A r c h e u s . r o

Salt la: DEX |Forme bază |Traducere | Despre site

Resurse lingvistice pentru limba română

Cuvântul STRĂINĂ nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: STRĂIN

  Vezi și:PRIPAS, AGENTURĂ, CALC, COLONIE, DEVIZE, EXTRANEITATE, NEOCUPAT, OCUPAT, RUPE, STRĂINĂTATE, XENOFIL ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului STRĂINĂ: STRĂINA.

STRĂINĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

Sursa : DEX '98

Sursa : antonime

Sursa : sinonime

Sursa : sinonime

Sursa : ortografic

Sursa : NODEX

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Rezultate suplimentare

Rezultate din Literatură pentru STRĂINĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 695 pentru STRĂINĂ.

Vasile Alecsandri - Străinul (Alecsandri)

... Și la lume n-am crezare, Ci am numai ochi de plâns Ș-un suflet de dor aprins. Frunză verde rozmarin, Rău e de voinic străin! Numai luna că-l iubește Și soarele-l încălzește. Trece-n jos, se duce-n sus, Nime nu-i dă un răspuns, Nici îi zice ...

Friedrich Schiller - Copila din străini

Friedrich Schiller - Copila din străini Copila din străini de Friedrich Schiller Traducere de Ștefan Octavian Iosif Publicată prima oară în Viața , 12 martie 1895 Într-un cătun, pe la Florii, Venea în orice primăvară, Cu cele dintîi ciocîrlii, O mîndră, tainică fecioară. Ea nu era născută-n plai, Nu se știa de unde este, Și urmele i le pierdeai La despărțire, făr' de veste. În sfînta ei apropiere Era atîta-nsuflețire, Dar o nobleță, o putere O-ndepărta de iscodire. Venea cu fructe și cu flori, Le aducea din depărtare, Din cîmpii cei mai roditori, De rouă plini și plini de soare, Cu drag le împărțea apoi, Unuia fructe — altuia flori: Bătrîni în cîrji și juni vioi Mergeau spre casă zîmbitori. Și toți erau bineveniți, Dar cînd să plece din cătun, Ea dete darul cel mai bun Unei perechi de-

Garabet Ibrăileanu - Scriitori români și străini

Garabet Ibrăileanu - Scriitori români şi străini Scriitori români și străini de Garabet Ibrăileanu Cuprins 1 I. L. Caragiale 2 Mihai Eminescu 3 George Coșbuc 4 Ion Creangă 5 Alexandru Macedonski 6 Duiliu Zamfirescu 7 Ionel Teodoreanu I. L. Caragiale Numele proprii în opera comică a lui Caragiale Pe marginea „Nopții furtunoaseâ€� Pe marginea lui „Conu Leonida față cu reacțiuneaâ€� Mihai Eminescu Geniu pustiu Pe lângă plopii fără soț George Coșbuc Vara Ion Creangă Țăranul și târgovățul Alexandru Macedonski La moartea lui Alexandru Macedonski Duiliu Zamfirescu La moartea lui Duiliu Zamfirescu O muză și Viața la țară Ionel Teodoreanu La

Garabet Ibrăileanu - Influențe străine și realități naționale

Garabet Ibrăileanu - Influenţe străine şi realităţi naţionale Influențe străine și realități naționale de Garabet Ibrăileanu Voim să vorbim despre influențele străine exercitate asupra literaturii române. Acest capitol este unul din cele mai importante din istoria literaturii noastre, căci această istorie, de la 1800 până la 1880, adică de atunci de când începe literatura propriu-zisă -- cea beletristică -- și până la definitiva ei închegare (și în parte chiar și după aceea) este, dintr-un punct de vedere, istoria influențelor străine, care au putut pune în valoare -- ca să întrebuințăm un cuvânt pompos -- comorile sufletești ale poporului român. Celălalt capitol important (ideea urmează de la sine) are de obiect afirmarea tot mai puternică a spiritului național în această literatură creată cu ajutorul modelelor străine, adică procesul de emancipare a literaturii naționale, de treptată eliberare de aceste modele. Literatura beletristică cultă -- inexistentă înainte de 1800 din cauza împrejurărilor nefavorabile istorice -- nu s-a putut naște decât grație unor modele străine. Fără influența străină, mai ales franceză, începută încă dinainte de 1800, nu ar fi fost posibil nici Creangă, și nici măcar culegerile de doine și balade populare. Chiar și ideea de a culege poezie ...

