|
|
||
Vezi și:PODEA,
SUFIT,
BAGDADIE,
CIUBUC,
COARDĂ,
COPTURĂ,
CULMINĂRIȚĂ,
CUNUNĂ,
GRINDIȘ,
MANSARDĂ
... Mai multe din DEX...
TAVAN - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. TAVÁN, tavane, s.n. 1. Plafon. * Expr. A sta cu ochii în tavan = a sta degeaba; a lenevi. ** Partea superioară a unei excavații miniere. 2. (Reg.) Scândură de brad, lungă și subțire, folosită la construirea podului casei. 3. (Reg.) Fiecare dintre cele două extremități ale unei corăbii, unde dorm corăbierii. - Tc. tavan.Sursa : DLRM TAVÁN, tavane, s.n. 1. Suprafața interioară a planșeului superior dintr-o încăpere; plafon. * Expr. A sta cu ochii în tavan = a sta degeaba; a lenevi. ** Partea superioară a unei excavații miniere. 2. (Reg.) Scândură de brad, lungă și subțire, folosită la construirea podului casei. 3. (Reg.) Fiecare dintre cele două extremități ale unei corăbii, unde dorm corăbierii. [Pl. și: tavanuri] - Din tc. tavan.Sursa : DEX '98 TAVÁN s. (CONSTR.) plafon, (astăzi rar) pod, (înv. și reg.) podele (pl.), sufit, (Mold.) bagdadie, (Transilv. și Ban.) cerine. (\~ al unei camere.)Sursa : sinonime taván s. n., pl. taváneSursa : ortografic TAVÁN \~e n. 1) Suprafață plată care formează partea de sus a unei încăperi; pod; plafon. * A sta cu ochii în \~ a sta fără treabă; a trândăvi. 2) tehn. Partea superioară a unei excavații miniere subterane. /<turc. tavanSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru TAVANRezultatele 1 - 10 din aproximativ 60 pentru TAVAN. Ion Luca Caragiale - Știe carte băiatu lui Papuca!... ... œAceasta este (gândi junele, izbit de ciudățenia fenomenului) ori o paradoxală minune, ori o minunată paradoxă!... Cum să umble boul, vaca, vițelul, ori mânzata pe tavan?... S-ar putea?... Să cercetăm dicționarul!â€� Și se pune băiatul pe răsfoială: o noapte întreagă consultă dicționarul favorit, citește, scrie, calculează, își sparge capul ... cu meditația, îsi revarsă în spirit toate amintirile, și geaba! Până la ziuă nu ajunge să dezlege problema: cum poate să umble speța bovină pe tavan ca muștele? A doua zi, fericita lui mamă, văzându-l obosit de atâta luptă cu dicționarul și aflând ce problemă îl chinuise toată ... firele lui zeama nevinovatei greșeli a dobitocului, astfel că bârna a rămas pătată, și așa pătată au pus-o dulgherii la tavan. Tot așa și băiatului de la Națiunea îi trebuie o explicație în privința lui Falstaff, care îi revarsă în spirit amintiri — o explicație ce ... Falstaff nu e trecut în cel mai ieftin dicționar! De aceea băiatul procopsit al lui Papuca stă ca colegul său, Nastratin-fiul, cu ochii în tavan și nu i se revarsă în spirit altă amintire decât a berbantului de Falstaff din Suratele vesele de la Windsor, pentru că acesta ... Ion Luca Caragiale - Termitele... Ion Luca Caragiale - Termitele... Termitele... de Ion Luca Caragiale UN MIC CAPITOL DE ISTORIE NATURALĂ, PENTRU POPOR Termitele sunt niște gângănii, sau gâze, cum le zice poporul la făpturile mici și delicate ale naturii, pe cari oamenii de știință le numesc în genere insecte. Pe termitele acestea, naturaliștii le numără în rândul insectelor, cum zic ei, nevroptere (dela cuvintele grecești nevron, adică nerv, și pteron, adică aripă); căci ele au aripioare străvezii, înăuntrul cărora se vede o țesătură deasă de firișoare nervoase. Ele trăesc în societate întocmită ca și furnicile: au o femeiușcă prăsitoare cu câțiva bărbătuși pe lângă ea, și pe urmă mulțime de soldați și de lucrătoare. Sunt la trup cam de mărimea furnicilor dela noi; de aceea popoarele le-au crezut întotdeauna că sunt furnici cu aripi. Sunt mai multe soiuri de termite; dar toate sunt săpătoare, și afară de asta, cea mai mare parte dintre ele sunt și constructoare; adică, sapă orice a clădit omul, ca pe ruinele clădirilor omenești, să-și clădească ele cuiburile și așezămintele lor. Trăiesc rozând din tot ce le iese 'n cale, tot ce pot roade; și de aceea sunt un așa vrăjmaș al oamenilor, că marele Lineu ... Panait Cerna - În peşteră În peșteră de Panait Cerna De pe tavane-ntunecate, Tăcute lacrimi cad mereu, Și parcă tot sporesc din greu, Din mari