|
|
||
Vezi și:CONSTRUCTIVISM,
INGENUITATE,
INGENUU,
NAIVITATE,
NATURAL,
NUDITATE,
PATRIARHAL,
PREȚIOS,
SIMPLICITATE,
SOBRIETATE
... Mai multe din DEX...
SIMPLITATE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. SIMPLITÁTE s.f. 1. Însușirea de a fi simplu; lipsă de formalitate, de complicații; p. ext. lipsă de artificialitate, de afectare, de prefăcătorie; simplicitate. ** Lipsă de podoabe inutile și căutate, de rafinament artificial (într-o operă de artă). 2. Credulitate, naivitate. ** Însușire a unei persoane de a se purta natural, liber, firesc; naturalețe. - Simplu + suf. -itate.Sursa : DEX '98 Simplitate ≠ complexitate, vanitateSursa : antonime SIMPLITÁTE s. 1. v. ușurință. 2. v. sobrietate. 3. simplicitate. (\~ expresiei.) 4. v. naturalețe. 5. v. modestie. 6. v. naivitate.Sursa : sinonime simplitáte s. f., g.-d. art. simplitățiiSursa : ortografic SIMPLITÁTE f. 1) Caracter simplu. 2) Lipsă de artificialitate; originalitate. 3) Comportament simplu, lipsit de prefăcătorie. [G.-D. simplității] /simplu + suf. \~itateSursa : NODEX SIMPLITÁTE s.f. 1. Însușirea de a fi simplu, necomplicat; simplicitate. ** Lipsă de artificialitate, de afectare, de rafinament sau de prefăcătorie; sinceritate, cinste. 2. Naivitate, credulitate; prostie. [< simplu + -itate].Sursa : neologisme SIMPLITÁTE s. f. 1. însușirea de a fi simplu; simplicitate. * lipsă de artificialitate, de afectare, de rafinament; sinceritate. 2. naivitate, credulitate. (< simplu + -itate)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru SIMPLITATERezultatele 1 - 10 din aproximativ 28 pentru SIMPLITATE. Elena Liliana Popescu - Ție, cel care deschizi această carte ... Elena Liliana Popescu - Ţie, cel care deschizi această carte ... Ție, cel care deschizi această carte ... de Elena Liliana Popescu Informații despre această ediție Motto: Adevărul se dezvăluie de la sine celui pregătit să-l primească. Încearcă să lași deoparte grijile zilei pentru a putea păși împreună în realitatea Visului numit Poezie, deschizând poarta inimii tale acestor versuri. Ele s-au născut în inima mea atunci când le era dat să se desprindă din lumea formelor-gânduri și a se înveșmânta în lumea formelor-cuvinte, pentru a se prezenta, împlinindu-și destinul, la ceremonia întâlnirii cu tine. Simplitatea, care în esența ei înseamnă adevărul, nu poate fi exprimată decât prin tăcere. Toate cuvintele lumii nu fac altceva decât să încerce să descrie tăcerea. Cunoașterea de sine, idealul cel mai simplu si cel mai greu de atins, este scopul fiecărui om în parte si al lumii intregi, acestuia fiindu-i subjugate toate căutările noastre. Poeții vin și pleacă, lăsând strădania lor în a dezvălui chipul nevăzut al Poeziei, care ne privește fără să ne judece de dincolo de valul Iluziei. Grigore Alexandrescu - Șarlatanul și bolnavul Grigore Alexandrescu - Şarlatanul şi bolnavul Șarlatanul și bolnavul de Grigore Alexandrescu La un neguțător mare Cărui vederea-i slăbise Fără nici o invitare Un doctor vestit venise. Cînd zic vestit, se-nțelege că nimeni nu-l cunoștea, Însă avea atestate Numai în aur legate, Diplome ce-n academii luase, cum el zicea, Prin țări care niciodată Nu au figurat pe hartă, Dar care cu bună seamă el nici le-ar fi părăsit, D-ar fi mai avut acolo vrun bolnav de lecuit. Bunul pătimaș îl crede, Doctorul vreme nu pierde, Ci-l unge c-o alifie, apoi la ochi l-a legat, Apoi după ce îi spune din partea lui Ipocrat Că are să șază astfel o săptămînă deplin Întinde mîna… pe masă era un frumos rubin, Inel de formă antică, vechi suvenir părintesc; Doctorul îl ia, se duce, și ca să vă povestesc Mai pe scurt, el vine iară a duoua ș-a treia zi, Și nencetat, totdauna, la orice vizită nuouă, Luă cîte unul-duouă Din lucrurile mai scumpe cîte în casă găsi. Cînd se-mplini săptămîna, pe bolnav îl deslegă: „Uite-te, cum ți se pare, și cum vezi? ... ... ei Amor; A ei dulce suflare ăst aer bălsămește, Și grațiile-ntr-însa văd o tânără sor. Dacă ar fi pământul în vechea simplitate, Când cea dintâi femeie în rai s-a pomenit, Frumoasă,-mpodobită cu darurile toate, Și nobila-i icoană în unde și-a ... Grigore Alexandrescu - O impresie ... îngrozitoare A lui Mihai Viteazul asupră-le venind. