A r c h e u s . r o

Sursa : NODEX

Sursa : neologisme

Sursa : neoficial

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Rezultate suplimentare

Rezultate din Literatură pentru SEMITIC

 Rezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru SEMITIC.

Ioan Slavici - Propaganda semitică

... să ne examinăm în toată liniștea pe noÄ­ înși-ne, ca să ne încredințăm, că chiar printre noÄ­ sunt ceÄ­ maÄ­ zeloșÄ­ propagatorÄ­ aÄ­ spiritului semitic și că jidoveștÄ­ sunt chiar și multe din apucăturile, prin care combatem înrîurirea jidovească. Nota caracteristică a spiritului semitic e lipsa de simțîmînt comun. Ne fiind în stare să ia parte la bucuriile și la durerile semenilor săÄ­, Semitul privește toate lucrurile din punctul ... de a vedea lucrurile e atât de comun în societatea noastră, în cât e greÅ­ să găsești oamenÄ­, care admit, că el e semitic.. CeÄ­ maÄ­ mulțÄ­ sunt convinșÄ­, că așa e omul din fire și că alt-fel nicÄ­ nu poate să fie. Până chiar și în cărțile ... de conservare națională să ne reîntărim conștiința comunitățiÄ­ de interese morale și că aceasta n’o putem face de cât combătînd cu toată energia spiritul semitic, ce care suntem cuprinși. Aceasta e adevÄ•ratul rost al mișcăriÄ­ antisemite, pe care numaÄ­ EvreiÄ­ și ceÄ­ deopotrivă cu dînșiÄ­ îșÄ­ daÅ­ silința sâ ...

Ioan Slavici - Semitismul (1908)

... că cu cât trebuințele îți sunt mai puține și mai mici, cu atât ești mai ferit de nevoi, deci și mai capabil de fericire. Spiritul semitic a pătruns încetul cu încetul la toate popoarele, care au primit cultura dela asrieni ori dela fenicieni, și în secolul al șaselea înainte ... în cele din urmă din Asia centrală până în Sahara și din pustiurile Arabiei până la Dunăre. Rostul organic al acestei stăpâniri e înnăbușirea spiritului semitic, care duce la lupte necurmate și prin desfrâu la ruină, și propagarea celui arian, pe care-l lămurește la perși Zoroastru, la inzi Buddha, iar ... iertau toate mișeliile, dacă duceau la biruință. În fața acestei destrămări speiale era organică ieșirea la iveală a macedonenilor neatinși încă de spiritul semitic, cari, deși puțini, erau tari prin simțemântul lor comun. Menirea providențială a lui Alesandru Machedon era să se facă stăpân pe lumea cultă ... n'a fost mult admirata lor vigoare trupească, ci această superioritate morală, din care rezultă simțemântul lor comun. Privind lucrurile din punctul de vedere semitic, ne am deprins a-i socoti pe romani popor de cuceritori. Adevărul e, că ei au fost un fel de poliție a

Ion Luca Caragiale - Addenda - Justificarea unor expulzări

Ion Luca Caragiale - Addenda - Justificarea unor expulzări Addenda - Justificarea unor expulzări de Ion Luca Caragiale Europa, în urma războiului ruso-româno-turc, a reclamat dela Statul român să adopte principiul absolutei toleranțe religioase, ca o dovadă că acest tânăr Stat, ce pretindea să fie admis a conlucra în marginile mijloacelor sale la opera de civilizație a continentului, voește a îmbrățișa în totul principiele de drept public ale lumii moderne. Asfel, tratatul dela Berlin, a reclamat dela Statul nostru a ridica din Constituția sa impedimentul din cauză de deosebire de cult la câștigarea cetățeniei române. Statul nostru a recunoscut cât era de îndreptățită exigența aceasta unanimă a puterilor; el a voit sincer a renunța în viața lui publică la un principiu de care odată avusese nevoe, dar care anume, în noua fază în care intra, ca Stat de sine stătător, nu-i mai era de nicio trebuință. A modificat deci articolul respectiv din constituție în sensul strict al exigenței Europei, deschizând poarta cetățeniei române, fără nicio considerație religioasă, tutulor acelora cari ar putea să o merite și s' ...

