|
|
||
Vezi și:SOLSTIȚIAL,
ȚAP,
IARNĂ,
PRIMĂVARĂ,
RAC
... Mai multe din DEX...
SOLSTIȚIU - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. SOLSTÍȚIU, solstiții, s.n. Fiecare dintre cele două momente ale anului când Soarele se află la cea mai mare înălțime față de ecuator; datele calendaristice corespunzătoare acestor momente (21 iunie și 22 decembrie), marcând ziua cea mai lungă sau cea mai scurtă din an. - Din lat. solstitium, fr. solstice.Sursa : DEX '98 solstíțiu s. n. [-țiu pron. -țiu], art. solstíțiul; pl. solstíții, art. solstíțiile (sil. -ți-i-)Sursa : ortografic SOLSTÍȚI//U \~i n. Fiecare dintre cele două momente ale anului când Soarele atinge cea mai mare sau cea mai mică înălțime față de orizont. * \~ de vară ziua de 21 sau de 22 iunie, când în emisfera boreală a Pământului este cea mai lungă zi și cea mai scurtă noapte a anului. \~ de iarnă ziua de 21 sau de 22 decembrie, când în emisfera boreală a Pământului este cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte a anului. [Sil. sol-sti-țiu] /<lat. solstitium, fr. solsticeSursa : NODEX SOLSTÍȚIU s.n. Fiecare dintre cele două momente ale anului când Pământul se găsește la cea mai mare distanță de Soare (21 iunie și 21 decembrie) care marchează ziua (respectiv noaptea) cea mai lungă. [Pron. -țiu. / cf. fr. solistice, it. solstizio, lat. solstitium < sol - soare, stare - a sta].Sursa : neologisme SOLSTÍȚIU s. n. fiecare dintre cele două momente ale anului (2^1 iunie și 2^2 decembrie) când Pământul se găsește la cea mai mare distanță de Soare și care marchează ziua (respectiv noaptea) cea mai lungă. (< fr. solstice, lat. solstitium)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru SOLSTIȚIURezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru SOLSTIȚIU. ... vrea, devine de două ori mai lat și cu totul străveziu, dar aceasta numai de două ori pe an, și anume, când soarele ajunge la solstițiu. Cea mai mare plăcere a lui Cotadi - în afară de aceea de a-și lipi cu gumă-arabică diferiți nasturi și ... Mihai Eminescu - Memento mori Memento mori de Mihai Eminescu (Panorama deșertăciunilor) Turma visurilor mele eu le pasc ca oi de aur, Când a nopții întunerec  înstelatul rege maur  Lasă norii lui molateci înfoiați în pat ceresc, Iară luna argintie, ca un palid dulce soare, Vrăji aduce peste lume printr-a stelelor ninsoare, Când în straturi luminoase basmele copile cresc. Mergi, tu, luntre-a vieții mele, pe-a visării lucii valuri, Până unde-n ape sfinte se ridică mândre maluri, Cu dumbrăvi de laur verde și cu lunci de chiparos, Unde-n ramurile negre o cântare-n veci suspină, Unde sfinții se preîmblă în lungi haine de lumină, Unde-i moartea cu-aripi negre și cu chipul ei frumos. Una-i lumea-nchipuirii cu-a ei visuri fericite, Alta-i lumea cea aievea, unde cu sudori muncite Te încerci a scoate lapte din a stâncei coaste seci; Una-i lumea-nchipuirii cu-a ei mândre flori de aur, Alta unde cerci viața s-o-ntocmești, precum un faur Cearc-a da fierului aspru forma cugetării reci. Las-să dorm... să ... Mihai Eminescu - Memento mori (Panorama deșertăciunilor) Mihai Eminescu - Memento mori (Panorama deşertăciunilor) Memento mori de Mihai Eminescu (Panorama deșertăciunilor) Turma visurilor mele eu le pasc ca oi de aur, Când a nopții întunerec  înstelatul rege maur  Lasă norii lui molateci înfoiați în pat ceresc, Iară luna argintie, ca un palid dulce soare, Vrăji aduce peste lume printr-a stelelor ninsoare, Când în straturi