Ec . pol . ) Fază a ciclului economic , posterioară crizei economice , în care producția se menține la un nivel scăzut , mărfurile se vând greu și la prețuri scăzute , în condițiile în care rămâne redusă și puterea de cumpărare a populației . [ Pr . : - si -

DESCĂZUT

DESCĂZÚT , descăzuturi , s . n . Primul termen al unei scăderi , numărul din care se scade alt număr . - De ^4 +

DOMOL

DOMÓL , - OÁLĂ , domoli , - oale , adj . 1. ( Adesea adverbial ) Care se mișcă fără grabă , care se face fără grabă ; încet , potolit . 2. ( Despre sunete , glas ) Care este cu tonul scăzut , cu intensitate redusă ; lin , înfundat . 3. ( Despre oameni și animale ) Blajin , blând , pașnic . 4. ( Despre atmosferă , climă , vânt , temperatură etc . ) Temperat , moale , dulce . 5. ( Despre senzații , sentimente etc . ) Care are intensitate scăzută ; moderat , slab . 6. ( Despre terenuri înclinate ) Care are pantă

NET

NET , - Ă , neți , - te , adj . 1. ( Adesea adverbial ) Clar , deslușit , precis ; hotărât , categoric . 2. ( Despre venituri ) Din care s - au scăzut cheltuielile , impozitele ; curat ; ( despre greutatea mărfurilor ) din care s - a scăzut daraua ,

PROLETAR

PROLETÁR , - Ă , proletari , - e , adj . , s . m . și f . 1. Adj . Care aparține proletariatului , privitor la proletariat . 2. S . m . și f . Cetățean sărac din Roma antică , ale cărui bunuri nu depășeau o limită foarte scăzută ( prevăzută de lege ) . 3. S . m . și f . Muncitor , cu un nivel de viață relativ scăzut , care , pentru a - și câștiga existența , își vinde forța de muncă pentru un salariu în general

RĂCITOR

RĂCITÓR , - OÁRE , răcitori , - oare , adj . , s . n . 1. Adj . Care ajută la menținerea unei temperaturi scăzute , care răcește ( 1 ) . 2. S . n . Instalație folosită pentru răcirea sau menținerea unei temperaturi scăzute față de cea a mediului ambiant a unui material , a unei substanțe sau a unui spațiu închis , cu ajutorul unui agent refrigerent ca gheață , lichid volatil , aer sau apă rece etc . ; dulap cu pereți dubli , în care se menține o temperatură joasă prin introducerea de gheață și care se folosește pentru păstrarea la rece a alimentelor sau pentru răcirea băuturilor . - Răci + suf . -

RELAXAT

RELAXÁT , - Ă , relaxați , - te , adj . 1. Destins , slăbit ; scăzut . 2. ( Despre corpuri plastice ) Care are tensiunile mecanice scăzute fără varierea

SCĂDEA

SCĂDEÁ , scad , vb . II . 1. Intranz . și tranz . A ( se ) reduce , a ( se ) micșora , a ( se ) diminua , a descrește sau a face să descrească ( o cantitate , o valoare , un indice ) . 2. Tranz . ( Mat . ) A efectua operația de scădere . Scade pe 15 din 28 . 3. Intranz . ( Despre obiecte ) A - și micșora volumul , a se face mai mic , a se împuțina . 4. Intranz . ( Despre procese în desfășurare ) A slăbi în intensitate , în tărie ; a descrește . 5. Intranz . ( Despre soare , lună ) A coborî spre apus , a începe să

SCĂZĂTOR

... SCĂZĂTÓR , scăzători , s . m . ( Mat . ) Număr care se scade din altul . - Scădea

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...

Contact | Hartă site | Sus
© 2006-2020 Archeus | Design by Andreas Viklund