Dimitrie Bolintineanu - În țări străine și-au scuturat

Dimitrie Bolintineanu - În ţări străine şi-au scuturat În țări străine și-au scuturat de Dimitrie Bolintineanu În țări străine și-au scuturat Anii mei tineri florile june; Ochii cu lacrimi d-amărăciune Zilele toate le-au salutat! În darn speranța viselor line Mi-arată cupa cu dezmierdări, Aceste roze de desfătări Pălesc în umbra țării străine. Sufletu-mi cade zdrobit de dor, Și-a rănii plantă vindecătoare Nu se va naște l-al vieții soare Nici chiar în noaptea din viitor. Viermele rupt-a la rădăcină Floarea ce cade către pământ, Și s-o renască pe-al ei mormânt Nu mai e-n viață nici o

Ștefan Octavian Iosif - Copila din străini

Ştefan Octavian Iosif - Copila din străini Copila din străini de Friedrich Schiller Traducere de Ștefan Octavian Iosif Publicată prima oară în Viața , 12 martie 1895 Într-un cătun, pe la Florii, Venea în orice primăvară, Cu cele dintîi ciocîrlii, O mîndră, tainică fecioară. Ea nu era născută-n plai, Nu se știa de unde este, Și urmele i le pierdeai La despărțire, făr' de veste. În sfînta ei apropiere Era atîta-nsuflețire, Dar o nobleță, o putere O-ndepărta de iscodire. Venea cu fructe și cu flori, Le aducea din depărtare, Din cîmpii cei mai roditori, De rouă plini și plini de soare, Cu drag le împărțea apoi, Unuia fructe — altuia flori: Bătrîni în cîrji și juni vioi Mergeau spre casă zîmbitori. Și toți erau bineveniți, Dar cînd să plece din cătun, Ea dete darul cel mai bun Unei perechi de-

Alexandru Dimitrie Xenopol - Naționalism și antisemitism

... mai puternice un neam de oameni străini de toate celelalte popoare ale lumei? E vorba de Evrei. Evreii sunt fără tăgăduială în România un element străin, căci lăsând la o parte toate celelalte ale lor apucături, Evreii din România nu vorbesc limba țării. Ei sunt veniți la noi în imensa lor ... să vorbească românește și chiar aceÄ› dintre dânșii cari și-au însușit limba românească într-un chip mai curgător, o rostesc totdeauna cu un accent străin foarte pronunțat. Putem susține că Evreii în România, cari să vorbească limba română, sunt numai foarte rari excepțiÄ›. Și ei nu numai că nu știu ... de înălțare și de mândrie a neamului nu se alipește de sufletul lor. Ei rămânîntr-un cuvânt, în imensa lor majoritate un element străin de țară, fără dor pentru ea, fără legături cu mentalitate poporului român. Este învederat că menținerea în organismul nostru a unui neam străin ... mare a puterei religiei, am cere numai încurajarea însoțirilor mixte între Români și Evrei ca cel mai puternic mijloc de contopire al acestui neam străin, în sânul poporului nostru. S’ar puteĂ  modificĂ  normele de împământenire în sensul că orice ...

