|
|
||
Vezi și:TARIFAR,
PAUȘAL,
CLASĂ,
FORFETAR,
PROTECȚIONISM,
RECOMANDAT,
TARIFA
... Mai multe din DEX...
TARIF - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. TARÍF, tarife, s.n. Taxă oficială fixată pentru anumite prestații de serviciu, pentru vânzarea anumitor articole etc.; listă sau tablou pe care sunt afișate aceste taxe. - Fr. tarif (< it.).Sursa : DLRM TARÍF, tarife, s.n. 1. Taxă oficială fixată pentru anumite prestații de serviciu, pentru vânzarea anumitor articole, transporturi de mărfuri și de persoane etc. ** Sumă de bani dată cuiva pentru o muncă depusă. 2. Tabel, listă cuprinzând prețurile unitare sau specifice pentru furnituri, servicii etc. (publice) și condițiile stabilite pentru aplicarea lor. 3. (În sintagma) Tarif vamal = tabel în care sunt înscrise taxele vamale la care sunt supuse mărfurile trecute peste granița unui stat. [Pl. și: tarifuri] - Din fr. tarif.Sursa : DEX '98 TARÍF s. preț, taxă. (Prestări de servicii cu \~ moderat.)Sursa : sinonime taríf s. n., pl. tarífe/tarífuriSursa : ortografic TARÍF \~e n. 1) Sistem de norme (oficiale) de retribuire a diferitelor prestări de servicii. 2) Tabel care cuprinde taxele pentru serviciile publice. /Sursa : NODEX TARÍF s.n. Listă cuprinzând prețurile unor mărfuri, taxele vamale, costul biletelor la trenuri etc. ** Sistem de norme pe baza căruia se stabilește retribuirea fiecărui fel de muncă. [Pl. -fe, -furi. / < fr. tarif].Sursa : neologisme TARÍF s. n. 1. listă cuprinzând prețurile unor mărfuri sau servicii, transporturi, taxe vamale etc. 2. sistem de norme pe baza căruia se stabilește retribuirea fiecărui fel de muncă. (< fr. tarif, it. tariffa, germ. Tarif)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru TARIFRezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru TARIF. Ion Luca Caragiale - Slăbiciune Ion Luca Caragiale - Slăbiciune Slăbiciune de Ion Luca Caragiale Parizienii au aperitivul, vienezii fanfara, ploeștenii politica, alții alta: locuitorii capitalelor mari au totdeauna câte o deosebită slăbiciune, câte o patimă. Dar bucureștenii? E ușor de răspuns: Muscalul! Muscalul, se-nțelege, nu atât din punctul de vedere politic sau social și cu atât mai puțin din punctul de vedere economic, fiindca muscalul nu vrea să știe de regulamentele noastre polițienești, nu admite tarifele noastre oficiale; muscalul ține la tariful său autonom. În adevăr, ia să vedem. Tariful birjarilor de piață sună astfel: „2 lei o oră în raza orașului; 1 leu o cursă ce nu trece peste ceas; 2 lei cursa de la și până la gări." Aș! crezi că vrea să știe muscalul de asta! Dar putem noi tolera în statul nostru, în Capitală, ca niște străini să nesocotească regulamentele stabilite? Firește că putem. De ce să nu putem? Nimic pe lume nu se poate mai ușor decât a tolera. Dar e drept să îndoiască, să întreiască și, la zile mari, să împătrească prețul curselor? Fără nici o ezitare, răspund: da, e drept. Nimic nu e mai drept pe lume decât prețul patimii. Vedeți pe acest ... Constantin Negruzzi - Duchesa Milanului Constantin Negruzzi - Duchesa Milanului Duchesa Milanului de Constantin Negruzzi martie 1826 Italie, după ce o îndelungă vremi s-au luptat pentru slobozănie sa cu împărații, la ce de pe urmă o dobândisă; și ei nu mai avĂ© întru ea decât o umbră de stăpâniri în niște particularnice staturi, cari încă îi cunoște, nu atât ca să-s încredințăzi de protecsie lor, cu cât să temĂ© să aibă din puterea lor. Milanezul era cel mai mari dintre toate. Viscontezii, cari din particularnici stăpânitori să făcusă duchi, să bucura de o stăpâniri legiuită prin bunăvoință a noroadelor, și prin aceea a împăraților. Dar parte bărbătească a aceștii familii sfârșându-să, toate driturile sali au trecut în Casa de Orleans, prin Valentina Milanului, cari să măritasă după acest vestit duc de Orleans, ci s-au omorât de Ioan, ducul de Burgon. Stare ce jalnică întru care catandisâsă Franța, din pricina războaielor cu englejii și a feliuri de tarifuri de cari această împărăție era stricată, nu au lăsat pe copiii ducului de Orleans ca să-s ducă să puie stăpânire pe acest ducat. Venețienii, cari afla milanezul după plăcerea lor, negreșit l-ar fi apucat ... Mihail Kogălniceanu - Dorințele partidei naționale în Moldova Mihail Kogălniceanu - Dorinţele partidei naţionale în Moldova Dorințele partidei naționale în Moldova de Mihail Kogălniceanu Atât curților Turciei și Rusiei, cât și Europei întregi, sunt acum deplin cunoscute întâmplările din luna lui mart trecut. O petiție în 35 puncturi întemeiate pe principiile Organicescului Reglement, iscălită de mai multe sute de persoane din toate clasele sociale ale Moldovei, fu tratată de către domul Mihail Sturdza ca o rebelie manifestă si zugrăvită înaintea Puterilor ca o crimă contra