Nicolae Gane - Două zile la Slănic

Nicolae Gane - Două zile la Slănic Două zile la Slănic de Nicolae Gane Într-o odăiță mică și cam umedă de pe strada Popa Tatu din București locuia Nae Peruzescu. Ferestrele odăiei, întoarse spre miazănoapte, nu erau nici vara, nici iarna luminate de soare, și fațada casei, de mult nereparată, avea un aer posomorât. Se vedea cât de colo că e cuib de sărăcie. Dar înlăuntru locuia un tânăr cu mare viitor. Nu împlinise încă treizeci de ani, și Nae Peruzescu ajunsese arhivar la tribunalul de Ilfov. Născut la Târgoviștea, orașul de descălecătoare, care a scos la maidan cea mai fină prăsilă de oameni mari, el fusese rând pe rând țiitor de registre la primăria din Caracal, prețăluitor la vama din Burdujeni și perceptor la bariera Șorogari din Iași, o întreagă carieră făcută în scurt timp. Carte nu prea învățase în copilărie și nu știa, zău, dacă din cele patru clase primare îi mai rămăsese altăceva decât știința scrierii și a cetirei și oarecare elemente de aritmetică. Însă pentru oameni ca el cartea nu-i bună decât doar pentru a le strica originalitatea talentului, căci era într-adevăr talentat. Nae Peruzescu. Scria romanuri, ...

Alexandru Vlahuță - Pictorul Grigorescu

Alexandru Vlahuţă - Pictorul Grigorescu Pictorul Grigorescu de Alexandru Vlahuță Cuprins 1 I. UN SOL AL NEAMULUI 2 II. VIAȚA PICTORULUI 3 III. AGAPIA 4 IV. LA BARBIZON 5 V. ÎN ȚARĂ 6 VI. PRIMA EXPOZIȚIE 7 VII. ÎN LARG... 8 VIII. ÎN RĂZBOI 9 IX. ÎN PACE 10 X. LA PARIS 11 XI. 1887 12 XII. POSADA 13 XIII. CIOBANII LUI GRIGORESCU 14 XIV. ȘOAPTA ADEVĂRULUI... 15 XV. TAINA PUTERII 16 XVII. LA CÂMPINA 17 XVIII. CHIPURI 18 XIX. ADEVĂRUL AȘTEAPTĂ... 19 XX. PRINTRE DEALURI ȘI MUȘCELE 20 XXI. POEZIA VIEȚII 21 XXII. ÎN AMURG I. UN SOL AL NEAMULUI "În zile ca acestea, când vechile credințe, cu sau fără părerea noastră de rău, se dărăpănează, poate c-ar trebui să păstrăm un loc de cinste și un adăpost respectat artei, cea din urmă dintre religiile omenirii." Popoarele vorbesc rar. E un anume grad de căldură care lămurește cugetarea lor și-i dă glas. Și atunci vorbesc tare -în auzul veacurilor. Ele își au, pentru aceasta, interpreții și împuterniciții lor — crainicii gândului lor. Prin ei, marele suflet înfierbântat al mulțimii se dezvălește, în răstimpuri depărtate, cum se dezvălește jarul pământului prin gura vulcanilor. Aprins și luminos întotdeauna, câteodată ...