Ion Luca Caragiale - Addenda - Justificarea unor expulzări

Ion Luca Caragiale - Addenda - Justificarea unor expulzări Addenda - Justificarea unor expulzări de Ion Luca Caragiale Europa, în urma războiului ruso-româno-turc, a reclamat dela Statul român să adopte principiul absolutei toleranțe religioase, ca o dovadă că acest tânăr Stat, ce pretindea să fie admis a conlucra în marginile mijloacelor sale la opera de civilizație a continentului, voește a îmbrățișa în totul principiele de drept public ale lumii moderne. Asfel, tratatul dela Berlin, a reclamat dela Statul nostru a ridica din Constituția sa impedimentul din cauză de deosebire de cult la câștigarea cetățeniei române. Statul nostru a recunoscut cât era de îndreptățită exigența aceasta unanimă a puterilor; el a voit sincer a renunța în viața lui publică la un principiu de care odată avusese nevoe, dar care anume, în noua fază în care intra, ca Stat de sine stătător, nu-i mai era de nicio trebuință. A modificat deci articolul respectiv din constituție în sensul strict al exigenței Europei, deschizând poarta cetățeniei române, fără nicio considerație religioasă, tutulor acelora cari ar putea să o merite și s' ...

Ion Luca Caragiale - Românii verzi

... Despre datoriile membrilor societății în genere Art. 4 - Membrii de orice sex și etate ai societății "Românii Verzi" sunt datori să urască tot ce e străin și tot ce e de la străin, tot ce nu e român verde sau tot ce nu e de la român verde. Urmează apoi mai multe articole unde se enumără cu de ... perforat, sau s-ar gâdila prea tare, sub nici un cuvânt nu va putea lua o doică străină, care ar da copilului să sugă lapte străin, alăptându-l în același timp cu sentimente și idei străine; ci va fi datoare să ia o doică româncă verde, de preferință o membră activă ... o amendă și a treia oară excluderea, în ședință plenară, a membrului vinovat, din societatea "Românilor Verzi" și declararea lui ca străin

Dimitrie Bolintineanu - Cahul

Dimitrie Bolintineanu - Cahul Cahul de Dimitrie Bolintineanu Stelele de aur prin eter luceau. Turcii și moldavii printre flori dormeau. Ionașcu trece noaptea în veghere; Își adapă dulce sufletu-n durere, Apoi zice-n sine: ,,Slabe muritor! Nu-i destul că soarta te-a supus la dor, Pentru ce chiar însuți îți urzești în lume Altă suferință care te supune? Viața și mărirea, fericiri lumești, Vine-o zi în care tu le părăsești, Iar a ta țărână viermilor e dată Cât de dalbă fie fala ce te-mbată!" Cheamă capii oștii și-astfel le-a vorbit — ,,Voi, cozaci ce-n lupte dalbe m-ați servit! Voi, feciori din țară ce, venind în lume, V-au scăldat cu lacrimi ale voastre mume, A sosit momentul jugul să zdrobim... Sau prin mândra moarte să ne nemurim! Puțin timp în lume un erou trăiește, Dar în scurta viață secoli viețuiește! Căci de dulce fală trece cununat Și, murind, în urmă-i nu va fi uitat. Cel dintâi muri-voi pentru-al țării bine! Cel dintâi lovi-voi cu-a mea călărime!" Zice. Dar sub cortu-i iată a părut Doamna ...

Dimitrie Bolintineanu - Ziua bună la țară

... ce-ai fost gloria mea, Eu mă duc, fii sănătoasă! Nu știu de te-oi revedea. Dar ce-mi pasă oare mie Dacă pe pământ străin, Dacă în călătorie Moartea îmi va zice: vin'! Vai! în sânu-ți dulce, oare Sunt eu mai puțin străin Când pe toată ziua moare Visul sufletului lin? Iară se ridică norul. Vasul tău nu este-n port, Vânturi rele ca și dorul Către negre ... slăbiciune, Fără legi, să putrezești Și prin dulce moliciune Te-au lăsat să te slăbești! Când chiar fiii-ți te ucide, Ce blestemi pe cel străin? Țara mea se sinucide! Moartea este-n al ei sân! Fiii tăi nu vor dreptatea, S-a văzut atâția ani! Ei invoacă libertatea ...

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru STRĂINĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 155 pentru STRĂINĂ.

PRIPAS

... drept garanție ( până la recuperarea pagubei produse în semănături străine ) ; b ) ( despre copii ) părăsit , abandonat ; p . ext . nelegitim ; c ) ( despre oameni ) venit din altă parte ; străin

AGENTURĂ

... în țările capitaliste , condusă de un agent ( 1 ) ; totalitatea afacerilor efectuate de o astfel de casă ; agenție . 2. Grupare aflată în slujba intereselor unui stat străin sau a unor cercuri financiare ori politice străine , care înteprinde acțiuni de spionaj și urmărește subordonarea economico - politică a statului în ...