luminoase basmele copile cresc. Mergi, tu, luntre-a vieții mele, pe-a visării lucii valuri, Până unde-n ape sfinte se ridică mândre maluri, Cu dumbrăvi de laur verde și cu lunci de chiparos, Unde-n ramurile negre o cântare-n veci suspină, Unde sfinții se preîmblă în lungi haine de lumină, Unde-i moartea cu-aripi negre și cu chipul ei frumos. Una-i lumea-nchipuirii cu-a ei visuri fericite, Alta-i lumea cea aievea, unde cu sudori muncite Te încerci a scoate lapte din a stâncei coaste seci; Una-i lumea-nchipuirii cu-a ei mândre flori de aur, Alta unde cerci viața s-o-ntocmești, precum un faur Cearc-a da fierului aspru forma cugetării reci. Las-să ... Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I Donna Alba de Gib Mihăescu (Volumul I) Volumul II →→ Am pornit cu stângul în lume, ca și în război. La demobilizare, acolo, în dosul magaziilor gării, pe câmpul presărat cu mese și cu soldați beți de fericirea vieții recâștigate, pe toți i-am auzit: "Băgați de seamă, când vă veți vedea cu libretul în mână, să porniți cu dreptul!" Dar eu știu că oricât m-am muncit cu gândul, acum un an, să mișc întâi dreptul, când s-o da semnalul de plecare, spre front, din obișnuință militărească - deși acum nu mai răcneau porunci scurte ca la paradă și nimeni nu se uita cu ce pas o ia omul spre moarte -, am mișcat stângul. Și iată-mă c-am ajuns prin atâtea ploi de foc, cu picioarele și cu mâinile zdravene, cu pieptul neîngăurit, tocmai aici, în această zi sfințită a liberării de orice pericol. Iar astăzi e zi de marți și dacă toți oamenii dimprejurul meu se fac a uita c-au să pornească înapoi pe drumul vieții, cu tot dreptul mișcat întâi, într-o zi atât de nefastă, eu mă simt din cale-afară de ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SOLSTIȚIURezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru SOLSTIȚIU. ... SOLSTIȚIÁL , - Ă , solstițiali , - e , adj . Care ține de solstițiu , privitor la solstițiu ȚAP , țapi , s . m . 1. Masculul caprei domestice , al caprei negre și al căprioarei . 2. Pahar special de bere , cu toartă , având capacitatea de 300 ml ; conținutul unui astfel de pahar . 3. ( Art . ) Numele unei constelații în care intră Soarele la solstițiul de IÁRNĂ , ierni , s . f . 1. Anotimpul cel mai friguros , care urmează după toamnă și precedă primăvara , cuprins între solstițiul de la 22 decembrie și echinocțiul de la 21 martie . 2. Fig . PRÍMĂVARĂ , primăveri , s . f . Unul dintre cele patru anotimpuri care urmează după iarnă și precedă vara , cuprinzând ( în emisfera noastră ) intervalul dintre echinocțiul de la 21 martie și solstițiul de la 21 RAC , raci , s . m . 1. Crustaceu comestibil acoperit cu o carapace tare , de culoare neagră - verzuie , care devine roșie la fiert , cu abdomenul inelat , cu cinci perechi de picioare , dintre care cea din față este în formă de clește ( Astacus fluviatilis ) . 2. ( Art . ) Numele unei constelații în dreptul căreia Soarele ajunge la solstițiul de vară . 3. Nume dat unor unelte care prind sau agață ca picioarele racului ( 1 ) : a ) dispozitiv folosit pentru fixarea coloanei de țevi de pompare în coloana de exploatare a unei sonde ; b ) dispozitiv folosit la prinderea și readucerea la suprafață a unor piese scăpate sau rămase accidental în gaura de sondă . 4. Ustensilă de uz casnic , confecționată din oțel , ascuțită și prevăzută cu un mâner , cu care se extrag dopurile din sticlele înfundate ; tirbușon . 5. ( Med . ; pop . ) |
||