driturilor lor. Crudele și nelegiuitele pedepse, săvârșite fără nici o judecată asupra multora din iscălitorii acestei nevinovate petiții, au revoltat toate inimile; ele sunt prea cunoscute spre a avea trebuință de a se înșira din nou. Curțile de Constantinopol și de Sankt-Petersburg, voind a cerceta starea lucrurilor din Principate și reformele de care au neapărată trebuință, au rânduit la fața locului ca comisari împărătești pe EE. LL Talaat Efendi și Duhamel. De la 1 april și până acum, sfârșitul lui august, în toate tristele împrejurări ce au înconjurat țara, moldovenii au răbdat cu cea mai mare resignație (căci nu putem zice curaj) toate biciurile ce le-au venit și de la Dumuezeu și de la oameni. ... Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I Donna Alba de Gib Mihăescu (Volumul I) Volumul II →→ Am pornit cu stângul în lume, ca și în război. La demobilizare, acolo, în dosul magaziilor gării, pe câmpul presărat cu mese și cu soldați beți de fericirea vieții recâștigate, pe toți i-am auzit: "Băgați de seamă, când vă veți vedea cu libretul în mână, să porniți cu dreptul!" Dar eu știu că oricât m-am muncit cu gândul, acum un an, să mișc întâi dreptul, când s-o da semnalul de plecare, spre front, din obișnuință militărească - deși acum nu mai răcneau porunci scurte ca la paradă și nimeni nu se uita cu ce pas o ia omul spre moarte -, am mișcat stângul. Și iată-mă c-am ajuns prin atâtea ploi de foc, cu picioarele și cu mâinile zdravene, cu pieptul neîngăurit, tocmai aici, în această zi sfințită a liberării de orice pericol. Iar astăzi e zi de marți și dacă toți oamenii dimprejurul meu se fac a uita c-au să pornească înapoi pe drumul vieții, cu tot dreptul mișcat întâi, într-o zi atât de nefastă, eu mă simt din cale-afară de ... Garabet Ibrăileanu - Adela Adela de Garabet Ibrăileanu (Fragmente din jurnalul lui Emil Codrescu) (iulie-august 189...) Bălțătești!... O improvizare de bâlci, pe șoseaua care vine de la Piatra, trece prin mijlocul satului, strâmbă, șerpuind printre râpi, și se duce la Târgu-Neamțului, înconjurată de singurătăți. Lume multă, care vrea să petreacă și nu știe cum. Doamnele, ostentativ fără treabă, umblă în rochii de casă și cu capul gol... Domnii, cu jambiere și șepci impermeabile, trec la poștă, peste drum de hotel, înarmați cu alpenstock -uri, strânse energic în pumn la nivelul bărbiilor înțepenite și importante. Peisaj meschin. O colină întinsă, tristă, pătată de câțiva arbori schilozi, ascunde munții dinspre apus. Nici o ,,cunoștință". Sistem infailibil: în genere, atitudini nesociabile; în specie, evitarea parcului. Pe drumul, inevitabil, din ,,centru" -- cufundat în lectura unui ziar. (Am un număr din Voința națională încă din București.) Plictis odihnitor. Lectură plăcută, reconfortantă: cataloagele câtorva librării străine și un dicționar portativ, cărțile de căpătâi care, împreună cu Diogen Laerțiul, repertoriu de cancanuri și idei antice (amintit adesea de Coco Dimitrescu în ,,prelegerile" lui nocturne de la Cosman și găsit din întâmplare la un anticar), alcătuiesc biblioteca mea estivală. Cataloagele -- pentru momentele de lirism intelectual. Unele ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TARIFRezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentru TARIF. ... TARIFÁR , - Ă , tarifari , - e , adj . Privitor la tarif ; ( despre preț , taxă , salariu ) fixat prin tarif , în conformitate cu un tarif ... pentru o prestație de serviciu , pentru un consum de energie etc . prin fixarea cu aproximație a unei sume globale . 2. Adj . ( În sintagmele ) Tarif ( sau preț ) paușal = tarif sau preț care se plătește uniform , stabilit în baza experiențelor sau a unei evaluări . Asigurare paușală = asigurare pentru bunuri , persoane etc . contra plății ... ... programe de învățământ . 5. Fiecare dintre grupele de câte trei cifre ale unui număr cu mai multe cifre . Clasa miilor . 6. Categorie ( după confort și tarif ) a vagoanelor , compartimentelor , cabinelor etc . pentru călătoria cu trenul , cu tramvaiul , cu vaporul . 7. Categorie , grad , rang , care se acordă unui salariat potrivit ... FORFETÁR , - Ă , forfetari , - e , adj . ( Despre tarifuri , taxe , impozite etc . ) Care este dinainte stabilit la o sumă globală și PROTECȚIONÍSM s . n . Politică economică a unui stat , care urmărește protejarea temporară , parțială sau totală a industriei și a agriculturii indigene prin aplicarea unui regim vamal cu tarife ridicate la mărfurile de import , prin restricții valutare etc . [ Pr . : - ți - ... RECOMANDÁT , - Ă , recomandați , - te , adj . 1. Indicat , precizat ca bun . 2. ( Despre scrisori , colete etc . ) Pentru care poșta percepe un tarif ... TARIFÁ , tarifez , vb . I . Tranz . ( Rar ) A supune unui tarif |
||