|
|
||
Vezi și:SCĂMOȘA,
ȘARPIE,
BUC,
GUNOI,
NEȘTIRE,
PERIA,
SCĂMOȘAT,
SCĂMOS
... Mai multe din DEX...
SCAMĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. SCÁMĂ, scame, s.f. 1. Fir subțire și scurt, destrămat dintr-o țesătură (de bumbac, de lână sau de mătase). ** (Cu sens colectiv) Fibre textile foarte scurte și subțiri, rezultate în cursul proceselor tehnologice din filaturi, întrebuințate în scopuri industriale (ca straturi termoizolatoare, la fabricarea vatei medicinale etc.) 2. (Înv.; cu sens colectiv) Fire destrămate dintr-o pânză uzată, scămoșate și întrebuințate la pansamente, în loc de vată sau tifon. 3. (La pl.) Puf al unor plante. - Et. nec. Cf. lat. %squama%.Sursa : DEX '98 SCÁMĂ s. v. puf, rumegătură, rumeguș, vată.Sursa : sinonime SCÁMĂ s. (înv.) șarpie. (\~ pentru pansamente.)Sursa : sinonime scámă s. f., g.-d. art. scámei; (fire) pl. scámeSursa : ortografic SCÁM//Ă \~e f. 1) Fir foarte scurt, destrămat dintr-o țesătură și devenit pufos. 2) Deșeu de filatură, constând din fibre textile scurte și pufoase, folosit pentru obținerea vatei industriale. 3) la pl. Puf de plante (păpădie, plop). /<lat. squamaSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru SCAMĂRezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru SCAMĂ. Cincinat Pavelescu - La dna Cantacuzino ... Pavelescu La dna Cantacuzino născută Brătianu, am fost invitați în anul 1916 să citim din lucrările noastre, pe când doamne și domnișoare din societate lucrau scamă pentru răniți. George Diamandy, pe atunci președinte al Societății Scriitorilor, a propus ca eu să nu citesc, ci să improvizez. Domnișoara :Pia Brătianu ... ... auzi! — Mai așteaptă, că n-am sfârșit încă. Din cămeșă sau rufă, peste câtva timp ai să te faci tearfă, din care se face scamă pentru bolnavii din spitale și pentru soldații răniți în bătălie. Apoi te caută, ca iarba de leac, să facă la fabrică din tine hârtie. â ... Ioan Slavici - Ileana cea șireată Ioan Slavici - Ileana cea şireată Este posibil ca această lucrare să necesite standardizare conform indicațiilor manualului de stil . Dacă dorești să ajuți citește pentru început paginile de ajutor . Ileana cea șireată de Ioan Slavici A fost ce-a fost; dacă n-ar fi fost nici nu s-ar povesti. A fost odinioară un împărat care avea trei fete, dintre care cea mai mare era frumoasă, cea mijlocie și mai frumoasă, iar cea mai tânără Ileana atâta de frumoasă încât și Sfântul Soare se oprea în cale, ca s-o vadă și să se desfăteze de frumusețea ei. Într-o zi împăratul primi carte și veste de la vecinul său împărat mare și puternic, cum că iaca, nu e bine, și are să se bată cu dânsul pentru o mare pricină împărătească. Împăratul se puse la sfat cu bătrânii țării și, când văzură cum că nu e încotro, porunci voinicilor să încalece pe armăsari, să-și apuce armele și să se pregătească de bataia cea grozavă ce-avea să se facă și să fie. Mai înainte de a încăleca și el însuși, împăratul chemă pe fiicele sale la sine, le grăi vorbe ... Ion Luca Caragiale - Articole despre teatru ... poet. N-ar fi fost, oare, mai bine ca, în loc de a fi scris acest stih, d.Fr.DamĂ© să fi făcut scamă pentru răniÈ›i? iar în loc de a fi cheltuit pentru tipărirea lor să fi cumpărat cîteva sacale de apă rece È™i ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Paraziții Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Paraziţii Paraziții de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII I Cosmin așteaptă pe doi prieteni. E singur, la o masa rotundă, în grădina "Costandin". Cu capul rezemat în mâna dreaptă, privește fără a clipi. Nici "băieții" care gonesc cu farfurii, sticle și pahare, nici mulțimea zgomotoasă și lacomă nu-i tulbură privirea melancolică. În grădină se aud, din toate părțile, strigătele obișnuite: "Băiete, o baterie!", "O idee!", "La moment!", "Un patrician!", "Gaata!", "Pârjoala, Mitică!", "A sosit!", "Un taifas, la a cincea!", "Soseș-teee... pe telegraf!" Peste zarva aceasta piruie naiul lui Dinicu. Maistrul muscalagiu cântă Ciocârlia , o scăpărare uimitoare de sunete. Pentru Cosmin lumea, așa de vie și de apropiată, se proiectează într-o depărtare tăcută și fumurie. La lumina felinarelor oamenii îi par ca niște umbre nehotărâte în conturul lor. Cosmin închise ochii săi obosiți și, în întunericul de o clipă, îi licări tremurând, ca într-un vis, o grădiniță cu liliac, o scară răsucită ca un melc colosal, un pat murdar în care zace un bătrân cu capul mare, cu părul alb, lung și rar, și ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SCAMĂRezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentru SCAMĂ. SCĂMOȘÁ , scămoșez , vb . I . 1. Refl . ( Despre produse textile ; la pers . 3 ) A se face scame , a se face ca scama , a se destrăma ( în urma uzurii , a unui defect de fabricație etc . ) . 2. Tranz . A face ca o țesătură să capete un aspect pufos și să devină mai moale ( prelucrând - o cu ajutorul unei mașini ȘÁRPIE s . f . Material întrebuințat odinioară la pansamente ( în loc de vată ) , constând din scame destrămate din bucăți de pânză ( BUC ^2 , ( 2 ) buci , s . m . ( Reg . ) 1. Pleavă rămasă după vânturarea semințelor de cânepă sau de in , după măcinarea boabelor de porumb etc . 2. ( La pl . ) Scame rămase de la melițarea și pieptănarea inului și a cânepii . BUC ^1 subst . ( Reg . , în loc , adv . ) Într - un buc = imediat , într - o clipă , foarte repede . - Et . ... sau netrebuincioase care se aruncă . 2. Baligă amestecată cu paiele care au servit vitelor drept așternut , întrebuințată ca îngrășământ agricol organic . 3. Fir de pai , scamă ... distrat ; p . ext . involuntar ; b ) fără rost , fără sens , în mod inutil ; c ) fără măsură , fără socoteală ; la nesfârșit . ( Rar ) Din neștire = din nebăgare de scamă PERIÁ , périi , vb . I . 1. Tranz . și refl . A ( se ) curăța de praf , de scame , de noroi cu ajutorul periei . 2. Tranz . A trece de repetate ori cu peria de fuioare peste fuiorul de in sau de cânepă ieșit din raghilă pentru a - l curăța de câlți , de impurități ; a scărmăna , a pieptăna . 3. Tranz . Fig . A stiliza , a îndrepta , a îmbunătăți o lucrare literară , științifică etc . 4. Tranz . Fig . ( Fam . ) A bate , a lovi . 5. Tranz . Fig . ( Fam . ) A linguși pe cineva . [ Pr . : - ri - SCĂMOȘAT ^2 , - Ă , scămoșați , - te , adj . ( Despre o țesătură ) Destrămat , cu scame ; pufos ; scămos . - V. scămoșa . SCĂMOȘÁT^1 s . n . Scămoșare . - V. SCĂMÓS , - OÁSĂ , scămoși , - oase , adj . Cu |
||