Nicolae Paulescu - Spitalul, Coranul, Talmudul, Kahalul și Francmasoneria

Nicolae Paulescu - Spitalul, Coranul, Talmudul, Kahalul şi Francmasoneria Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul și Francmasoneria de Nicolae Paulescu publicată în 1913 Cuprins 1 SPITALUL [1] 1.1 I. Ce este un medic? 1.2 II Dar, ce este un bolnav? 1.3 III Ce este un spital? 1.4 Dar ce este Caritatea? 1.5 LEGISLAȚII RELIGIOASE 2 CORANUL 2.1 I. - Patima de proprietate 2.2 II. - Patima de dominație 2.3 III. - Legea iubirii 3 TALMUDUL 3.1 I. - Patima de proprietate 3.1.1 1. - Cămătăria 3.1.2 2. - Frauda 3.1.3 3. - Jurământul fals 3.2 II - Patima de dominație 3.3 III - Legea iubirii 3.4 Omorurile rituale 4 CAHALUL 4.1 ORGANIZAȚIA STATULUI JIDOVESC 4.1.1 A) CAHALUL ELEMENTAR 4.1.1.1 I. - Școlile talmudice 4.1.1.2 II. – Proprietate 4.1.1.3 III. – Dominație 4.1.2 B) CAHALELE SUPERIOARE 4.1.3 EFECTELE CAHALELOR TALMUDICE 4.1.3.1 AUSTRO-UNGARIA 4.1.3.2 BUCOVINA 4.1.3.3 GALIȚIA 4.1.3.4 UNGARIA 4.1.3.5 AUSTRIA 4.1.3.6 FRANȚA 4.1.3.7 ALGERIA 4. ...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SEMITIC

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentru SEMITIC.

AMHARA

AMHÁRA subst . Populație majoritară a Etiopiei , din familia de limbi hamito - semitice și de religie creștină . - Dim Amhara ( n .

ARAMEAN

ARAMEÁN , - Ă , aremeeni , - e , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . ( La m . pl . ) Populații semitice nomade care au trăit în antichitate în Palestina , Siria și Mesopotamia ; ( și la sg . ) persoană care aparține uneia dintre aceste populații . 2. Adj . Care aparține arameenilor ( 1 ) , privitor la

ARAMEIC

ARAMÉIC , - Ă , arameici , - ce , adj . Care aparține limbilor semitice vorbite de arameeni ( 1 ) , privitor la aceste

ASIRIAN

ASIRIÁN , - Ă , asirieni , - e , s . m . și f . 1. S . m . și f . ( La pl . ) Populație semitică care a trăit în statul sclavagist Asiria ; ( și la sg . ) persoană care făcea parte din această populație . 2. Adj . Care aparține Asiriei sau asirienilor ( 1 ) . [ Pr . : - ri -

BABILONIAN

BABILONIÁN , - Ă , babilonieni , - e , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . ( La pl . ) Populație semitică ce a trăit în Babilon , în mileniile 2 - 1 a . Cr . ; ( și la sg . ) persoană care a aparținut acestei populații . 2. Adj . Babilonic . Cultura babiloniană . - Babilon ( n . pr . ) + suf . -

BERBER

BERBÉR , - Ă , berberi , - e , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . ( La pl . ) Populație hamito - semitică din nordul Africii ; ( și la sg . ) persoană care aparține acestei populații . 2. Adj . Care aparține berberilor ( 1 ) , privitor la

FENICIAN

FENICIÁN , - Ă , fenicieni , - e , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Persoană ( de origine semitică ) care aparținea populației de bază a Feniciei . 2. Adj . Care aparține Feniciei sau locuitorilor ei , privitor la Fenicia sau la populația ei , din Fenicia . [ Pr . : - ci -

SEMIT

... din sud - vestul Asiei , nordul și estul Africii , căruia îi aparțin astăzi arabii , sirienii , evreii etc . 2. Adj . Care aparține semiților ( 1 ) , privitor la semiți ; semitic

SEMITISM

SEMITÍSM , semitisme , s . n . Expresie alcătuită după modelul unei limbi semitice sau împrumutată dintr - o asemenea

SEMITOLOGIE

SEMITOLOGÍE s . f . Știință care studiază cultura și limbile