SEMANTIC - Definiția din dicționar

Vezi și:ÎNVĂLUI, CLASEM, DELEXICALIZA, DELEXICALIZAT, ETIMOLOGIE, FIGURĂ, SEM, SEMANTISM, SEMASIOLOGIC, SEMASIOLOGIE ... Mai multe din DEX...

SEMANTIC - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

SEMÁNTIC, -Ă, semantici, -ce, s.f., adj. I. S.f. 1. Ramură a lingvisticii care se ocupă cu studierea sensurilor cuvintelor și a evoluției acestor sensuri; semasiologie, semantism. 2. (Log.) Teoria interpretării unui anumit sistem formalizat prin alt sistem formalizat. II. Adj. Care ține de semantică (I 1), care se referă la sensurile cuvintelor; semasiologic. - Din fr. sémantique.

Sursa : DEX '98

SEMÁNTIC adj., s. 1. adj. (LINGV.) semasiologic. (Modificări \~ suferite de un cuvânt.) 2. s., adj. (FILOZ.) semanticist. (\~ii provin din logica simbolică.)

Sursa : sinonime

semántic adj. m., pl. semántici; f. sg. semántică, pl. semántice

Sursa : ortografic

SEMÁNTI//C ?ă (?i, ?e) Care ține de semantică; propriu semanticii. Valoare ?ă. Studiu ~. /sémantique

Sursa : NODEX

SEMÁNTIC, -Ă adj. Referitor la sensurile cuvintelor; semasiologic. [< fr. sémantique, cf. gr. semantikos < sema - semn].

Sursa : neologisme

SEMÁNTIC, -Ă I. adj. referitor la semantică; semasiologic. o câmp ~ = ansamblu de cuvinte aflate într -o strânsă corelație de sens. II. s. f. 1. ramură a lingvisticii care studiază sensurile cuvintelor și evoluția lor în timp; semasiologie. * sens lexical; (p. ext.) semnificație; semantism. o ă artei = ramură a semanticii care se ocupă cu înțelesul cuvintelor în limbajul literar. 2. parte a semioticii care studiază raportul semnelor cu obiectele desemnate. o (fil.) ~ generală = curent apărut la începutul sec. XX în SUA, care cercetează limbile "naturale" mai ales din punct de vedere sociologic și pragmatic. 3. (inform.) ansamblul regulilor ce definesc înțelesul fiecărui program, semnificația propozițiilor într -un limbaj. * teoria interpretării unui anumit sistem formalizat prin alt sistem formalizat. (< fr. sémantique)

Sursa : neoficial

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Rezultate suplimentare

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SEMANTIC

Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 12 pentru SEMANTIC.

ÎNVĂLUI

... a ( se ) înfășura . 2. Tranz . A înconjura , a încercui o unitate inamică . [ Prez . ind . și : învăluiésc ] - În + val + suf . - ui ( influențat semantic

CLASEM

CLASÉM , claseme , s . n . ( Lingv . ) Ansamblu al trăsăturilor semantice minimale ale unei unități

DELEXICALIZA

... DELEXICALIZÁ , pers . 3 delexicalizează , vb . I. Tranz . și refl . ( Lingv . ) A face să piardă sau a pierde conținutul semantic

DELEXICALIZAT

... DELEXICALIZÁT , - Ă , delexicalizați , - te , adj . Care nu mai are conținut semantic

ETIMOLOGIE

ETIMOLOGÍE , etimologii , s . f . 1. Stabilire a originii unui cuvânt prin explicarea evoluției lui fonetice și semantice . 2. Ramură a lingvisticii care studiază originea cuvintelor unei limbi . 3.

FIGURĂ

... Figură etimologică = construcție sintactică în care se alătură două cuvinte înrudite etimologic ( de obicei un verb și un substantiv ) sau apropiate din punct de vedere semantic . " Și - a trăit traiul " reprezintă o figură etimologică . ( Log . ) Figuri silogistice = forme de silogism care se deosebesc între ele după locul ocupat de ...

SEM

SEM , seme , s . n . ( Lingv . ) Fiecare dintre trăsăturile semantice pertinente care intră în alcătuirea unui

SEMANTISM

SEMANTÍSM s . n . Semantică ( I 1 ) ; p . ext . înțelesul , sensul unui

SEMASIOLOGIC

... SEMASIOLÓGIC , - Ă , semasiologici , - ce , adj . Semantic

SEMASIOLOGIE

SEMASIOLOGÍE s . f . Semantică ( I 1 ) . [ Pr . : - si -

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...