CALC

... 2. Copia pe hârtie de calc a unui desen ; decalc ( 1 ) . 3. Fenomen lingvistic care constă în atribuirea de sensuri noi , după model străin

COLONIE

COLÓNIE^2 s . f . ( Și în sintagma apă de colonie ) Lichid parfumat , fabricat din alcool și diverse uleiuri vegetale , folosit în cosmetică . COLONÍE^1 , colonii , s . f . 1. ( În antichitate ) Cetate sau oraș întemeiat , în scopuri comerciale sau strategice , de fenicieni , de greci sau de alte popoare pe teritorii străine . 2. Teritoriu ocupat și administrat de o națiune străină și care este dependent de aceasta pe plan politic , economic , cultural etc . 3. Grup compact de persoane ( de aceeași origine ) așezat într - o țară sau într - o regiune a unei țări și care provine din imigrare sau din strămutare . 4. Grup de copii trimiși la odihnă în stațiuni climaterice sau balneare ; loc unde este găzduit acest grup de copii . 5. Grup de animale din aceeași specie , care duce viața în comun . Colonie de

DEVIZE

DEVÍZE s . n . pl . Documente de credit și de plată ( cambii , cecuri etc . ) emise în valută străină și pe baza cărora beneficiarul obține o anumită cantitate de valută dintr - o altă țară ; mijloc de plată în valută

EXTRANEITATE

... EXTRANEITÁTE s . f . 1. Caracter străin al unui element cuprins într - un raport juridic , necesitând aplicarea unei legi nenaționale . 2. Situația juridică a unei persoane care se află într ...

NEOCUPAT

NEOCUPÁT , - Ă , - Ă , neocupați , - te , adj . 1. ( Despre un teritoriu , oraș etc . ) Care nu este cucerit de o armată străină , care nu este stăpânit de o putere străină . 2. ( Despre bunuri mobile sau imobile ) Care nu este deținut temporar de

OCUPAT

OCUPÁT , - Ă , ocupați , - te , adj . 1. ( Despre un teritoriu ; un oraș etc . ) Cucerit de o armată străină ; stăpânit de o putere străină ; 2. ( Despre bunuri mobile sau imobile ) Stăpânit , deținut ( temporar ) de cineva ; pe ( sau în ) care stă cineva . 3. ( Despre persoane ) Care are mult de lucru , cu multe treburi ; preocupat , absorbit ;

RUPE

RÚPE , rup , vb . III . 1. Tranz . A distruge continuitatea unui material solid sub acțiunea unor solicitări mecanice ; a despărți ( intenționat ) un obiect în două sau în mai multe bucăți . 2. Tranz . A distruge un obiect prin întrebuințare . 3. Tranz . ( Adesea fig . ) A distruge un obiect prin sfărâmare , spargere etc . Apele rup stăvilarele . 4. Tranz . A sfâșia un lucru smulgând bucăți dintr - însul . 5. Tranz . A smulge . 6. Refl . și tranz . A ( se ) depărta , a ( se ) desprinde de cineva sau de ceva . Se rupseră din grămadă . 7. Tranz . Fig . A se exprima cu greu într - o limbă străină , a ști foarte puțin o limbă străină . [ Var . : ( reg . ) rúmpe vb .

STRĂINĂTATE

... STRĂINĂTATE , străinătăți , s . f . 1. Țară , regiune situată dincolo de granițele propriei patrii . 2. Mediu străin în care se află cineva , departe de familie și de cunoscuți . [ Pr . : stră - i - . - Var . : ( pop . ) streinătáte s . f . ] - Străin

XENOFIL

... XENOFÍL , - Ă , xenofili , - e , adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care nutrește simpatie față de străini sau față de cea ce este străin

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...

Contact | Hartă site | Sus
© 2006-2020 Archeus | Design by Andreas Viklund