izvoare depărtate. Șuvițe tainice de apă Spre peșteri drum de ani străbat – Întruna se preling și sapă Tavanul șubred și-nnoptat. Dar după ani de picurare S-au închegat coloane pline: Eterna bolții lacrimare, În loc s-o surpe, - o susține. Tot astfel, lacrimi nesecate În suflete ne-au picurat, Și de furtuni nenumărate Viața noastră-a tremurat… Dar azi, când stau vârtejuri grele Să ne răpună-orice avânt, Noi trecem fără păs prin ele Și-aproape izbucnim în cânt. Un suflet tânăr ne străbate Și ne îndeamnă către cer – Din suferinți abia-ndurate Ne-am făurit armuri de ... aceeași vreme, uriașul se apropie, se plecă, luă pe Puiu în brațe și, în spaima mea, îl ridică cu furie de două ori până în tavan. Apoi îl sărută apăsat pe amândoi obrajii, îmi făcu semn să n-am frică și, în limba lui, pe care credea că nu o înțeleg ... ... de dantele, V-adoarme p-un divan; Când mii lumini ascunse în lampe colorate Resfrâng și vă-nmulțește-n oglinzile-ardicate De jos până-n tavan; Ș-o copiliță dulce, râzândă, grațioasă, În reverențe intră ușoară și frumoasă Ca și un îngeraș, - Și după ea un june măreț, voios și tare ... Cincinat Pavelescu - Păianjenul simbolist ... Și poate... pentru nemurire! Nici n-apucase bine să rostească Păianjenul lăudăros Naivitatea lui prostească, Că servitoarea, fără milă, Întinde lungu-i măturoi, Și din tavan aruncă la gunoi Păianjen, muscă, plasa inutilă. Morala: Și-n literatură, ca-ntr-o veche casă, Pânze de păianjen unii-ncep să țeasă. Dar de ... Dimitrie Anghel - De vorbă cu un afiș ... teatrului, ce rămăseseră neatinse de puterea flacărei, s-a stins și actorul cel mai adorat al mulțimei. Într-o odăiță scundă, joasă în tavan, cel ce stîrnea rîsul tuturora, cu o lumină aprinsă la căpătîi, după ce murise de atîtea ori, își dormea acum somnul cel din urmă. Mîni ... Dimitrie Anghel - Omul care s-a pierdut pe sine Dimitrie Anghel - Omul care s-a pierdut pe sine Omul care s-a pierdut pe sine de Dimitrie Anghel O perucă, o labă de iepure, un borcănaș cu cold-cream și altul de carmin, iar peste toate, un nor impalpabil de pudră erau de ajuns ca să-și facă o eternă tinerețe. Pe umeri, o mantă lungă, frumos aruncată, ciorapii bine trași pe pulpele artificiale de cauciuc, mîna elegant deprinsă să salute atingînd ușor pămîntul cu pana albă a tricornului sau a sombrerului de mușchetar, îl făceau netăgăduit de frumos și îi cîștigase faima de amorez irezistibil. Deprins însă să iubească față cu toată lumea, să-și declare înfocata dragoste în fiecare seară unei noi amante, să facă gesturi ce altfel nu sînt permise decît doară în cea mai strictă intimitate, să tragă spada fără a mai sta mult la gînd, cînd întîlnește un adversar cîntîndu-și romanța subt un balcon asupra căruia ar avea drepturile primului ocupant, el nu se mai simțea la largul lui între oamenii adevărați și nu mai putea să înțeleagă viața în afară de teatru... Succese și aventuri avusese, bineînțeles, dar cel ce știa ... Gelu Vlaşin - 15:28 â†�â†� 15:03 15:28 de Gelu Vlașin ( Atac de panică ) 15:55 →→ bat străzile dement ca-ntr-o poveste cu proști caut baba cloanța să-mi descânte vrăji cu bani mulți pe care să-i mestec de zor - mi-a spus un pitic - de la circul de stat am mai fost undeva într-o crâșmă cu târfe una roșcată s-a dat la mine sfinte sisoie! doi în chiloți băuseră rasputin cu bere verzuie și de mirare chelnerul se dilată tavanul întreg e o pată tu te-ai împrăștiat între birou și bibliotecă sexul atârnă ca un candelabru spart n-ai nici urechi parcă ți le-au ronțăit păianjeni uriași nasul ți-e vânăt ochiul de sticlă s-a rostogolit pe cimentul - valiză totul s-a umplut de vomă (iar sunt în ... a făcut oaie neagră țap netot bătrânel în opinci bun la toate gospodar m-a-ndopat cu minciuni și cu vorbe jurate-n tavan de biserici aiaiaiaiai cum vedeau ochii mei cucuveaua și noroiul din mintea furnicii ca o pastă de fiere mi-a făcut viața eu ... George Coșbuc - Poet și critic George Coşbuc - Poet şi critic Poet și critic de George Coșbuc —"Ce știu nu vreau să țin secret— Te rog să lași în pace muza, Căci tu ești cel mâi prost poet În Siracuza. Troheii