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Așa erau odată românii, dar unirea Ce le hrănea curajul, ce le-nsufla mărirea, Cu vechea simplitate din inimi a lipsit. A patriei iubire, obiect de ironie, În veci este pe buza acelui care știe Cu numele-i ... Elena Liliana Popescu - Imn Libertății ... gânduri exprimate Și să ajungă a-nțelege după-ndelungă neștiință, că trebuie să se dezlege de propria-i nechibzuință Și să trăiască-n simplitate sau în tăcerea negândirii, izvorul gândurilor toate, în Armonia regăsirii. X „Alungă lumea ta de umbre și vino dincolo de gând ușor, tăcerea să ... Vasile Alecsandri - Suvenire din 1855 Vasile Alecsandri - Suvenire din 1855 Suvenire din 1855 de Vasile Alecsandri Lui Ion Ghica Amice, În cumplitele catastrofe de la Sedan și de la Metz, doi oameni nenorociți, mareșalul Bazaine și generalul Wimpfen, au avut trista misie de a subsemna cu numele lor cele mai colosale capitulații din istoria militară a lumii. Acești doi capi de oaste, dintre care unul, mareșalul Bazaine, implicat într-un proces celebru, a fost condamnat la degradare și la închisoare pe viață, am avut ocaziune de a-i cunoaște la Crâm, în niște împrejurări ce-mi place a-mi reaminti, căci ele se raportează la un timp de glorie pentru imperiul Franței, un timp de mari evenimente politice care au produs regenerarea patriei noastre. Iată notele ce găsesc în jurnalul meu de călătorii. Ți le trimit în toată simplitatea lor, astfel cum ele au fost scrise sub impresiile diverse ce am simțit în primblarea mea printre ruinele orașului Sevastopol și pe țărmurile Crâmului ocupate de către armatele aliate în anul 1855. 25 noiembr. Pe Marea Neagră Gigantica expediție a puterilor de la Apus în contra colosului de la Nord și faptele săvârșite ... Nicolae Filimon - Rașela și Ristori Nicolae Filimon - Raşela şi Ristori Rașela și ristori de Moritz Gottlieb Saphir Primele Tragediene La Expozițiunea Din Paris, De M. G. Saphir; Traducere de Nicolae Filimon Vin de la templul artelor care seamănă mai mult cu un stabiliment de industrie! Vin, în fine, de la casa Rașelei, strada Trudhon nr. 4. Mă dusei la dînsa ca să-i aduc aminte că de două ori pe rînd îmi promisese că va da la Viena o reprezentațiune în beneficiul săracilor. Să vedeți cu ce ocaziune îmi dete acea promisiune. Rașela fusese invitată la Viena ca să dea vro cîteva reprezentațiuni, dar ea nu veni singură, ci întocmai ca Rașela din Biblie: Rașela și Lia, tatăl și fratele său, împreună cu toată turma sau compania artiștilor tragedieni; și cum socotiți că o priimirăm noi? I-am așternut calea cu ghirlande de flori, am salutat-o cu imne de veselie! I-am umplut caseta cu fiorini de argint, nu de hîrtie; iar ea, într-un esces de simtimente de umanitate, promise că va da o reprezentare în beneficiul săracilor. Ultima reprezentare de abonament era deja anunțată, iar eu și săracii nutream o dulce speranță. Însă omul propune și Rașela dispune! Fiindcă o scrisoare ... Nicolae Filimon - Schiță biografică asupra maestrului Bellini și a operilor sale ... opera lui Bellini conținea o mulțime de melodii de o nouă invențiune, pline de o poezie încîntătoare, și că masele armonice erau tratate cu o simplitate plină de dulceață și fără nici o tendință scolastică ce devenise la modă pe timpii aceia. A doua operă care contribui mult la ... Constantin Stamati-Ciurea - Luxul Constantin Stamati-Ciurea - Luxul Luxul de Constantin Stamati-Ciurea Dedicat Eminenței Sale Înalt Preasfințitului arhiepiscop și mitropolit al Bucovinei și Dalmației etc. etc., dr. Silvestru Morariu-Andrievici Nu anii îmbătrânesc pe om, ci viața, pentru că starea normală a omului este indiferentismul... Ce exprimă cuvântul lux ? Expunerea sau deslușirea deșertăciunilor omenești, în care parÂtizanii senzualismului caută desfătarea trupească, găsind că în ea este originea tuturor ideilor noastre în contra idealismului. Orișicum să fie, dar luxul este viciul cel mai atrăgător, cel mai molipsitor, din care se nasc toate calamitățile ce aduc la pieire nu numai individualitatea omenirii, ci dărâmă și stinge națiuni