șchiopi și iambii duri; Și nici nu știi măcar să-i furi!" Dar n-a sfârșit, căci Dionis, Ca un al doilea Ajax mitic, A râs de furie și-a-nchis În turn pe critic. P-un biet Omer îl poți nega; Dar când e prinț, e altceva. Orice poet, ca rege-i prost; Dar ca poet e orice rege Un geniu cum puțini au fost! Deci să-nțelege De ce murind fu Nero trist, Nu ca-mpărat, ci ca artist. Și bietul critic, otrăvit D-ale slujbașilor insulte, Trei părți din zi era silit Mereu s-asculte Toți iambii despre cari a zis Că-s cei mai proști din câți s-au scris. Din zori de zi un sclav îi sta La cap, citind până-ndeseară; Așa și ieri, și azi așa Și mâine iară. Și tot tavanul era scris Cu versuri d-a lui Dionis. Dar după ce-a ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TAVANRezultatele 1 - 10 din aproximativ 21 pentru TAVAN. ... confecționat din diferite materiale ( scândură , piatră , cărămidă etc . ) ; pardoseală , dușumea ; fiecare dintre scândurile folosite la pardositul unei încăperi , al unei construcții . 2. ( Înv . și reg . ) Tavan ( de scânduri ) ; fiecare dintre scândurile care alcătuiesc tavanul unei case . 3. ( Înv . ) Pavaj ( de scânduri ) ; fiecare dintre scândurile care se foloseau la pavarea unei străzi ... ... SUFÍT , sufituri , s . n . Ornament de var și nisip , executat în special pe tavan ; tavan ... BAGDADÍE , bagdadii , s . f . ( Reg . ) Plafon , tavan CIUBÚC , ciubuce , ( 1 , 2 ) ( 3 ) ciubucuri , s . n . 1. Pipă ( orientală ) cu țeava lungă . 2. Ornament în relief care marchează marginile unui perete , ale tavanului , ferestrei etc . 3. Fig . ( Fam . ) Avantaj sau câștig COÁRDĂ^2 , coarde , s . f . ( Reg . ) Spadă , sabie . [ Var . : coártă s . f . ] COÁRDĂ^1 , coarde , s . f . 1. Fir elastic confecționat din metal , din intestine de animale etc . , care întins pe anumite instrumente muzicale , produce , prin vibrare , sunete ; strună . 2. Fir împletit de sfoară , păr etc . care ține întinse capetele unui arc . 3. ( Mat . ) Segment de dreaptă care unește două puncte ale unei curbe sau extremitățile unui arc de cerc . 4. Sfoară care leagă brațele ferăstrăului și care , prin răsucire cu o pană , întinde pânza metalică a uneltei . 5. ( La pl . ) Cele trei rânduri de frânghii întinse pe laturile ringului de box pentru a împiedica pe boxeri să iasă sau să cadă de pe ring . 6. Frânghie sau sfoară mai groasă de care se servesc gimnaștii pentru a executa diverse exerciții ; frânghie cu care se joacă copiii , sărind ritmic peste ea ; frânghie folosită de alpiniști în ascensiuni . 7. Ramură ( tânără și elastică ) a butucului viței de vie . 8. ( Pop . ) Vână , nerv , mușchi , tendon , ligament ( care se încordează la anumite mișcări ) . 9. Șuviță consistentă desprinsă dintr - o masă de sirop de zahăr care a fiert prea mult și este prea ... COPTÚRĂ , copturi , s . f . 1. Produs alimentar făcut din aluat și copt în cuptor sau în spuză ; p . ext . prăjitură de casă . 2. Puroi . 3. Bucată de rocă incomplet desprinsă de tavanul sau de pereții unei galerii de mină și care amenință să cadă . - Copt ^2 + suf . - ură sau lat . coctura ( refacut după copt ^ ... CULMINĂRÍȚĂ s . f . ( Reg . ) Pânză lungă și lată țesută în diferite culori , cu care se împodobesc pereții caselor țărănești pe lângă tavan CUNÚNĂ , cununi , s . f . 1. Împletitură în formă circulară , făcută din flori , frunze sau ramuri ( care se pune pe cap ) . 2. Coroană care se acorda în antichitate învingătorilor ( în război și la concursurile sportive sau literare ) . 3. Coroană care se așază pe capul celor care se căsătoresc după ritualul religios . 4. Funie , împletitură de ceapă , de usturoi etc . 5. Grindă principală cu care se închide în partea de sus un perete de lemn și pe care se reazemă celelalte grinzi ale tavanului și ale ... GRINDÍȘ , grindișuri , s . n . Totalitatea grinzilor unui acoperiș , ale unui tavan MANSÁRDĂ , mansarde , s . f . Încăpere sau ansamblu de încăperi locuibile , așezate imediat sub acoperiș ( având tavanul și pereții oblici și neregulați ) ; etaj situat imediat sub acoperișul unei Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||