întregi. Odată ce omul este molipsit de acest demon al ispitei, el contenește de a fi mulțumit cu aceea ce munca sa îi dă. Nu exisÂtă o chestie mai grandioasă și mai însemnată de discutat decât chestia luxului; lupta și contrazicerile ideilor nu s-au sfârșit între filozofii antici precum și moderni. Unii sunt de opinia că luxul este podoaba națiunii și alții că el este pieirea ei. Răsfoind paginile istoriei, găsim că unde luxul se mărește, năravurile se desfrânează și națiunea slăbind cade și se stinge. La egipteni, la perși, ... Nicolae Filimon - Lăutarii și compozițiunile lor ... o specie de canto fermo (chant plein) introdusă în biserica cea mare înaintea schismei lui Fotie [1] . Atunci muzica noastră poate ar fi păstrat acea simplitate și frumusețe ce o găsim în muzicele europene; dară prin strînsele relațiuni ce țara noastră legă cu turcii, introducîndu-se la noi obiceiurile otomane și ... Titu Maiorescu - Poeți și critici Titu Maiorescu - Poeţi şi critici Poeți și critici de Titu Maiorescu 1886 Sunt de-abia 14 ani (acum sunt 36), de când prin câteva articole sub numele Direcția nouă în poezie și proză ne-am încercat să arătăm ce trebuie să se ceară de la o mișcare sănătoasă a literaturei române. Acele articole erau purtate de oarecare speranță, dar de mai puțină încredere. În poezie, Pastelurile lui Alecsandri erau un semn de renaștere, asupra lui Eminescu - "poet în puterea cuvântului" - se atrăgea luarea-aminte a publicului, Șerbănescu, Petrino, Matilda Cugler, Bodnărescu erau aprețiați. În proză - cu împotrivire energică în contra pedantismului Ciparo-Barnuțio-Pumnian - se cerea limba firească a poporului român, iubire de adevăr și cunoștință de cauză; din proza curat literară se relevau Alecsandri, Iacob Negruzzi, Gane; din proza științifică, între altele, primele încercări ale d-lor P. P. Carp, Lambrior, Th. Rosetti, Xenopol, chiar și ale d-lor Burla și Panu. Dacă privim astăzi la literatura din ultimii ani, timida speranță de atunci se poate schimba într-o încredere sigură pentru direcția sănătoasă a lucrărilor intelectuale în România. Nu doară că toți cei salutați la 1872 au împlinit ceea ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SIMPLITATERezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentru SIMPLITATE. CONSTRUCTIVÍSM s . n . Curent artistic apărut după primul război mondial , care concepe realitatea într - o viziune de forme geometrice ( uneori abstracționiste ) și care luptă pentru puritatea și simplitatea ... INGENUITÁTE s . f . Simplitate ... INGÉNUU , - UĂ , ingenui , - ue , adj . , s . f . 1. Adj . Care vădește simplitate , naturalețe împletită cu sinceritate și cu naivitate , plin de ingenuitate ; candid . 2. S . f . Rol , personaj , eroină care reprezintă o fată inocentă , pură , candidă ; p ... ... NAIVITÁTE , naivități , ( 2 ) s . f . 1. Însușirea de a fi naiv ( 1 ) ; comportare de om naiv ; simplitate ; nevinovăție , ingenuitate , candoare . 2. ( Peior . ) Lipsă de maturitate în judecată și în comportare ; p . ext . vorbă , faptă , atitudine de om naiv ( 2 ) . [ Pr . : na - i ... ... cu faptele din realitatea obiectivă , cu ordinea firească a lucrurilor ; normal , firesc . II. Adv . Firește , desigur , bineînțeles . III. S . n . ( Astăzi rar ) Naturalețe , simplitate ... NUDITÁTE , nudități , s . f . 1. Starea , înfățișarea unei persoane nude ; goliciune . 2. Lipsă de podoabe ; simplitate PATRIARHÁL , - Ă , patriarhali , - e , adj . 1. Al patriarhului ( 1 ) sau al patriarhiei , privitor la patriarh sau la patriarhie . 2. Care amintește simplitatea obiceiurilor și a traiului din vechime ; p . ext . liniștit , tihnit ; bătrânesc , tradițional , rustic . [ Pr . : - tri - ar - . - Var . : ( înv . ) patriarcál , - ă ... reprezintă o mare valoare materială , spirituală , morală etc . ; care este de mare preț , de mare importanță ; scump . 2. De un rafinament exagerat , căutat ; lipsit de simplitate ... SIMPLICITÁTE s . f . Simplitate ... SOBRIETÁTE s . f . 1. Însușirea de a fi sobru ; simplitate , concizie , austeritate ( în aspect , în felul de a fi ) . 2. Cumpătare , moderație în felul de a mânca , de a bea ... |
||